Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO

1. A new summer, a new experimental kiln!

În dreapta, descoperirea arheologică de la Ursoaia; în stânga, reconstituirea grafică.

Our team is working on a new experimental kiln for firing ceramics, inspired by the fascinating Cucuteni culture!

This time, the model is based on a kiln unearthed in the village of Ursoaia (Iași County) during archaeological excavations conducted by our team in collaboration with Dr. Diana Măriuca Vornicu from the Institute of Archaeology in Iași, in the summer of 2025.

Dubbed by our colleagues “The Lord of the Kilns”, this structure represents one of the most spectacular discoveries regarding Eneolithic pottery firing technology. It is a two-chambered kiln equipped with four flue channels, with the two chambers separated by movable plates. With a usable surface of over 7 m², the installation had the capacity to fire hundreds of vessels at the same time!
Its impressive size, architecture, and location suggest that it wasn't meant for simple domestic production, but rather for a highly specialized, large-scale operation. A system of this magnitude required careful planning, substantial resources, a dedicated workforce, massive amounts of fuel and clay, as well as rigorous technical control over the firing process.

Ever since we were in the field, we asked ourselves a key question: not just what this kiln looked like, but above all, how it actually worked and was operated. More details about this discovery will soon be available in a scientific paper accepted in the British journal Antiquity!

Until then, we are trying to answer a fascinating question through experimental archaeology: how was a kiln of this scale built and operated in practice around 6,000 years ago?

#Cucuteni #ExperimentalArchaeology #Archaeology #LordOfTheKilns #CucuteniCulture #Prehistory #ArchaeologyLife #AncientTechnology #PotteryKiln #HistoryBuff #Eneolithic #Neolithic #ArchaeologyGram #AncientCrafts #Research

Sursa informațiilor ExarIs - Experimental Archaeology at Iasi.

2. Oare de ce e așa de cald acum?

Dar acum câteva mii de ani cum era clima?

Sunt câteva întrebări la care un nou și amplu proiect de cercetare își propune să ofere răspunsuri.

Pentru a reconstitui măcar parțial aspecte esențiale legate de clima, vegetația și impactul omului asupra naturii în ultimii 10000 de ani, se fac primii pași pentru implementarea proiectului ,,PN-IV-P6-6.1 CoEx-2024-0042 Centre of Excelence for Climat and Societal Change".
În acest sens, împreună cu colegul Tibor Daroczi, de la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan" din București, și sub egida Universității București, am mers în teren, în vecinătatea orașului Târgu Neamț, pentru a preleva și eșantiona mostre de lemn arheologic, pentru studii de dendrocronologie.

Este un demers complex, la care își vor aduce contribuția mai multe instituții de cercetare din România și din străinătate.

#archaeology #wood #dendrochronology #research #science #climatchanges #cooperation

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Peștera și bolta cerească. Misterele lui Mithras la Apulum

Marți, 4 august 2026, ora 11:00, a avut loc la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia vernisajul exponatului lunii august.

În anul 1965 a fost descoperit întâmplător un relief votiv din marmură albă, cu imaginea lui Mithras în scena tauroctoniei. Acest zeu de origine indo-iraniană a pătruns în panteonul de divinități adorate pe cuprinsul Imperiului Roman. Mithras este un zeu al Soarelui, al adevărului și al luminii, al cărui cult se adresa unui grup restrâns de inițiați la care femeile nu aveau acces.

Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, această operă sculpturală a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratoarei Sidonia P. Olea.

Expoziția este organizată de Muzeul Național al Unirii Alba Iulia cu sprijinul Consiliul Județean Alba.

Opera sculpturală a fost prezentată de dr. Radu Ota.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

4. Colega noastră, arheolog dr. Mădălina Stănescu, a participat la cercetările arheologice interdisciplinare, în Situl Islaz de la Diocheți Rediu, Comuna Movilița, în cadrul cărora au fost întreprinse investigații non-invazive – prospecțiuni magnetometrice și zboruri aeriene.

Rezultatele obținute vor oferi noi date despre cum arătau și erau organizate așezările comunităților preistorice și modul în care au fost construite sistemele defensive.

Cercetarea a fost posibilă datorită unui colectiv complex, pasionat și implicat: Andrei Asăndulesei de la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Daniel Garvăn și Roxana Munteanu de la Muzeul Județean Buzău.

Situl arheologic de la Diocheți Rediu, Punct „Islaz”, Comuna Movilița, Județul Vrancea a fost identificat în urma unor cercetări de suprafață, în anul 2021. Situl, situat la aproximativ 1 km sud de satul Movilița și 2,5 km nord - vest de satul Diocheți Rediu, pe un grind, are cel puțin patru niveluri de locuire, identificate în urma cercetărilor arheologice efectuate în 2024 și 2025, unul neolitic (Cultura Ceramicii liniare), unul eneolitic (Cultura Precucuteni), unul epoca bronzului (Cultura Noua) și unul epoca fierului (sec. I a Chr. – sec. I p.Chr.), ilustrate de ceramica specifică perioadelor amintite, fragmente osteologice și material litic.

Text: arheolog dr. Mădălina Stănescu

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

5. Care este detaliul valoros din această imagine, cu fragmentul de amforă veche de aproape 1800 de ani?

Cu excepția faptului că provine din județul Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Un craniu vechi de peste 4.500 de ani a fost găsit în Alba-Iulia - VIDEO

7. Misterul mormintelor vechi de 3.000 de ani descoperite la Iași. Ce i-a uimit pe arheologi: „Încercăm să găsim un răspuns”

8. Secretele milenare ascunse în pământ nu sunt mereu ușor de deslușit.

Nu este suficient ca arheologii să sape și să scoată la lumină vestigii. Uneori este necesar ca sedimentul din anumite complexe arheologice să fie analizat atent, pentru a recupera indicii microscopice despre mediul natural (componentele vegetale și animale).

În cercetarea recentă realizată cu grupul de tineri voluntari, am descoperit și cercetat o groapă dacică, cu materiale ceramice interesante. Din umplutura gropii am recoltat 8 kg de sediment, care a fost dus la muzeu, iar prin flotare au fost recuperate numeroase resturi de cărbuni, oase, semințe carbonizate și melci, de dimensiuni foarte mici. Toate acestea ne oferă informații importante legate de condițiile climatice și peisajul vegetal de acum 2000 de ani.

Iată unul dintre argumentele pentru care am vrea să continuăm cercetarea în situl respectiv. Și am putea face acest lucru dacă am găsi sprijin material rapid, ca să susținem munca voluntarilor noștri în zilele caniculare.

Nu e puțin lucru să știi că prin contribuția ta ai scris câteva rânduri de istorie!

#archaeology #antiquity #heritage #seeds #vegetation #project #volunteers #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. ✨𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐂𝐨𝐢𝐟𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐭̦𝐨𝐟𝐞𝐧𝐞𝐧𝐬̦𝐭𝐢 ✨ - VIDEO

𝐂𝐨𝐢𝐟𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐭̦𝐨𝐟𝐞𝐧𝐞𝐬̦𝐭𝐢 este una dintre cele mai reprezentative creații ale artei metalului prețios din cea de-a doua epocă a fierului și una dintre capodoperele patrimoniului arheologic universal. În aproape un secol de când este cunoscut, acest artefact excepțional a devenit un reper al cercetării, protejării și valorificării patrimoniului arheologic românesc.

Astăzi, istoria sa continuă prin eforturile dedicate recuperării și restaurării sale, iar Muzeul Național de Istorie a României își propune să ofere publicului informații despre investigațiile de specialitate, etapele premergătoare restaurării și intervențiile care vor fi realizate asupra coifului, până la revenirea acestuia în expoziția permanentă „Tezaur Istoric”.

Pagina dedicată restaurării va fi actualizată constant, pe măsura desfășurării intervențiilor realizate în laboratorul Muzeului Național de Istorie a României.

Vă invităm să urmăriți parcursul restaurării coifului princiar getic de la Coțofenești: https://www.mnir.ro/cronologia-restaurarii-coifului-de-la-cotofenesti/

Sursa informațiilor MNIR.

10. Două contracte de muncă vechi de aproape 1.900 de ani, consemnate pe tăblițe cerate și descoperite la Alburnus Maior (Roșia Montană)

Două contracte de muncă vechi de aproape 1.900 de ani, consemnate pe tăblițe cerate și descoperite la Alburnus Maior (Roșia Montană), sunt expuse la Muzeul Național de Istorie a României.

Tăblițele fac parte dintr-o categorie excepțională de descoperiri, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de Tăblițele Cerate Dacice sau Tripticele Transilvane.

Descoperirea lor a fost posibilă în contextul intensificării exploatărilor miniere din Transilvania, desfășurate pe baze organizate în timpul domniilor împărătesei Maria Tereza (1740–1780) și împăratului Iosif al II-lea (1780–1790). Astfel, în anii 1786, 1788, 1790, 1820 (sau, potrivit unor surse, 1824), 1854 și 1855, odată cu redeschiderea unor galerii miniere romane de la Roșia Montană – anticul Alburnus Maior – minerii au descoperit întâmplător peste 30 de astfel de „cărți de lemn” cerate. O parte dintre acestea s-au degradat imediat după scoaterea la suprafață, din cauza stării precare de conservare și a contactului cu aerul, iar altele s-au pierdut.

Prin unicitatea lor și prin bogăția informațiilor pe care le conțin, cele 25 de tăblițe păstrate până astăzi constituie unele dintre cele mai importante izvoare documentare privind viața provinciei romane Dacia. Ele oferă informații esențiale despre organizarea economică, habitatul, viața religioasă și raporturile juridice din comunitatea minieră de la Alburnus Maior.

Analiza acestor documente a permis o mai bună înțelegere a modului în care dreptul roman era aplicat în practică, reprezentând una dintre rarele situații în care poate fi surprins „dreptul roman aplicat”, și nu doar cel teoretic. Din această perspectivă, tăblițele cerate depășesc importanța istoriei provinciei Dacia, fiind considerate izvoare fundamentale pentru studiul dreptului roman la nivelul întregului Imperiu și ocupând un loc de seamă între Fontes Iuris Romani Antiqui.

Cele două documente expuse provin din lotul de 11 tăblițe descoperite în anul 1854.

𝐓𝐚𝐛𝐮𝐥𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐃. 𝐗𝐕𝐈𝐈𝐈, aflată în colecția muzeului, este cea mai veche dintre tăblițele cerate de la Alburnus Maior. Este un contract de muncă încheiat la 6 februarie 131 p. Chr. în localitatea Alburnus Maior, din care s-a păstrat doar una dintre cele trei plăci ale tripticului confecționat din lemn de brad. Din textul conservat reiese că actul a fost redactat de juristul Valerius Firmus și îi privește pe mai mulți contractanți cu nume de origine illyră, între care Verzo, fiul lui Beusas, alte două personaje având patronimicul Beusantis și Dasius, fiul lui Verzon.

Cea de-a doua piesă, 𝐓𝐚𝐛𝐮𝐥𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐚𝐭𝐚 𝐃. 𝐗𝐈, este un contract de muncă (închiriere a forței de muncă), încheiat la 20 mai 164 p. Chr. în localitatea Immenosum Maius.

Tăblița fusese utilizată anterior, fiind vizibile urmele unei scrieri mai vechi, peste care a fost redactat documentul actual. Arendașul, Aurelius Adiutor, era cetățean roman, la fel ca juristul Flavius Secundinus, autorul documentului. Celelalte persoane menționate sunt peregrini. Beneficiarul contractului, Memmius, fiul lui Asclepios, pare să fi avut o origine orientală, în timp ce martorii Titus, fiul lui Beusantis, supranumit Bradua, și Socratios, fiul lui Socration, poartă nume care indică origini illyro-dalmatină, respectiv greco-orientală.

Ca document juridic, Tabula Cerata D. XI oferă informații deosebit de valoroase privind organizarea activității miniere, salarizarea muncii specializate și drepturile și obligațiile părților contractante, constituind una dintre cele mai importante surse referitoare la originile legislației muncii.

Mai multe despre Roșia Montană și tăblițele cerate găsiți aici: http://www.capodopere2019.ro/tbliele-cerate-de-la...

Vă așteptăm cu drag!

Sursa informațiilor MNIR.

293. Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 15 august 2026

Descoperiri arheologice din România - luna August 2026 - VIDEO - Partea III

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete