Vasul de la Gogoșu, secolul al XIV-lea
Printre cele mai valoroase piese din colecția Muzeul Național de Istorie a României se numără vasul de la Gogoșu, o capodoperă a orfevrăriei medievale realizată într-un atelier din spațiul balcanic. Spre deosebire de multe alte obiecte medievale din metale prețioase descoperite întâmplător pe teritoriul României, acesta s-a păstrat integral.
Vasul face parte dintr-un tezaur descoperit în 1929, în apropierea carierei de piatră din Gogoșu, județul Mehedinți. Datat în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân, mai precis la sfârșitul secolului al XIV-lea, tezaurul mai cuprindea 234 de monede de argint și câteva fragmente de podoabe.
Realizat din argint aurit, prin tehnici precum ciocănirea, incizarea și cizelarea, vasul are o formă alungită, cu buză polilobată. Exteriorul este simplu, fără decor pe cei doisprezece lobi, însă interiorul impresionează printr-un fond punctat și un bogat decor vegetal și figurativ.
Elementul cel mai spectaculos al vasului este chiar zona centrală, ornamentată sub forma unui medalion ușor reliefat, decorat cu două personaje fantastice. Acestea sunt inspirate din bestiarele medievale și din arta gotică occidentală, unde astfel de reprezentări, cu anatomii neobișnuite, erau frecvente. Creaturile fantastice combină trupuri de animale și păsări cu capete umane și reflectă gustul epocii pentru imagini simbolice și surprinzătoare.
Personajul masculin aparține unui tip bine cunoscut în iconografia medievală: o ființă hibridă, cu elemente anatomice animaliere și cap uman, asemănătoare celor întâlnite și în operele lui Hieronymus Bosch. Personajul feminin este la fel de compozit, având cap uman și corp de patruped înaripat, cu gheare de pasăre și coadă din pene.
Originea acestor imagini poate fi legată de tradiții mai vechi, precum gemele și cameele romane decorate cu figuri fantastice. Un motiv ornamental frecvent utilizat este „gryllos”, o combinație de capete umane și animale, cunoscută încă din Antichitate, cu rădăcini în culturi precum cele din Sumer, Sciția sau Egipt.
În Evul Mediu, însă, aceste creaturi capătă noi semnificații: ele devin simboluri morale, ilustrând vicii și virtuți, și sunt integrate în discursul religios și educativ al epocii.
Poate fi admirat în expoziția permanentă "Tezaurul Istoric".
Vă așteptăm!
Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu