𝐏𝐥𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐜𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 (𝐄𝐫𝐨𝐝𝐢𝐮𝐦 𝐧𝐞𝐢𝐥𝐫𝐞𝐢𝐜𝐡𝐢𝐢 𝐉𝐚𝐧𝐤𝐚, 𝟏𝟖𝟔𝟕)

 

𝐏𝐥𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞ț𝐮𝐢𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐧𝐢𝐬𝐢𝐩𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐫𝐢𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 - Obiectul Lunii Mai la Muzeul Olteniei – Secția de Științele Naturii
Luna mai este luna în care natura explodează de viață, iar la Secția de Științele Naturii aducem în prim-plan un simbol al rezistenței, delicateții și al transformării, pentru că această plantă este o supraviețuitoare a condițiilor extreme și o prezență a biodiversității fragile a solurilor nisipoase, fiind astăzi clasificată ca fiind Critic Periclitată (CR) în România.

𝐄𝐫𝐨𝐝𝐢𝐮𝐦 𝐧𝐞𝐢𝐥𝐫𝐞𝐢𝐜𝐡𝐢𝐢 𝐉𝐚𝐧𝐤𝐚, 𝟏𝟖𝟔𝟕
Încrengătura Spermatophyta,Clasa Magnoliopsida,  Ordinul Geraniales, Familia Geraniaceae, Gen Erodium L’Her.

𝐒𝐢𝐧𝐨𝐧𝐢𝐦𝐞: Erodium hoefftianum C. A. Mey, 1855 (varianta acceptată); Erodium hoefftianum subsp. neilreichii (Janka) P. H. Davis 1955

𝐏𝐥𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐜𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 este o plantă anuală sau bianuală, o "maestră a adaptării" care poate atinge până la 50 cm înălțime cu flori delicate, de o culoare violacee! 

Secretul identificării: Apar în grupuri mici (1-8 flori) în lunile mai și iunie, seamănă izbitor cu ruda sa comună, Erodium ciconium, însă privită îndeaproape, Erodium neilreichii se distinge prin caliciul său mai mic (7-10 mm) și petalele aproape egale cu acesta.
•Frunzele: Un detaliu interesant este că, în momentul în care planta ne încântă cu florile sale, frunzele de la bază dispar, lăsând tulpina să se înalțe mândră spre soare.

Această specie este o adevărată „iubitoare”:
•Caută lumina directă a soarelui - Heliofilă;
• Adoră căldura dogoritoare a câmpiei - Termofilă;
•Este adaptată perfect secetei, reușind să extragă viață din solurile cele mai uscate - Xerofilă.

În habitatul său natural din Oltenia, ea nu trăiește singură împarte nisipurile cu alte specii rezistente, precum #Colții babei (Tribulus terrestris) sau #Iarba moale (Mollugo cerviana), formând un ecosistem unic și fragil.

De ce este atât de rară? Pliscul cocorului se confruntă cu amenințări severe:
Extinderea agriculturii: Terenurile nisipoase sunt adesea transformate în culturi agricole, distrugând habitatul natural.
Nisipurile zburătoare: Deși adaptată lor, mișcările masive de nisip pot acoperi complet plantele tinere.
Schimbările climatice: Secetele extreme din ultimii ani devin tot mai greu de suportat chiar și pentru această specialistă a aridității.

𝐄𝐱𝐞𝐦𝐩𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐥 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐫𝐚ț𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐢𝐨𝐬𝐮𝐥 𝐡𝐞𝐫𝐛𝐚𝐫 𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐚𝐝𝐞𝐦𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐄.𝐈. 𝐍𝐲𝐚́𝐫𝐚́𝐝𝐲, 𝐨 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐭ă î𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐧𝐢𝐢 𝟏𝟗𝟐𝟖-𝟏𝟗𝟑𝟎.
Nyárády, unul dintre cei mai mari botaniști ai României, a documentat cu precizie flora țării noastre, lăsându-ne moștenire dovezi palpabile ale bogăției naturale care astăzi, din păcate, este pe cale de dispariție.

Știați că? Numele de "Pliscul cocorului" vine de la forma fructului, care se aseamănă cu un cioc lung de pasăre. Când se usucă, acesta se răsucește ca un resort pentru a-și propulsa semințele cât mai departe, asigurând astfel următoarea generație pe nisipurile oltene.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫𝐝. 𝐃𝐚𝐧𝐢𝐞𝐥𝐚 𝐌𝐚̆𝐜𝐞𝐬̦𝐞𝐚𝐧𝐮, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟 𝐒𝐞𝐜Ț𝐢𝐚 𝐝𝐞 Ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞:
Dihoru Gh & Negrean G. 2009. Cartea roşie a plantelor vasculare din România. Edit. Academiei Române, Bucuresti. p. 630.
Sârbu I., Ștefan N., Oprea A. 2013. Plante vasculare din România: determinator ilustrat de teren. Edit. Victor B Victor.
Euro+Med PlantBase. 2006. The information resource for Euro-Mediterranean plant diversity. http://www.emplantbase.org/home.html.

Credit foto: Muzeul Olteniei, wikipendia

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.