Meteoritul Tonganoxie cu structuri Widmanstätten

 

Meteoritul Tonganoxie cu structuri Widmanstätten

Structurile (sau figurile) Widmanstätten reprezintă o împletitură fină de benzi, vizibilă la unii meteoriți feroși, când o secțiune este tratată cu un acid slab. Benzile, numite lamele, sunt formate din două faze diferite ale aliajului fier-nichel, numite kamacit și taenit, și care apar când metalul Fe-Ni se răcește. Aceste structuri se pot forma doar într-un mediu cu răcire foarte lentă, precum în nucleul unei planete. De aceea, structurile Widmanstätten nu apar în rocile formate la suprafața Pământului, ci doar în meteoriți. 

Structurile au luat numele Contelui Alois von Beckh-Widmanstätten, om de știință austriac, care le-a descoperit în 1808 pe când încălzea la flacără un meteorit. 

Felia de meteorit Tonganoxie din muzeul nostru (cântărind 233 grame) este unul dintre eșantioanele pe care se pot vedea structurile Widmanstätten. 

The Tonganoxie Meteorite with Widmanstätten Patterns

Widmanstätten patterns (or figures) are a fine interleaving of bands that appear in some iron meteorites when a cross-section is etched with a weak acid. The bands, called lamellae, consist of two different phases of the iron-nickel alloy, i.e. kamacite and taenite, that form when the Fe-Ni metal cools. These patterns develop only when there is very slow cooling in an environment such as the core of a planet. Therefore, Widmanstätten patterns are only found in meteorites, not in any naturally forming rocks on Earth’s surface.

These patterns are named after Count Alois von Beckh-Widmanstätten, an Austrian scientist who discovered the patterns in 1808, when he was flame heating a meteorite. 

The slice of the Tonganoxie meteorite in our museum (weighing 233 grams) is one of the pieces on which the Widmanstätten patterns are visible.

Widmanstätten alakzatos Tonganoxie meteorit

A Widmanstätten alakzatokat finom fonatos-sávos szerkezetek alkotják vasmeteoritokban, amelyek akkor válnak láthatóvá amikor lecsiszoljuk és híg savval maratjuk a kőzetet. A lamelláknak nevezett sávok akkor képződnek amikor a vas-nikkel ötvözet két ásványfázisa (a kamacit és a taenit) szétválik egymástól a fémelegy kihűlése során. Ezek a szerkezetek csak olyan nagyon lassú lehűlés során képződhetnek, mint amilyen csak a bolygók magjában lehetséges. Ezért a Föld felszínén képződő kőzetekben nem figyelhetők meg Widmanstätten alakzatok, csak a meteoritokban.

Ezek az alakzatok az Alois von Beckh-Widmanstätten osztrák tudós-gróf nevét viselik, aki 1808-ban felismerte azokat miután megjelentek a meteoritok lángban történő hevítése nyomán. 

A múzeumunkban található Tonganoxie meteorit 233 grammos szelete egy olyan példány, amelyiken a Widmanstätten alakzat jól megfigyelhető.

 
#ExponatulSăptămânii, #MuzeuldeMineralogieUBB, #MuzeeleUBB,
#Exhibitoftheweek, #MineralogicalMuseumBBU, #MuseumsBBU, #AHétÁsványa, #ÁsványtaniMúzeumBBTE, #BBTEMúzeumok, #mineral, #ásvány, #meteorit, #meteorite

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Mineralogie UBB, Cluj-Napoca.