Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO

1. Dacă săptămâna trecută am trecut prin toate măștile romane descoperite pe teritoriul României, astăzi mergem puțin mai departe. Pentru că romanii nu puneau măști doar oamenilor.

Ci și cailor

Puțină lume știe că armata romană folosea inclusiv piese spectaculoase de armură pentru cai, destinate protejării capului animalului și, foarte probabil, impresionării privitorilor în timpul celebrelor parade militare și exerciții ecvestre. Iar una dintre cele mai interesante astfel de descoperiri din România provine de la Gherla, din județul Cluj.

Artefactul a fost descoperit în anul 1835, în stare extrem de fragmentară, pe suprafața castrului auxiliar roman de la Gherla, locul unde staționa în antichitate unitatea de cavalerie auxiliară Ala II Gallorum et Pannoniorum. Circumstanțele exacte ale descoperirii rămân necunoscute, însă ceea ce s-a păstrat oferă astăzi o imagine fascinantă asupra echipamentului ecvestru roman.
Masca era realizată din tablă de bronz și făcea parte inițial dintr-un ansamblu alcătuit din trei elemente articulate prin balamale. Din piesa originală s-au păstrat doar partea centrală și una dintre laterale.

Partea centrală, dispusă pe mijlocul capului calului, îl înfățișează pe Marte, zeul războiului, reprezentat în picioare, purtând caracteristicul coif corintic, tunică, platoșă și cnemide. În mâna dreaptă ține lancea, iar în stânga scutul. În dreapta sa apare Victoria, zeița triumfului, pregătită să îi ofere cununa de lauri.
Sub această scenă apare însă un detaliu care a atras atenția cercetătorilor. Este reprezentat un personaj cu membre terminate în capete de șerpi, cunoscut în iconografie drept anguiped. Cele mai noi interpretări sugerează că nu avem de-a face cu Marte clasic din panteonul greco-roman, ci cu reprezentarea unui Marte celtic victorios asupra creaturii monstruoase.

Părțile laterale ale armurii veneau peste ochii calului și prezintă perforații special realizate pentru vizibilitate. Pe fragmentul păstrat apare un personaj cu bucle, greu de identificat din cauza stării fragmentare a piesei. Deasupra sa este reprezentat un triton, iar în partea inferioară apare unul dintre Dioscuri, Castor sau Pollux, alături de propriul cal, un motiv foarte popular în iconografia trupelor de cavalerie romane.

Ca stil decorativ, piesa de la Gherla prezintă asemănări importante cu unele dintre armurile ecvestre descoperite la Straubing-Sorviodurum, în Germania de astăzi, pe teritoriul fostei provincii romane Raetia.

Specialiștii consideră că asemenea măști pentru cai aveau în primul rând rol de protecție, în special pentru zona ochilor, și erau utilizate probabil în timpul exercițiilor sau al paradelor militare. Există însă și cercetători care iau în calcul utilizarea lor inclusiv în contexte de luptă.

Piesa de la Gherla rămâne astăzi una dintre cele mai spectaculoase mărturii privind cavaleria romană din Dacia și face parte din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, instituție care păstrează unele dintre cele mai importante descoperiri provenite din fortificațiile romane ale provinciei.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

2. Gold treasure discovered in Romania challenges Bronze Age timeline

3. Continuăm seria măștilor romane găsite pe teritoriul României - O descoperire fortuită, din vara anului 1986, avea să aducă Muzeului „Țării Făgărașului” un dar neprețuit.

Pe malul râului Olt, în apropierea localității Cincșor (jud. Brașov), nu departe de fortificația romană a cohortei II Flavia Bessorum, câteva lucrări de amenajare au scos la lumină o splendidă mască din foiță de bronz (înalțimea 24,5 cm, lățimea maximă 17 cm, grosimea 1-3 mm). Linia generală de asimetrie a piesei se poate datora, mai curând, modului de păstrare în pământ ori de lovire neintenționată a ei cu cupa excavatorului.

Masca înfațișează o figură feminină (poate imaginea unei amazoane, personaj legendar al tribului de fecioare războinice din Asia Mică). Ovalul feței este alungit, bine conturat, fruntea proporționată, nasul lung, ușor acvilin, gura mică, frumos arcuită, cu o gropiță în barbie. Pe cap poartă un element de podoabă, alcătuit dintr-o rețea de perle, care strânge coafura de la creștet către frunte și de aici pe părțile laterale. Părul este pieptănat în șuvițe ondulate, ordonat aranjate, acoperind pavilioanele urechilor. Pentru a putea fi purtată, ochii, nările și buzele personajului sunt perforate. Câteva orificii constituie locul fixării unor nituri (astăzi, căzute), cu care masca se fixa de calotă, la rândul ei dispărută.

Aflarea la Cincșor a unei astfel de piese, care se mulează pe o figură umană reală, este de mare însemnătate deoarece astfel de podoabe ale genului sunt destul de rare în zona geografică a țării noastre. Aceste măști similare sunt cunoscute prin descoperirile din castrul roman de la Gilău (jud. Cluj, in Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj), Romula (Reșca, jud. Olt, in „Kunsthistorisches Museum“ din Viena), ambele cu figurație feminină (asemănătoare celor de la Cincșor pentru provincia romană Dacia), Carsium (Hîrșova, jud. Constanța) și viziera-mască de la Ostrov (jud. Constanța), amândouă cu prezentarea unui chip masculin (păstrate în Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța, dar descoperite, din punct de vedere regional, în antica Moesia Inferior).

Mai numeroase sunt însă analogiile din provinciile dunarene ale Imperiului Roman, dintre care ne mulțumim a aminti doar descoperirile de la Visegrád (Pannonia Superior, Ungaria nordică), Krivna și Kalenik (Moesia Inferior, Bulgaria).

Din punct de vedere funcțional, s-a crezut multă vreme că aceste măști au o semnificație funerară, dar analiza atentă pe care a făcut-o istoricul H. Russell-Robinson a vehiculat o ipoteza mult mai apropiată de adevăr – acceptată de majoritatea cercetătorilor –, care consideră că acest tip de piese, părți componente ale coifurilor de ceremonie sau de paradă, destinate cavaleriei – în primul rând unităților auxiliate militare de călăreți –, puteau fi utilizate în unele întreceri hipice, caracterul masculin ori feminin al figurii reprezentate deosebind echipele sportive aflate în întrecere.

Referitor la atelierul de realizare a măștii, nu se pot face decât presupuneri, deoarece pe suprafața ei nu au fost identificate niciun fel de inscripții ori alte indicii care să probeze proveniența sau pe purtătorul ei (posibil, un militar din amintită cohortă). Nu ar fi exclus că masca să constituie un import, dar țînând seama că ea a fost descoperită în preajma unui castru și că, de obicei, în astfel de fortificații existau și oficine de prelucrare și turnare a bronzului (ca regulă generală, printre alte ateliere de confecționare a armamentului și diferite obiecte necesare cotidianului), s-ar putea emite și ideea că piesa a fost făurită în provincia Dacia, poate chiar în castrul de la Cincșor ori în așezarea romană din vecinătate, fiind probabil un produs al unui meșteșugar artizan autohton sau colonist roman.

Oricum, piesa, de o execuție artistică superioară, datată în perioada de timp circumscrisă mijlocului secolului al II-lea d.Chr. și începutul veacului următor, reprezintă un grăitor exemplu al tehnicii toreutice antice.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

4. Astăzi avem, din nou, o altă descoperire interesantă în Gorj, de data asta din argint

"În inima unei păduri superbe din județul Gorj, ascuns de timp și de rădăcinile bătrânilor copaci, am scos la lumină un mic tezaur cu o frumusețe aparte: șase piese din argint, încărcate de istorie și mister.

Trei fibule dacice, două brățări spiralate fragmentate și o brățară cu capetele aplatizate. Fiecare piesă poartă frumusețea și măiestria artei dacice, păstrând peste timp misterul și noblețea unei civilizații străvechi. O descoperire deosebită, în care istoria și natura se întâlnesc într-un loc cu adevărat spectaculos.
Piesele au fost predate conform legii DJC Gorj ."

Astfel de brățări făceau parte din portul aristocratelor din Dacia.

Cel care le-a descoperit cu detectorul este Adi Aditza

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

5. Mormântul unui „prinț” de acum 5.000 de ani, descoperit în Prahova, lângă DN1. Arheologii reconstruiesc movila funerară în 3D

6. Maștile romane sunt spectaculoase! De data asta descoperirea a fost o surpriză recentă! Iată o mască romană de cavalerie din fier descoperită în România de un amator în 2022! Și detectoriștii e buni la ceva!

O mască de paradă extrem de rară, aparținând cavaleriei romane, a fost descoperită la Albeni, Gorj, în România. Foarte puține măști de paradă au fost găsite până acum pe teritoriul României, iar toate erau realizate din bronz. Aceasta este prima mască de paradă din fier descoperită în țară. Estimările preliminare o datează în secolul al II-lea d.Chr.

Masca este puternic oxidată după mileniile petrecute într-un sol umed și pare să fie o mască de tip Kalkriese, caracterizată prin nasul lat, fantele înguste pentru ochi, expresia calmă, lipsa urechilor și existența unei balamale în centrul frunții, care unea masca de coif. Acea adâncitură semicirculară din partea superioară centrală a măștii reprezintă locul unde se afla odinioară balamaua ce îi permitea purtătorului să o ridice.

Iată și un exemplu spectaculos al acestui tip de mască, descoperit la Nijmegen, în Olanda. Ea este parte a unui coif ecvestru prevăzut cu o bandă frontală decorată cu frunze de stejar, făcând trimitere la decorația militară corona civica. Una dintre apărătorile de obraz (posibilă tocmai datorită lipsei urechilor măștii faciale) s-a păstrat încă la locul ei.

Descoperirea a fost făcută de detectoristul Betej Gabriel!
Estimările preliminare plasează piesa în secolul al II-lea d.Chr. Sursa probabilă a măștii este castrul roman de la Bumbești-Jiu, construit între anii 102 și 106 d.Chr., în timpul războaielor dacice imortalizate atât de memorabil pe Columna lui Traian. Era un fort din pământ și lemn, amplasat pe malul Jiului, supraveghind drumul roman care traversa Munții Carpați spre Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia. Poziția strategică le permitea militarilor din Cohorta a IV-a Cypria să monitorizeze valea râului și eventualele atacuri dacice venite dinspre munți. Castrul și-a pierdut însă rapid importanța și a fost abandonat după cucerirea cu succes a Daciei de către romani. Astăzi se mai păstrează foarte puțin din el, iar ceea ce a supraviețuit timpului a fost distrus de dezvoltările din secolul al XIX-lea.

Masca a fost trimisă la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” pentru analiză și conservare. După finalizarea lucrărilor, piesa va fi expusă permanent la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, în apropierea locului descoperirii.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

7. Mormânt vechi de 5.000 de ani, descoperit în Prahova, lângă DN1. Ar putea aparține unui „prinț” din Epoca Bronzului timpuriu

8. Ceva extra special în meniul de azi: Se vorbește mult despre trusele medicale ale egiptenilor, romanilor sau chiar ale dinastiei Ming, despre cunostintele lor medicale, dar să vezi așa ceva la daci… mai rar!

Trusa medicală (probabil dacică) - o descoperire unicat în România. Valoarea ei este reconfirmată de un specialist al MNIR: "un ansamblu de o asemenea valoare documentară face parte din așa-numita categorie 'tezaur' ".

Este singura trusă medicală descoperită până acum pe teritoriul României. A fost găsită în 1955, în timpul săpăturilor din zona vestică a Sarmizegetusei Regia, pe Terasa a V-a de pe platoul cu șase terase, în interiorul ruinelor locuinței rotunde (sau ovale). Pe vatra acestei case au fost găsite grupate, foarte aproape unele de altele: o pensetă de bronz, o lamă de cuțit din fier (bisturiu) cu apărători de bronz, cinci borcănașe de lut ars de dimensiuni foarte mici și o placă formată din cenușa vulcanică presată. Toate acestea au fost conținute într-o casetă de lemn, distrusă la momentul descoperirii, rămânând din ea în afară de cărbuni, mânerul îngrijit lucrat din fier și câteva fragmente din brâul de bronz.

Cîteva detalii și poze despre ele pot fi văzute în cartea "Unelte și ustensile - civilizația geto-dacică (II)", de Cătălin Borangic (ENDA) și Alexandru Bădescu (aparută dec. 2017).

Aceasta este randarea Gemini AI a reconstituirii virtuale 3D ipotetice "Trusa medicală de la Sarmizegetusa Regia" (pe baza schiței din 1955)

Probabilitatea ca trusa să fie dacică este destul de mare:
În primul rând, ea a fost descoperită într-o locuință dacică și într-un nivel arheologic dacic (conform dnei dr. arheolog Aurora Pețan).
În lipsa unor studii detaliate dedicate acestui ansamblu, puținele informații publicate de specialiști indică faptul că cele cinci vase de lut au fost realizate de daci. Totodată, aceștia știau să confecționeze diverse tipuri de cuțite din fier (sica, falx etc.) și să prelucreze lemnul necesar realizării cutiei. Mânerul era, de asemenea, din fier și putea fi produs local.

În ceea ce privește placa din rocă vulcanică, este posibil ca materia primă să fi provenit din zone precum Harghita sau Racoș (Brașov), unde există astfel de formațiuni geologice.
Rămâne însă problema pensetei din bronz. Poate că aceasta reprezintă o copie locală realizată după un model original.

Desigur, există și posibilitatea ca trusa să fi aparținut unui medic roman, situație care ar corespunde interpretării oficiale potrivit căreia numeroase artefacte sunt considerate romane sau de import. Totuși, chiar și în această variantă, obiectele par să fi fost comandate și realizate de meșteri daci.

Tocmai din acest motiv am utilizat formularea „dacică”, între paranteze, și am subliniat caracterul de „variantă ipotetică”.
Acum, după 63 de ani de la descoperirea ei, există două variante de reconstituire ipotetică pe care să se poată discuta și crea alte proiecte.

Aceasta este o variantă ipotetică, realizată pe baza puținelor date publicate.

Randare - https://www.facebook.com/mihai.rdv/
https://www.facebook.com/aurora.petan
Site-ul https://dacica.ro/
https://dacians.romaniadevis.ro/blog/59

Sursa: Constantin Daicoviciu, N. Gostar, Ion Horațiu Crișan, Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului - Blidaru, în MCA, III, 1957, p. 255-277

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

9. Vasul cu inscripția 'DECEBALVS PER SCORILO' - o descoperire unicat în România.

În 1954, cercetările sistematice conduse de Constantin Daicoviciu pe platoul cu șase terase din așezarea civilă de la Vest de Sarmizegetusa Regia, au condus la descoperirea de către arheologul I.H. Crișan a unui fragment ceramic cu ștampila DECEBALVS și un al doilea, cu ștampila PER SCORILO.

În anul următor au fost scoase din pământ mai multe fragmente, care erau prinse între rădăcinile unui fag, și s-a constatat că aparțin unui vas de mari dimensiuni. Au existat patru seturi a cîte două ștampile aplicate simetric, sub buza vasului, compunând inscripția DECEBALVS PER SCORILO.

Vasul care poartă această inscripție este unul cu totul ieșit din comun. Avea forma unei pâlnii și a fost lucrat la roată, din lut roșiatic. Dimensiunile sale (raportate la forma ciudată a vasului) sunt impresionante: înălțimea 75 cm, diametrul gurii 125 cm, iar cel al fundului de doar 6 cm (cifrele variază puțin de la un autor la altul). Buza îngroșată a fost străpunsă de patru perforații, situate față în față două cîte două, care sugerează, spun specialiștii, că vasul era suspendat.

(sursa Aurora Petan)

Randare a reconstituirii virtuale ipotetice a Vasului cu inscripția 'DECEBALVS PER SCORILO' de la Sarmizegetusa Regia.

articol randare: https://dacians.romaniadevis.ro/blog/61

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

10. Cahle habane în Moldova?

Abia pomenite. Deși ele marchează capătul cronologic superior de afluire a „modei” furnologice dinspre Transilvania. Exemplare de la Mănăstirea Bistrița.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

258. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea X

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 2 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea XI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete