𝐏𝐞𝐫𝐝𝐞𝐚, 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐣𝐮𝐦ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐥 𝐗𝐗-𝐥𝐞𝐚, 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐚 Ț𝐞𝐬ă𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫

 

𝐏𝐞𝐫𝐝𝐞𝐚, 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐣𝐮𝐦ă𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐥 𝐗𝐗-𝐥𝐞𝐚, 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐚 Ț𝐞𝐬ă𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐒𝐞𝐜ț𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 - Muzeul Olteniei

 
Piesă tradițională realizată din pânză de bumbac, țesută în războiul orizontal și decorată cu arnici, #perdeaua este compusă din trei bucăți, în partea superioară, „la galerie”, sunt cusute motive geometrice – romburi și zigzaguri multicolore în nuanțe de grena, verde, crem și negru – alături de motive fitomorfe reprezentând flori mici stilizate.

În zona centrală și la poale se regăsesc câte două registre decorative cu aceleași motive ornamentale, păstrând armonia compoziției tradiționale.

𝐃𝐢𝐦𝐞𝐧𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢: L = 240 cm; l = 122 cm.

Ansamblul interiorului tradițional cuprinde și țesăturile destinate ferestrelor și anume perdeaua. Ea are o istorie la fel de îndelungată ca şi textilele în general. La început, perdeaua a avut doar rol utilitar în gospodăria omului, fiind folosită pentru a bloca curenţii de aer, frigul sau soarele și era confecţionată din piele de animal. Apoi, cu timpul, când arhitectura casei ţărăneşti cunoaşte o amplă dezvoltare, trecând de la bordei la casa de pământ cu tindă și ferestre mai mari, perdeaua capătă şi rol decorativ în amenajarea locuinţei ţărăneşti. 

#Perdelele cu rol decorativ au apărut în casa ţăranului pe la începutul secolului al XX-lea şi au fost confecţionate din in, bumbac şi mai târziu din mătase (borangic).
Fiind, oarecum, mai recente decât ştergarele, perdelele au fost influenţate de acestea în ceea ce priveşte tehnica de lucru şi modalităţile de decorare. 

Astăzi, perdeaua se găseşte atât la fereastră, cât şi la uşile de interior care sunt prevăzute cu geam. În sudul #Olteniei, ele au fost ţesute cu dungi sau carouri albastre şi roşii având pe margine uneori un rând de alesătură. Pe o treaptă superioară a evoluţiei, ornamentul în şabace a fost preluat de pe ştergare şi transpus pe perdelele ţesute din bumbac şi borangic.

În partea nordică a #Olteniei, în special în #Gorj, perdelele au fost împodobite cu motive antropomorfe (păpuşi), alternând cu dungi dispuse pe orizontal.

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐀𝐧𝐢ș𝐨𝐚𝐫𝐚 𝐁ă𝐥𝐚𝐧, 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟, 𝐒𝐞𝐜ț𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 - Muzeul Olteniei.

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯𝐚̆: Georgeta Stoica, Aurelia Doagă, Interioare românești, Ed. Albatros, București, 1977, p. 81.

𝐂𝐫𝐞𝐝𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.