În anul 1956, săpăturile arheologice efectuate la marginea de nord a orașului Cernavodă, în punctul Columbia D, scoateau la iveală două figurine de lut care sunt considerate astăzi capodopere ale artei universale: cuplul ❞𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐚 𝐬̗𝐞𝐳𝐚̂𝐧𝐝❞. Pentru a marca, în mod simbolic, împlinirea a 70 de ani de la această remarcabilă descoperire, dedicăm această filă de calendar cuplului de statuete, care a adus o contribuție esențială la înțelegerea ”Vechii Europe” și la aprofundarea cunoștințelor despre o etapă importantă din evoluția spirituală a omenirii – neoliticul.
Cu doar câțiva ani înainte, 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐁𝐞𝐫𝐜𝐢𝐮, reputat arheolog al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” București, identifica o nouă cultură arheologică între Dunăre și litoralul Mării Negre: cultura Hamangia. După cum menționa în lucrarea „Cultura Hamangia” (1966), aceasta a fost „𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑎̆ 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑔𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝐻𝑎𝑚𝑎𝑛𝑔𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑙𝑖𝑛𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑀𝑒𝑑𝑔𝑖𝑑𝑖𝑎 𝑠̗𝑖 𝐵𝑎𝑏𝑎𝑑𝑎𝑔 – 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑟𝑣𝑒𝑠̗𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎 𝐵𝑎𝑖𝑎”.
„𝐶𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎 𝐻𝑎𝑚𝑎𝑛𝑔𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝐷𝑜𝑏𝑟𝑜𝑔𝑒𝑎 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑎̆𝑙𝑢𝑖𝑒 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑛𝑒𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑠̗𝑖 𝑎𝑟𝑢𝑛𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑎̆ 𝑛𝑜𝑢𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑛𝑧𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑜𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑖̂𝑛𝑠𝑢𝑠̗𝑖, 𝑐𝑢 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎̆𝑡̗𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑎 𝑠𝑒 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎𝑠̗𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑖𝑛𝑒 𝑠̗𝑖 𝑙𝑢𝑚𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑛𝑗𝑢𝑟𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒”, sublinia arheologul. Noua etapă arheologică avea să schimbe perspectiva asupra comunităților de agricultori și crescători de animale din neolitic, cunoscute astăzi mai ales prin realizările lor remarcabile în domeniul ceramicii și plasticii antropomorfe.
În 1956, la doar patru ani de la identificarea acestei culturi, echipa Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, condusă de 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮 𝐁𝐞𝐫𝐜𝐢𝐮 (1907 – 1998) și 𝐒𝐞𝐛𝐚𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐫𝐢𝐧𝐭𝐳 (1927 - 1997), descoperea cele două statuete din lut, atribuite culturii Hamangia. Acestea aveau să devină, în timp, un simbol al civilizației neolitice, fiind considerate unele dintre cele mai expresive creații artistice ale preistoriei.
Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” s-a numărat printre numeroasele piese de inventar funerar descoperite în necropola Cernavodă – punctul Columbia D, situată la nord de oraș, în vecinătatea șoselei Cernavodă – Capidava. În campaniile arheologice din anii '50, în zona respectivă au fost identificate peste 400 de morminte, alunecările de teren ducând la distrugerea și dislocarea multor morminte.
Cele două statuete au fost găsite în stare fragmentară, în apropierea unui schelet, deranjat de aceste procese naturale. Ulterior, piesele au fost reconstituite, păstrându-și expresivitatea inițială. Deși de dimensiuni reduse (Gânditorul are înălțimea de 11,5 cm, iar figura feminină - 11,4 cm), ele impresionează prin simplitatea și forța expresivă a formelor. Prima statuetă înfățișează un bărbat așezat pe un scăunel, cu coatele sprijinite pe genunchi și capul susținut de palme, sugerând o stare de reflecție profundă. Statueta feminină completează scena printr-o postură calmă și echilibrată, exprimând aceeași interiorizare.
Cuplul „Gânditorul și femeia șezând” întruchipează ideea universală a complementarității dintre masculin și feminin – două principii unite într-un echilibru tăcut. Prin aceste figurine, artistul neolitic nu a redat doar forme, ci a surprins o stare profund umană, apropiată de esența însăși a existenței. Fără podoabe sau detalii, figurinele par să comunice dincolo de timp, sugerând o liniște încărcată de sens și o legătură subtilă între om și misterul creației.
O interpretare plină de sensibilitate este oferită de cercetător dr. Valentina Voinea, în volumul ❞𝑪𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖𝒍 𝑯𝒂𝒎𝒂𝒏𝒈𝒊𝒂 – 𝑴𝒖𝒛𝒆𝒖𝒍 𝑨𝒙𝒊𝒐𝒑𝒐𝒍𝒊𝒔 𝑪𝒆𝒓𝒏𝒂𝒗𝒐𝒅𝒂̆❞, a cărui lansare oficială va avea loc miercuri, 13 mai 2026, în cadrul 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 „𝐙𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞. 𝐅𝐫𝐚𝐠𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚 𝐆𝐚̂𝐧𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢❞:
„𝐷𝑒𝑠̗𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡𝑒𝑚 𝑑𝑒𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑎 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑚𝑒𝑠𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑠 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑓𝑖𝑔𝑢𝑟𝑖𝑛𝑒, 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎 𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑖𝑧𝑢𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑎𝑢 𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔𝑒𝑟𝑒 𝑛𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑎𝑙𝑡 𝑝𝑙𝑎𝑛, 𝑝𝑒 𝑐𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑡𝑎𝑛𝑡, 𝑝𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑒𝑟𝑚𝑒𝑡𝑖𝑐. 𝐺𝑒𝑛𝑖𝑎𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑙𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑎̆ 𝑡𝑜𝑐𝑚𝑎𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖 «𝑠𝑡𝑎̆𝑟𝑖» 𝑛𝑒𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒, 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑖𝑛𝑑 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑜𝑑𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑖 𝐵𝑟𝑎̂𝑛𝑐𝑢𝑠̗𝑖. 𝑀𝑎𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑠𝑡 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛, 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚 𝑖̂𝑛𝑠𝑢𝑠̗𝑖 𝑚𝑎̆𝑟𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠𝑒𝑎, 𝑎 𝑐𝑎̆𝑢𝑡𝑎𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑟𝑒𝑑𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛𝑐𝑜𝑙𝑜 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑖𝑢𝑏𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑑𝑒 𝑎 𝑧𝑏𝑢𝑟𝑎, 𝑖𝑔𝑛𝑜𝑟𝑎̂𝑛𝑑 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑐𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑒𝑖. (...) 𝑆𝑐𝑢𝑙𝑝𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 «𝐶𝑢𝑚𝑖𝑛𝑡̗𝑒𝑛𝑖𝑎 𝑝𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖» 𝑠̗𝑖 «𝑅𝑢𝑔𝑎̆𝑐𝑖𝑢𝑛𝑒» 𝑎𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒𝑠𝑐 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̗𝑖 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒, 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑡 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑒𝑎𝑠̗𝑖 𝑖𝑑𝑒𝑖 𝑐𝑎 𝑠̗𝑖 𝑐𝑢𝑝𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑣𝑖𝑛 «𝐺𝑎̂𝑛𝑑𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑠̗𝑖 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑎 𝑠̗𝑒𝑧𝑎̂𝑛𝑑» – 𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑎 𝑓𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑐𝑜𝑛𝑒𝑥𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑐𝑢 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑐𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙”.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐕𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐁𝐮𝐧𝐚̆ – 𝐈̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐞 𝐯𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐠𝐫𝐚̆𝐝𝐢𝐧𝐚̆ – 𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮-𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐏𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫 – 𝐬𝐭𝐫. 𝐒̗𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐭̗ 𝐜𝐮 𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 – 𝐬𝐮𝐛 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐚 𝐝-𝐥𝐮𝐢 𝐃. 𝐕𝐚𝐫𝐭𝐨𝐥𝐨𝐦𝐞𝐮 𝐬̗𝐢 𝐝-𝐧𝐚 𝐓. 𝐊𝐨𝐦𝐞𝐭. 𝐅𝐢𝐥𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐬̗𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̗𝐭𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭̗𝐢 𝐯𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐛𝐮𝐭𝐚 𝐩𝐞 𝐬𝐜𝐞𝐧𝐚 𝐭𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 „𝐏𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫❞ – 𝐃𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐢𝐜 𝐌 𝐊𝐨𝐦𝐞𝐭❞ (𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚, 𝟕 𝐦𝐚𝐢 𝟏𝟗𝟐𝟓)
#MINAC #7mai #calendarulistoric #AstazilaConstanta #Hamangia #Cernavoda #Ganditorul #femeiasezand #Axiopolis #muzeu #arheologie #DumitruBerciu #SebastianMorintz #ValentinaVoinea #simpozion #neolitic #istorie #patrimoniu
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu