𝐏𝐚𝐧𝐝𝐚𝐧𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫 de la Oltenița – Măgura Gumelnița, județul Călărași

 

𝐏𝐚𝐧𝐝𝐚𝐧𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫 de la Oltenița – Măgura Gumelnița, județul Călărași poate fi admirat în expoziția „Tezaur Istoric”. Vă invităm să-l descoperiți!

Pandantivul a fost descoperit în 1925, în timpul cercetărilor arheologice conduse de profesorul Vladimir Dumitrescu la Măgura Gumelnița, în apropierea orașului Oltenița – situl care avea să dea numele culturii Gumelnița. La scurt timp după descoperire, Vladimir Dumitrescu nota faptul că pandantivul este lucrat din foiţă de aur tăiată în formă de „coarne sacre” şi că servea probabil ca amuletă protectoare. La vremea respectivă (acum 101 ani!) era al doilea obiect eneolitic din aur descoperit la Gumelnița, după o verigă găsită în anul anterior (1924). 

Realizat dintr-o foiță subțire de aur, prin batere, pandantivul are o formă neobișnuită, asemănătoare unor coarne de animal. Cântărește doar 2,4 grame, are 2,52 cm înălțime și 4,4 cm lățime și este decorat cu șiruri de puncte realizate prin tehnica au repoussé. Două mici perforații aflate la unul dintre capete indică faptul că piesa era, cel mai probabil, destinată suspendării.

O serie de 30 de piese din aur cu o formă similară, dar fără decorul cu puncte, au fost descoperite în necropola de la Varna (Bulgaria), în mormântul nr. 1.

Pandantivul descoperit la Gumelnița este important deoarece se află printre cele mai vechi obiecte de aur descoperite pe teritoriul României, fiind datat în epoca eneolitică (a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr.). De asemenea, este singura piesă de acest tip descoperită într-o așezare gumelnițeană și singura piesă decorată.

Măgura Gumelniţa se află în apropierea locului de vărsare a Argeşului în Dunăre, la cca. 4 km nord-est de oraşul Olteniţa. Cu o arie de cca. 2 ha și cu o înălţime de cca. 20 m faţă de nivelul luncii Dunării, Măgura Gumelniţa este una dintre cele mai mari așezări de tip tell din aria culturii Gumelnița. Aici au fost descoperite câteva din capodoperele artei preistorice din România, printre care amintim statueta-pereche, „Zeița cu vas pe cap” și un vas zoomorf cu figură umană.

Vă așteptăm la #MNIR!

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.