Urmele marele incendiu din 21 aprilie 1689, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

 

Urmele marele incendiu din 21 aprilie 1689, la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului

În Lapidariul amenajat în pivniţa vechii case ce găzduieşte acum Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, oaspeţii pot vedea câteva părţi de ancadramente de fereastră, înnegrite de fumul unui incendiu de odinioară. De-a lungul vremii, construcţiile din cetatea Braşovului au fost mistuite nu o dată de foc, însă cel mai devastator din istoria orasului a fost incendiul din 1689 izbucnit în josul Uliţei Fânarilor şi alimentat de un vânt puternic. Focul s-a întins cu repeziciune pe întreaga parte de sub Tâmpa, cuprinzând, deopotrivă, Târgul Cailor, Uliţa Vămii, cea a Spitalului şi cea a Porţii, fără a lăsa neatinsă Piaţa Sfatului. Asemenea marii biserici parohiale – numită tocmai de atunci Biserica Neagră – şi Casei Sfatului, clădirea, în care azi e muzeul, a căzut şi ea pradă vâlvătăii. Focul a ajuns până în Şchei. Braşovul dinăuntrul zidurilor, în doar câteva ore, a fost transformat în cenuşă, iar dintre locuitorii săi, aproximativ 300 au pierit. Dincolo de celelalte pierderi, cărţile rare din renumita biblioteca a lui Johannes Honterus şi numeroase documente din arhiva oraşului nu au mai putut fi salvate.

Cum să se fi ajuns la o asemenea nenorocire? Potrivit oamenilor timpului, incendiul ar fi fost premeditat, iar bănuite de a-l fi pus la cale au fost cătanele imperiale. În felul acesta i-ar fi pedepsit pe braşoveni, pentru că îndrăzniseră să se revolte împotriva noii stăpâniri austriece.

Mult mai multe informaţii despre istoria clădirii, despre oamenii care și-au trăit viața între zidurile ei şi despre trecutul Braşovului veţi afla vizitând Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Surse: Dan Pavalache, Cronică de Braşov

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.