„𝐑𝐞𝐜𝐮𝐩𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢. 𝐔𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐜𝐚𝐳 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥 𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 – 𝟑 𝐛𝐫𝐚̆𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫” – 𝐂𝐨𝐧𝐟𝐞𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣

 

În cadrul seriei „Exponatul lunii”, 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢 𝟏𝟐 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐜𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟒.𝟎𝟎, va avea loc vernisajul micro-expoziției „Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural național al României – 3 brățări preistorice din aur”, precum și o conferință de presă.

În această micro-expoziție va fi expus în premieră lotul – compus din trei brățări preistorice din aur – care a fost recuperat și readus în România, după demersuri – care au durat peste 5 ani – efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional.

În anul 2024 aceste bunuri arheologice excepționale au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate (de autorități) în Belgia. Artefactele, care au făcut obiectul acestui caz judiciar, au fost braconate și au părăsit ilegal teritoriul României, probabil în cursul anilor 2018–2019.

Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, masive, bogat decorate, asemănătoare ca formă și manieră de ornamentare. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Obiectele au fost clasate în prima parte a anului 2025 și în prezent fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, urmând să fie prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, ediția 2026.

Micro-expoziția aduce în atenție – dincolo de bunurile arheologice în sine care au făcut obiectul acestui caz – și o serie de aspecte ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional (Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție etc., precum și autoritățile de profil din Belgia), dar și privitoare la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu asemenea demersuri de recuperare a unor bunuri aparținând patrimoniului cultural național (categoria Tezaur), subliniind faptul că în cadrul Muzeului Național de Istorie a României activează un corp de experți specializați în acest sens.

Având o greutate însemnată și detalii stilistice aparte, aceste trei brățări masive din aur sunt considerate ca fiind așa-numite bunuri de prestigiu, ce au făcut – cel mai probabil – parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală). Cartarea tuturor locurilor de descoperire ale celorlalte podoabe preistorice de acest fel (nu foarte numeroase), cunoscute anterior momentului apariției pe piața de antichități din Monaco a celor trei brățări de aur recuperate de autoritățile române, pornind de la informațiile din literatura de specialitate, conturează foarte clar zona de proveniență a bunurilor culturale în zona de Nord-Vest a României, zona Crișanei (Țara Crișurilor). De asemenea, există mai multe analogii tipologice cu o serie de descoperiri mai vechi din zona de Nord-Est a Ungariei, astfel că în perspectivă este necesar un studiu comparativ de specialitate având ca subiect obiectele de acest fel păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și cele din colecțiile Magyar Nemzeti Múzeum.

Aceste obiecte arheologice sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici și reprezintă o descoperire excepțională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru terioriul actual al țării noastre. Studiul pluridisciplinar aprofundat al acestor bunuri arheologice va putea oferi și alte informații importante despre arta prelucrării metalelor prețioase în preistoria Europei, dar și cu privire la exploatarea resurselor de metale neferoase în acele timpuri. Nu în ultimul rând, asemenea obiecte de prestigiu oferă indicii despre existența unor structuri de putere („șeferii”) și relații de schimb la distanță ale comunităților umane din acele vremuri.

Micro-expoziția va fi disponibilă până la jumătatea lunii iulie și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00 (ultimul acces la 17.15).

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.