Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO

1. Obiect cu rol cultic, vechi de aproximativ 2500 de ani.

O vatră portabilă, cu gardină înaltă și prevăzută cu mici cupe pe margini, a fost identificată într-un sit arheologic din apropiere de Târgu Neamț, în anul 2025, cu prilejul cercetărilor preventive pentru viitoarea autostradă A.8.

În același sit au mai fost descoperite fragmente de la încă trei astfel de instalații de ardere, a căror funcționalitate depășea sfera cotidianului.

Piese de acest fel sunt foarte rar atestate în epoca fierului, în România fiind cunoscute în special în zona sudică.

Sunt descoperiri de excepție pentru că indică anumite detalii despre comportamentul religios al comunităților umane din acele vremuri, despre care știm încă prea puțin.

Obiectul din imagine urmează să intre în etapa de conservare și restaurare, pentru a putea fi apoi expus în muzeu.

Mulțumiri echipei de la Vanderlay Arheo SRL, care a scos la lumină această interesantă piesă.

#archaeology #fire #discovery #heritage #Neamț #science #amazing

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. 𝐀𝐟𝐫𝐨𝐝𝐢𝐭𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬

După descoperirea fragmentului de cadran solar de sub ochii lui Ovidiu din Piața... Ovidiu!, mi-am zis că, în compensație, dintr-un soi de bun simț, pentru lovitura pe care o dădusem, ar trebui ca măcar vreun an de zile să nu mai descopăr nimic deosebit. Emoția descoperirii din ajun era încă fierbinte a doua zi când, pe la amiază, mă strigă în Piața Ovidiu un inginer de pe șantier: ,,Hei, Arheologia! Goliat! Tocmai m-au sunat băieții de pe Traian, că au găsit uite-așa, o bucată de statuie.˝ Puteam să nu-mi închipui că e o farsă? Cu siguranță că nu și nu fac o taină din asta. Dar omul insistă că spune adevărul, eu că glumește și ajungem să punem pariu pe o sticlă de whiskey. Mergem la fața locului, la intersecția străzilor Traian și Petru Rareș și... pierd rămășagul! Într-adevăr, pe marginea șanțului, lucește marmura unui fragment dintr-o sculptură. Din șanț, un muncitor îmi întinde un pumn de bucățele de marmură din drapajul veșmântului alunecat sub șoldurile zeiței, ca un stop-cadru de nouăsprezece veacuri.

Doar un fragment din partea de mijloc a corpului s-a mai păstrat din statueta care avea, în forma sa originală, cam un metru înălțime. Și totuși, măiestria cu care a fost lucrată, echilibrul proporțiilor, realismul redării corpului tânăr și calitatea finsajului transpar chiar și din crâmpeiul care a ajuns până la noi. Modul în care este redat veșmântul și postura corpului, atâta cât mai pot fi stabilite, permit identificarea divinității reprezentate cu Afrodita.

Statueta datează din sec. II p. Chr., deci din epoca romană, însă reia un model de reprezentare a Afroditei consacrat încă din epoca elenistică, care o reda pe zeiță fie în momentul nașterii ei din mare, fie în cel, mai intim și mai în ton cu gustul epocii, al ieșirii din baie, încercând cu gesturi discrete să-și păstreze pudoarea. Indiferent dacă este un produs al atelierelor tomitane sau, dimpotrivă, a fost realizată în alt centru și adusă apoi la Tomis, cert este că marmura din care a fost sculptată este de import, cel mai probabil din insula Thassos.

Faptul că era zeița iubirii era îndeajuns pentru a-i asigura Afroditei o mare popularitate în Antichitate. Însă Afrodita mai era văzută și ca protectoare a navigației, pornindu-se de la mitul originii sale, născută din spuma mării. Și nu putem vorbi de lumea antichității greco-romane fără să ne vină să strigăm ,,Thalassa! Thalassa!” adică ,,Marea! Marea!” în graiul elin, simbol al însemnătății mării pentru acea omenire. Și port era și Tomisul, așa că nu e de mirare că din pământul lui, de-a lungul timpului, mai multe întruchipări străvechi ale Afroditei, din piatră, argilă ori din bronz, au ieșit din nou la lumină. (𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠 𝐎𝐜𝐭𝐚𝐯𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐈𝐓𝐑𝐎𝐈; 𝐏𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐋𝐨𝐫𝐚𝐧𝐝 𝐌𝐚𝐭𝐡𝐞 𝐊𝐢𝐬𝐬)

𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊: 𝑩𝒂̆𝒊𝒍𝒆 𝒔̗𝒊 𝑷𝒍𝒂𝒋𝒂 𝑴𝑨𝑴𝑨𝑰𝑨, 𝒔𝒖𝒃 𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒆𝒂 𝒇𝒓𝒂𝒕̗𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑴𝒐𝒔𝒄𝒖. 𝑹𝒆𝒔𝒕𝒂𝒖𝒓𝒂𝒏𝒕 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒊𝒎 𝒓𝒂𝒏𝒈 𝒅𝒆𝒔𝒄𝒉𝒊𝒔 𝒍𝒂 𝒐𝒓𝒊𝒄𝒆 𝒐𝒓𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝒛𝒊 𝒔̗𝒊 𝒅𝒊𝒏 𝒏𝒐𝒂𝒑𝒕𝒆. 𝑺𝒆𝒓𝒗𝒊𝒄𝒊𝒖 𝒂 𝒍𝒂 𝑯𝒆𝒓𝒂̆𝒔𝒕𝒓𝒂̆𝒖. 𝑩𝒂̆𝒊𝒍𝒆: 𝑪𝒂𝒃𝒊𝒏𝒂, 𝒄𝒐𝒔𝒕𝒖𝒎𝒖𝒍 𝒔̗𝒊 𝒃𝒂̆𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒑𝒂̆ 𝒅𝒖𝒍𝒄𝒆 – 𝑳𝑬𝑰 15. 𝑷𝒓𝒆𝒕̗𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒐𝒑𝒖𝒍𝒂𝒓𝒆 𝑶𝒓𝒄𝒉𝒆𝒔𝒕𝒓𝒂 𝒄𝒍𝒂𝒔𝒊𝒄𝒂̆ 𝒔̗𝒊 𝑴𝒖𝒛𝒊𝒄𝒂 𝑴𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒓𝒂̆ 𝒂 𝑹𝒆𝒈𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 34 𝑰𝒏𝒇𝒂𝒏𝒕𝒆𝒓𝒊𝒆 𝒅𝒆𝒍𝒆𝒄𝒕𝒆𝒂𝒛𝒂̆ 𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒖𝒍. (1926)

https://minac.ro/11-iulie-afrodita-din-tomis/

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

3. Zilele Porților Deschise la situl arheologic din Băile Figa sunt în plină desfășurare, iar vizitatorii descoperă, chiar la fața locului, unul dintre cele mai valoroase situri arheologice dedicate exploatării preistorice a sării din Europa.

Vă invităm să luați parte la vizite ghidate, experimente arheologice și activități interactive, care aduc la viață tehnicile folosite acum mii de ani pentru extragerea sării.

Vizitați și expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, găzduită de Centrul Legacy din stațiune, etajul 1, un proiect al MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, realizat împreună cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud și cu sprijinul Primăriei orașului Beclean.

Vă așteptăm astăzi și mâine, între orele 10:00 și 18:00, să descoperim împreună istoria locului!

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

4. Jurnal de șantier: Ultima zi pentru studenții noștri și predarea ștafetei!

Orice etapă frumoasă ajunge la momentul bilanțului, iar astăzi marcăm ultima zi de practică arheologică pentru studenții Facultății de Istorie pe legendarul sit Cucuteni - Cetățuia. A fost o campanie intensă, cu treziri la ora 5 dimineața, cu vreme capricioasă, dar mai ales cu descoperiri minunate și o evoluție fantastică a viitorilor noștri colegi. Suntem extrem de mândri de munca, rigoarea și pasiunea lor!

Totuși, activitatea pe așezarea eponimă a culturii Cucuteni nu se oprește aici!

Ștafeta trece la liceeni!

În zilele următoare, șantierul nostru va primi o nouă infuzie de energie. Elevi de liceu entuziaști, participanți în cadrul proiectului „Știința în Școli”, vor prelua mistriile pentru câteva zile, continuând cercetările sub îndrumarea noastră. Este o oportunitate extraordinară de a aduce tânăra generație direct în mijlocul istoriei și de a le arăta fascinația științei arheologice chiar la firul ierbii.

Privim spre viitor prin conservare

Arheologia înseamnă, înainte de toate, responsabilitate față de patrimoniu. De aceea, zonele și complexele care nu au fost cercetate complet în această campanie vor fi conservate. Acoperim cu grijă trecutul pentru ca anul viitor, o nouă generație de studenți să poată deschide din nou șantierul și să scoată la lumină, la rândul ei, misterele civilizației Cucuteni.

Mulțumim tuturor celor care ne-au urmărit zilnic jurnalul de șantier! Rămâneți pe pagină pentru a vedea cum se descurcă tinerii liceeni în rolul de arheologi!

Mulțumiri partenerilor noștri

O campanie de o asemenea amploare nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul comunității. Dorim să adresăm mii de mulțumiri partenerilor și sponsorilor noștri care ne-au fost alături necondiționat: Primăria Cucuteni, Restaurant Magic Land, vitamin aqua și asociația Societas Pro Patrimonium. Vă mulțumim că susțineți educația, cercetarea și patrimoniul cultural românesc!

Activitatea face parte din stagiul de practică arheologică organizat de Facultatea de Istorie și Centrul Arheoinvest (UAIC). Cercetarea arheologică se desfășoară în cadrul proiectului potcraft.ro (Director proiect: CS II dr. Felix-Adrian Tencariu), susținut printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS – UEFISCDI, număr proiect PN-IV-P1-PCE-2023-0040, în cadrul PNCDI IV.

Sursa informațiilor Arheoinvest.

5. Cum ar fi să știm cum arătau chipurile oamenilor din trecut? Simplu! Folosind tehnologia. - VIDEO

Colaborarea mea cu tinerii de la Vatrion este o provocare să experimentăm diverse arii de aplicare ale noilor tehnologii în cercetarea arheologică.

Acum câteva zile vă povesteam că echipa Vatrion a scanat un craniu medieval, păstrat parțial, al unei femei de 30-35 de ani. Folosind un scaner dedicat analizelor 3D, a putut fi reconstituit întregul craniu, apoi, prin măsurători și prin folosirea unor softuri, a fost obținut un model apropiat de chipul real al persoanei respective. Nu avem pretenția că investigațiile și metodele noastre sunt perfecte, dar măcar încercăm să găsim metode prin care munca noastră de cercetare arheologică să fie cât mai utilă și în beneficiul științei. Precizăm că materialul video de mai jos nu este o creație AI, ci folosirea unor măsurători 3D, introduse în softuri specializate. În comentarii o să găsiți și lucrările științifice folosite ca suport documentar.

Așteptăm critici, dar vă rugăm să veniți și cu soluții alternative. Sfaturile ,,goale" nu ne ajută!

PS. Dar, dacă totuși vă place, împărtășiți și cu alții!

#archaeology #Vatrion #heritage #hightech #technology #history #3D

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. A doua zi a porților deschise la situl arheologic de la Băile Figa, cu vizite și activități, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi, chiar la fața locului, povestea exploatării sării de-a lungul mileniilor.

Experiența este completată de vizitarea expoziției „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, de la Centrul Legacy, etajul 1, unde artefacte excepționale și descoperiri unice traseaza istoria unuia dintre cele mai importante situri de exploatare preistorică a sării din Europa.

În cadrul evenimentului au fost realizate și o serie interviuri cu vizitatorii sitului și cu arheologi, de către Andrea Bringas (Peru), doctorandă la Universitatea Transilvania din Brașov, în cadrul unei cercetări dedicate impactului pe care descoperirile arheologice si contactul cu patrimoniul îl au asupra publicului.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. Arhitectură și fortificații medievale timpurii....

Un exemplu de îmbinare a două materiale: piatră și lemn. In imagine baza unuia din turnurile (cu plan rectangular) care flancau poarta de acces într-o fortificație medievală timpurie. Un caz unicat (deocamdata) în Transilvania: fortificația de la Zalău (Cartier Ortelec) - Cetate.

Mod de construcție: baza turnului din lespezi de piatră iar elevația din lemn (care, desigur, nu s-a mai păstrat!).

Despre fortificația aceasta vom mai vorbi.....

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

8. Cetatea/castelul Mălăiești în 1978. Adică ante „reconstrucția” din 2014.

Comentat astfel: „În anul 2014 a avut loc o masivă intervenție la cetatea Mălăiești. Ea este de apreciat ca una de refacere-inovare a vechiului monument. Pe seama ei se pot face numeroase observații critice. Singurele justificări ale operațiunii sunt cele ale integrării într-un adevărat val de restaurări agresive petrecute la alte cetăți medievale (Deva, Orăștie, Feldioara, Severin etc. etc.), care au încercat să le redea viață, în condițiile în care suportul turismului istoric era departe de a ține pasul cu noua lor arhitectură. Cei care au profitat cel mai mult de pe urma acestora au fost arhitecții trecuți de la proiectări de construcții civile de secol XX.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. 🏛 Porțile sunt deschise și astăzi la situl arheologic de la Băile Figa! - VIDEO

Vino alături de noi pentru a lua parte la vizite ghidate, experimente arheologice și activități interactive.

Nu uita să vizitezi și expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, de la Centrul Legacy, etajul 1, unde vei descoperi artefacte excepționale.

Te așteptăm între orele 10:00 și 18:00!

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

280. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea VIII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 13 iulie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea IX

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete