vineri, 14 august 2026

Organizarea stânii tradiționale

 

Organizarea stânii tradiționale românești se bazează pe o ierarhie clară a muncii.


În Țara Bârsei întregul complex pastoral a fost cunoscut sub numele de stână, mai târziu fiind desemnat cu termenul de târlă. Adoptarea acestei denumiri prezintă o reflectare a relațiilor pastorale între sudul Transilvaniei și ținuturile de peste Carpați.


În cursul practicării diferitelor activități pastorale, în tot arealul geografic pe de o parte și alta a Curburii Carpaților, s-au specializat următoarele funcții ciobănești: baciul (specializat în prelucrarea laptelui); păcurarul (înlocuită cu expresia transcarpatică de cioban, care desemnează în general toate funcțiile pastorale); mânzărarul (pentru paza oilor cu lapte); sterparul (uneori și berbecarul, însărcinați cu paza oilor sterpe și de berbeci); miorarul (în grija căruia se află turmuța de miei sub doi ani); strungarul (cunoscut și ca mânător, adică cel care mână oile la strungă în timpul mulsului, și efectuează munci auxiliare la stână); văcarul (paznicul cirezilor de vaci cu lapte); bouarul (cel care supreveghează supraveghează cireada de boi, vaci sterpe și viței).
În subzonele Bran, Săcele, Brețcu etc., în cazul în care baciul era ocupat mai tot timpul cu prepararea produselor lactate, funcția de „administrator” al unui întreg complex pastoral revenea unui scutar. Acesta în Țara Oltului, Mărginimea Sibiului, Argeș etc. era cunoscut sub denumirea de vătaf.


Proprietarii de oi erau denumiți oieri, iar bârsanii foloseau și denumirea de târlași, denumire care derivă din târlă (de origine sud-dunăreană, frecventă în Muntenia, Moldova și Dobrogea).


Dacă doriți să adimirați o stână tradițională, vă așteptăm să vizitați expoziția temporară „Ecologia Lânii– de la universul Mioriței și păstoritul tradițional la utilizări contemporane” deschisă la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Program vizitare: miercuri- duminică între orele 10:00 și 18:00.


(Sursă text și foto: Țara Bârsei, vol. 1, Ed. Academiei RSR, București, 1972, Arhiva documentară MEBv.)

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu