𝗙𝗟𝗢𝗔𝗥𝗘𝗔 𝗣𝗔̂𝗜𝗡𝗜𝗜, 𝗦𝗜𝗚𝗜𝗟𝗜𝗨 𝗦𝗢𝗟𝗔𝗥 - 𝗦𝗢𝗔𝗥𝗘𝗟𝗘 𝗗𝗜𝗡 𝗩𝗔𝗧𝗥𝗔̆

 

𝗙𝗟𝗢𝗔𝗥𝗘𝗔 𝗣𝗔̂𝗜𝗡𝗜𝗜, 𝗦𝗜𝗚𝗜𝗟𝗜𝗨 𝗦𝗢𝗟𝗔𝗥
𝗦𝗢𝗔𝗥𝗘𝗟𝗘 𝗗𝗜𝗡 𝗩𝗔𝗧𝗥𝗔̆

 
În tradiția populară românească, „𝗙𝗹𝗼𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗣𝗮̂𝗶𝗻𝗶𝗶” 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗱𝗲𝗻𝘂𝗺𝗶𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗮𝗿𝗮̆ 𝗮 𝗽𝗹𝗮𝗻𝘁𝗲𝗶 𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁𝗲 𝗽𝗿𝗶𝘀𝘁𝗼𝗹𝗻𝗶𝗰 (𝗔𝗯𝘂𝘁𝗶𝗹𝗼𝗻 𝘁𝗵𝗲𝗼𝗽𝗵𝗿𝗮𝘀𝘁𝗶), ale cărei fructe în formă de capsulă circulară erau folosite direct ca #pecete (pistornic) naturală pentru decorarea și sacralizarea pâinilor rituale.

 
Acest obicei ancestral îmbină caracterul sacru al pâinii cu proprietățile unice oferite de natură. Fructul uscat al pristolnicului are o formă stelată, cu lobi dispuși în cerc. Apăsat în aluatul crud, acesta lasă o amprentă geometrică perfectă, asemănătoare unei flori sau unei roți sacre.
În satele românești, când gospodinele nu aveau la îndemână un pistornic sculptat în lemn pentru prescuri sau colaci, foloseau capsulele acestei plante.
Conform studiilor etnografice, 𝘮𝘢𝘳𝘨𝘪𝘯𝘪𝘭𝘦 𝘱𝘢̂𝘪𝘯𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘤𝘦𝘳𝘦𝘮𝘰𝘯𝘪𝘢𝘭𝘦 𝘦𝘳𝘢𝘶 𝘱𝘶𝘯𝘤𝘵𝘢𝘵𝘦 𝘤𝘶 „𝘧𝘭𝘰𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘱𝘢̂𝘪𝘯𝘪𝘪” 𝘪̂𝘯𝘢𝘪𝘯𝘵𝘦 𝘤𝘢 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵𝘦𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘧𝘪𝘦 𝘤𝘰𝘢𝘱𝘵𝘦, 𝘢𝘥𝘦𝘴𝘦𝘢 𝘴𝘶𝘣 𝘵̦𝘦𝘴𝘵.
Pâinea în sine este un simbol al vieții. Marcarea ei cu această floare rituală îi conferea un statut special, potrivit pentru pomeni, nunți sau sărbători mari.

 
Aceasta o mai găsim sub denumirea de #teișor sau #crucea-#pământului.

 
Simbolul solar pe pâine reprezintă una dintre cele mai vechi mărci sacre din cultura tradițională românească și balcanică, fiind un simbol al #vieții, #divinității, #belșugului și #renașterii. În trecut, crestarea sau decorarea aluatului cu semne solare nu era un simplu ornament, ci un act ritualic de protecție și recunoștință.

 
Forma rotundă a colacilor și a pâinii de vatră mimează discul solar. #Cercul acționează ca un spațiu sacru de protecție împotriva spiritelor rele.
#Rozeta solară / Steaua cu opt colțuri este un motiv arhaic sculptat des pe porțile de lemn, regăsit și ca element decorativ central pe pâinea de nuntă (colacul miresei).
#Svastica arhaică (vârtelnița) sau spirala reprezintă soarele în mișcare, dinamismul vieții și curgerea timpului.

 
𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲: 𝗱𝗿. 𝗟𝗶𝘃𝗶𝘂 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗮𝗻𝘂, 𝗥𝗼𝘅𝗮𝗻𝗮 𝗠𝗶𝗵𝗮𝗲𝗹𝗮 𝗖𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮, 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗘𝘁𝗻𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲.

 
𝗖𝗲𝗿𝗰𝗲𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘁𝗲𝗿𝗲𝗻, 𝟬𝟵.𝟬𝟳.𝟮𝟬𝟮𝟲, 𝗕𝗿𝗮𝗯𝗼𝘃𝗮, 𝗖𝗲𝗿𝗻𝗮̆𝘁𝗲𝘀̦𝘁𝗶, 𝗕𝘂𝘀𝘂, 𝗷𝘂𝗱𝗲𝘁̦𝘂𝗹 𝗗𝗼𝗹𝗷.

 
𝗕𝗶𝗯𝗹𝗶𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲 𝘀𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝗮̆: Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, Vol. I, II, București, Editura Artemis, 1995.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.