𝐇𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚, 𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐬̗𝐢 𝐛𝐚̆𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐚 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐝𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐟𝐚̆𝐜𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐭̗ 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢

 

𝐇𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐚, 𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐬̗𝐢 𝐛𝐚̆𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐚 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐝𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐟𝐚̆𝐜𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐫𝐭̗ 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐢𝐥𝐯𝐚𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢

În apropierea lacului Sinoe se află astăzi vestigiile Cetății Histria, oraș întemeiat de coloniști greci veniți din Milet. Timp de secole, Histria a fost un important centru al lumii grecești, în care comerțul și schimburile cu populațiile din ținuturile de la Dunăre i-au adus prosperitate. Templele, zidurile, străzile și numeroasele piese arheologice descoperite aici vorbesc despre perioadele de înflorire, dar și despre vremurile de restriște care, în cele din urmă, au dus la stingerea orașului. 

În 1914, istoricul și arheologul Vasile Pârvan (1882–1927) a început cercetările arheologice sistematice de la Histria. Prin munca sa, istoria cetății a fost readusă la lumină, iar vestigiile descoperite au oferit noi informații despre trecutul orașului. După moartea sa, cercetările au fost continuate de Scarlat Lambrino (1891–1964), istoric, arheolog și epigrafist, care a contribuit la cercetarea și valorificarea patrimoniului cetății. 

În anul 1931, Lambrino publica volumul „Cetatea Histria. Notiță istorică și descriptivă cu prilejul expoziției Cetății Histria de la Academia Română, martie 1931”, o prezentare accesibilă care s-a dorit a fi un demers de popularizare a patrimoniului arheologic, menit să apropie publicul de istoria orașului antic. Redăm, în rândurile următoare, fragmente din această lucrare, în care sunt descrise câteva etape importante din evoluția urbei. 

„În vechime regiunea aceasta nu se înfățișa tot așa. Marea înainta până departe în interior și lacul Sinoe nu exista. Nisipurile aduse de mare, depunându-se rând pe rând în cursul vremii, au alcătuit ostrovul Chituc care desparte astăzi lacul de Marea Neagră. Când însă cei dintâi navigatori greci au venit în această regiune din Magrea Egee, pe corăbiile lor încovoiate, ei au găsit o insulă situată la vreo doi kilometri departe de țărmul Dobrogei. Cele două platouri, legate printr-o limbă de pământ, se ridicau singuratice în mijlocul apelor mării. Navigatorii veneau din orașul Milet care era așezat pe coasta Asiciei Mici, la gura fluviului Meandru. 

În regiunea noastră navigatorii milesieni au găsit o insulă destul de întinsă – vreo 80 de hectare, nu departe de uscat și aproape de gurile Dunării. Pământul bogat al Dobrogei le punea la îndemână grâu din belșug, iar regiunea gurilor Dunării era ca și astăzi bogată în pește. De altă parte, urcându-se în sus pe fluviu ei puteau face comerț cu populațiile de pe maluri. Așa a luat naștere Histria. Întemeierea ei s-a întâmplat pe la anul 656 a.Ch., pe cât își aduceau aminte scriitorii vechi. (...)

Astfel, până în pragul secolului al V-lea, histrienii pot să se dezvolte în împrejurimi prielnice. Corăbiile lor urcă pe Dunăre și pe afluenții ei până în munții Munteiei și ai Moldovei. Cu mărfurile lor ajung chiar pe platoul Transilvaniei. Ei duc produse din miazăzi, vin și untdelemn, pe care le dau localnicilor în schimbul grânelor, al aurului și al celorlalte produse. În felul acesta civilizația grecească pătrunde până adânc în Carpați.

În secolele al V-lea și al IV-lea Histria ia un și mai mare avânt. Orașul se împodobește cu temple de marmură adusă din Marea Egee, care iau locul celor construite din material mai slab. Așa s-a găsit o frumoasă friză de marmură albă care împodobea, pe cât se pare, baza statuii de cult din templul cel nou, clădit către sfârșitul secolului al V-lea, al lui Apollon Ietros. „Apollo Vindecătorul”, divinitatea ocrotitoare a orașului, cu care coloniștii greci veniseră din patria lor, Miletul. Pe fragmentul care ni s-a păstrat sunt reprezentați în relief la mijloc zeul ocrotitor al orașului, la stânga tatăl său, Zeus, iar la dreapta sa sora sa Artemis. 

La începutul secolului al IV-lea, statul histrian începe să bată monedă proprie de argint, care poartă pe o față capetele a doi tineri lipite unul de altul și pe cealaltă vulturul de mare, pasărea simbolică a orașului, ținând în gheare un delfin. Tot atunci se clădește un alt templu mai mare de marmură divinității ocrotitoare care veghează la liniștea și prosperitatea Histriei. Ni s-a păstrat un bloc mare din architrava care stătea sub streașina clădirii, purtând pe el numele celor care, din averea lor, au adus acest dar zeului”. 

În prezent, Complexul Muzeal Histria, aflat în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, poate fi vizitat zilnic în intervalul orar 9:00 – 19:00.

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐃𝐨𝐚𝐦𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐢𝐯𝐚𝐭̗𝐢-𝐯𝐚̆ 𝐭𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐟𝐮𝐦𝐞𝐫𝐢𝐞 „𝐌𝐨𝐫𝐞𝐥❞. 𝐏𝐮𝐝𝐫𝐞𝐥𝐞, 𝐟𝐚𝐫𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬̗𝐢 𝐫𝐨𝐮𝐠𝐞-𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚 „𝐌𝐨𝐫𝐞𝐥❞ 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐧𝐞𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐞. 𝐏𝐚𝐬𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐧𝐭̗𝐢 „𝐌𝐨𝐫𝐞𝐥❞ 𝐜𝐮𝐫𝐚̆𝐭̗𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐚𝐥𝐛𝐞𝐬̗𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐢. 𝐃𝐞 𝐯𝐚̂𝐧𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐭𝐮𝐭𝐢𝐧𝐝𝐞𝐧𝐢 𝐬̗𝐢 𝐥𝐚 𝐃𝐫𝐨𝐠𝐮𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐞 𝐓𝐚𝐧𝐚𝐬̗𝐨𝐜𝐚 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐃. 𝐌𝐮𝐧𝐠𝐢𝐮𝐫𝐢, 𝐬𝐭𝐫. 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐚𝐜𝐡𝐞 𝐍𝐞𝐠𝐫𝐢 𝟑 – 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚❞ (𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚, 𝟏𝟗𝟑𝟎)

https://minac.ro/31-august-histria-orasul-care-isi-batea.../

 
#MINAC #calendaristoric #31august #muzeu #Histria #istorie #patrimoniu

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.