Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO

1. Ace de bronz, vechi de aproape 3300-3500 de ani.

Piesele din imagine nu sunt artefacte folosite pentru cusut, ci sunt obiecte de port, pentru hainele acelor vremuri.

Unele ace din acea perioadă erau utilizate și pentru prinderea părului.

Multe dintre aceste piese au și o importantă valoare cronologică și culturală.

Artefactele provin din județul Neamț.

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Ceramică preistorică scoasă la lumină de un curs de apă care afectează o importantă depunere arheologică din apropierea unei surse de sare din zona de nord-est a județului Neamț. - VIDEO

#archaeology #prehistory #pottery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Femeile și fetele antichității și cele din evul mediu, dar poate chiar și unii bărbați, foloseau pentru îngrijirea părului diferite tipuri de piepteni.

Aceste obiecte erau confecționate din corn de cerb sau din os și au cunoscut o variabilitate tipologică mare.

Deși ar putea să pară un fapt banal, prezența acestor artefacte este un bun indicator al unora dintre obiceiurile vremurilor apuse, dar indică și preocuparea pentru estetic și igienă.

Pentru antichitatea târzie, numărul acestor piepteni este destul de mare, exemplare de acest fel fiind documentate în special în morminte ale culturii Sântana de Mureș (sec. IV p. Chr.).

Cele două exemplare provin din zona localității Trifești, jud. Neamț.

#achaeology #antiquity #beauty #heritage #museum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

4. Despre un jeton interesant

Într-o locuință datată în secolul al XVIII-lea, cercetată în anul 2024 pe traseul A0 - Centura București (UAT Afumați), a fost descoperit un jeton din alamă realizat de celebrul meșter Lazarus Gottlieb Lauffer, care a activat în perioada 1663-1709 la Nürnberg. O piesă similară a fost descoperită în jud. Constanța. Astfel de obiecte erau considerate „jetoane de socotit”, folosite intens de negustori în Europa Occidentală. Mai târziu au avut și rol de jetoane de joc. Scrieți în comentarii cum credeți că a ajuns această piesă într-o locuință banală dintr-un sat sărac de secol XVIII?

#arheologie #archaeology #descopeririarheologice #cultura #jetoane #Afumati #Ilfov

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

5. Vas de sticlă din castrul roman de la Bologa - a fost descoperit în stare fragmentară în anul 1974, în latus praetorii sinistrum, într-o clădire de tip horreum.

Lipsind multe din părțile lui, fragmentele rămase nu au permis o reconstituire integrală. Acesta era o cană cu corp prismatic cu dimensiunile întregite cu h - 24,5 cm, h gât - 5 cm, înălțimea corpului - 19,5 cm, lățimea bazei - 9,4 x 9,4 cm, grosimea peretelui - 2 mm, d gâtului - 4,5 cm, d gurii - 5,8 cm. Vasul a fost turnat din pastă de culoare verzuie, corpul vasului este drept, gâtul scurt, buza groasă, lată și teșită, mânerul a fost lipit de gât, este lat și are multe incizii verticale paralele. Pe fundul vasului este imprimată o scenă cu două personaje: cel din stânga este redat în picioare, cu piciorul stâng înainte, pare desculț și poartă o tunica cu mâneci scurte, strânsă la brâu cu o cingătoare, mâna stângă e îndoită din cot, pare a ține un obiect în palmă; personajul din dreapta stă tot în picioare, piciorul drept este adus înainte în poziție de sprijin, mâna stângă atârnă de-a lungul corpului este îndoită înainte, cu palma deschisă în jos, mâna dreaptă îndoită de la cot la nivelul șoldului, poartă o tunică prinsă cu o cingătoare, pe care pare a avea un coif. Între cele două personaje, ceva mai sus de nivelul genunchilor, se află litera S. Acesta a fost datat în secolul al III-lea pe baza analogiilor tipologice. Scena reprezentată a fost interpretată ca fiind o posibilă scenă de luptă (pugilat). (N. Gudea, Despre un vas de sticlă din castrul roman de la Bologa, AMN, 21, 1984, 531-533,fig. 1-3).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

6. Vestigii din secolele XVIII–XIX, descoperite în curtea fostului orfelinat Maria Tereza din Sibiu

7. Într-o săpătură arheologică realizată într-un sit de epocă romană sunt descoperite constant opaițe întregi și fragmentare. Bucuria vine atunci când găsești un opaiț glazurat, chiar și fragmentar, pentru că este o variantă mai rară a lămpilor de iluminat romane.

Erau realizate din ceramică, iar suprafața era acoperită cu un strat de glazură care se realiza adesea pe bază de plumb, oferindu-i un aspect sticlos și nuanțe de verzui-măsliniu până la galben-brun, fiind considerate produse de lux. Opaițele erau modelate în tipar bivalv / matriță, după care se aplica glazura, iar în final erau arse în cuptoare. Arderea se realiza mai dificil pentru opaițele glazurate decât pentru cele „simple”, deoarece temperatura trebuia controlată astfel încât să nu fie afectată glazura.

În imagine puteți vedea fragmente dintr-un opaiț glazurat descoperit la Sucidava, în cadrul unei cercetări arheologice preventive.

#arheologie #archaeology #descopeririarheologice #epocaromana #patrimoniu #pagrimoniuarheologic #UNESCO #sitarheologic #Sucidava #Corabia #judetulOlt

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

8. Încercăm să aflăm cum era vegetația și clima în ultimii 7000 de ani, prin studii complexe care îmbină arheologia, geografia și biologia.

Demersul nostru, care vizează o microzonă din județul Neamț, a implicat două zile de muncă intensă, în condiții nu tocmai plăcute, dar cu tehnici care vor permite reconstituiri de mediu utile.

Prin realizarea mai multor foraje într-o zonă mlăștinoasă, din imediata vecinătate a unui sit neolitic, au fost prelevare probe și au fost realizate observații interesante despre condițiile geomorfologice de acum câteva milenii, din acest areal.

După analiza probelor și prin corelarea cu alte analize, vom avea mai multe detalii.

Demersul nostru este parte dintr-un amplu proiect dedicat schimbărilor climatice din ultimii 10000 de ani și a implicat participarea mai multor specialiști și instituții, cărora le mulțumesc pentru implicare:

Conf. Univ.dr. Dorel Micle, de la Universitatea de Vest, Timișoara.
Dr. Daróczi Tibor-Tamás, de la Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan"
Lector Dr. Andrei Asăndulesei, de la Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași
Dr. Andrei Bălărie, Muzeul Național al Banatului, Timișoara
Dr. Ionuț Codru, Universitatea ,,Al. I. Cuza", Iași
Masterand Constantin Iacob, Universitatea ,,Al. I. Cuza" Iași.

Echipa e decis că trebuie să continuăm demersul. Voi ce credeți?

#archaeology #prehistory #bioarchaeology #climat #vegetation

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Clădirea monument istoric ”Maria Tereza” din Sibiu, situată de strada Gladiolelor (unde urmează să fie relocată Școala Gimnazială nr. 18), a intrat sub monitorizarea arheologilor la scurt timp după începerea lucrărilor de reabilitare și restaurare. Ansamblul arhitectural urmează să fie extins și renovat în urma unei investiției în valoare de peste 70 milioane lei.

Lucrările au început la finalul lunii iulie iar acum sunt la cercetarea arheologică preventivă făcută de arheologii de la Muzeul Brukenthal.
”În curtea de lângă biserică, specialiștii Muzeului Național Brukenthal au descoperit fragmente de pavaj vechi, din piatră de râu, datând din secolele XVIII - XIX. De asemenea, s-a descoperit o groapă de var de mari dimensiuni datând din secolul XVIII și o groapă de mortar, precum și câteva fragmente de ziduri din aceeași perioadă”, a informat Primăria Municipiului Sibiu.
Lucrările de renovare au fost atribuite asocierii de firme Total NSA AG Construct SRL Sibiu & Real Deco SRL București & Pro Hart Group SRL Sibiu.
Potrivit proiectului de reabilitare, clădirea istorică urmează să își păstreze structurile, urmând să se facă lucrări de restaurare și conservare a picturilor murale, reabilitarea șarpantei baroce, a hornurilor, a fațadelor, a elementelor de piatră și a stucaturilor.
Porțile clădirii vor fi restaurate, la fel și curtea interioară va fi reamenajată pe modelul celor renascentiste și baroce.
Reabilitarea imobilului Maria Tereza este un proiect cu o valoare totală de 70,56 milioane de lei, din care 44,38 de milioane de lei vor fi asigurați din fonduri europene nerambursabile și din bugetul național, iar restul de 26,18 milioane lei vor fi asigurați din bugetul local, reprezentând cheltuieli neeligibile și contribuția Municipiului Sibiu.
În urma investiției, în clădirea renovată și extinsă se vor amenaja 26 de săli de clasă noi, 11 spații pentru ateliere sau laboratoare, 5 cabinete, o sală multifuncțională, o bibliotecă și alte spații administrative.
------
Monument istoric de clasa A
Imobilul Maria Tereza a făcut parte din Ansamblul Orfelinatului Terezian și este inclus în categoria monumentelor istorice, clasa A.
Clădirea are un regim de înălțime format din subsol parțial, parter, etaj și pod și este alcătuită din patru aripi.
Pentru pregătirea proiectului de restaurare, municipalitatea a realizat studiile obligatorii pentru intervențiile asupra unei clădiri monument: studiul de parament, studiul istoric, expertiza biologică și un studiu arheologic realizat de Muzeul Brukenthal.
Intervențiile urmăresc păstrarea structurilor constructive inițiale și a metodelor de finisare specifice clădirii istorice.
***
Picturile murale și șarpanta barocă vor fi restaurate
Un capitol important al lucrărilor îl reprezintă restaurarea elementelor istorice ale clădirii.
Pereții exteriori vor fi hidroizolați printr-o soluție specială, dispersată în masa zidăriei. În interior vor fi refăcute pardoselile, pereții vor fi tencuiți cu mortare specifice lucrărilor de restaurare, iar planșeele vor fi consolidate.
Picturile murale vor fi restaurate și conservate, intervențiile urmând să includă consolidarea stratului pe care acestea se află, îndepărtarea văruielilor suprapuse și consolidarea stratului de culoare. În zonele degradate vor fi refăcute și decorațiunile.
Va fi reabilitată și șarpanta istorică, barocă, realizată din lemn, prin înlocuirea elementelor degradate cu structuri similare, tot din lemn. O parte dintre hornuri vor fi păstrate, refăcute și consolidate, iar sistemul de evacuare a apelor pluviale va fi înlocuit.
Fațadele vor beneficia de lucrări de reabilitare cu mortar termoizolant, culoarea urmând să respecte indicațiile studiilor de specialitate. Vor fi restaurate și elementele din piatră – portalul principal, elementele sculptate, consolele, cornișele și detaliile de fațadă –, precum și stucatura.
Și tâmplăria va fi refăcută după modelul istoric. Ferestrele vor avea structuri din lemn stratificat, cu două rânduri de cercevele și deschidere conform modelului original. Ușile exterioare vor fi înlocuite cu unele din lemn stratificat, iar porțile monumentale de acces vor fi restaurate.
***
O curte inspirată de grădinile renascentiste și baroce
Proiectul include și amenajarea curții interioare, care va avea forme geometrice inspirate de grădinile renascentiste și baroce ale perioadei în care a fost construit fostul Orfelinat Terezian.
În curtea dinspre biserică sunt prevăzute un teren de baschet împrejmuit, un spațiu de joacă pentru copii, o parcare pentru biciclete, spații verzi și o zonă tehnică.
***
Clădirea va fi adusă la standardele actuale
Pe lângă restaurarea elementelor istorice, imobilul va trece printr-un amplu proces de modernizare și eficientizare energetică.
Vor fi refăcute integral rețelele de apă și canalizare, atât în interiorul clădirii, cât și în exterior. Instalațiile electrice și sistemul de iluminat vor fi înlocuite, iluminatul urmând să utilizeze corpuri LED.
Clădirea va beneficia de instalații moderne de încălzire și răcire, precum și de un sistem de ventilație. Vor fi instalate sisteme de detecție și alarmare la incendiu, instalație pentru stingerea incendiilor și iluminat de siguranță.
De asemenea, vor fi realizate o rețea de date și un sistem de supraveghere video. Un sistem smart de management al utilităților va permite monitorizarea și gestionarea consumurilor.
------
Foto: Primăria Sibiu
------
Știri de Sibiu
https://www.stiridesibiu.ro/.../cladirea-maria-tereza-a...
Știri de Sibiu
https://www.stiridesibiu.ro/.../cladirea-maria-tereza-din...
Mesagerul de Sibiu
https://mesageruldesibiu.ro/foto-video-lucrarile-sunt-in.../
------
Hirstoria
https://historia.ro/.../vestigii-din-secolele-xviii-xix...
------

Sursa informațiilor Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice.

322. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

marți, 13 octombrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea VI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete