Ceramica săsească

 

Ceramica săsească

Începuturile ceramicii săsești, în Transilvania, pot fi plasate în secolul XII, odată cu venirea coloniștilor sași, care aduc cu ei tradițiile realizării vaselor, însă procesul de sintetizare al acestora într-o seamă de tipuri specifice s-a produs în timp și sub influența formelor autohtone.

O primă însemnare despre olarii sași datează din 1376. Un Regulament emis în acel an menționează bresle la Sibiu, Sebeș-Alba, Orăștie și Sighișoara. Documentele amintesc și despre breasla olarilor din Brașov, înființată în anul 1553.

Breslele au jucat un rol însemnat în dezvoltarea meșteșugului olăritului, prin calificare riguroasă, obligativitatea folosirii materialelor de calitate și prin perfecționări tehnice. În afară de breslași lucrau, însă, și așa zișii „Ripler, Störer”/„turburători”, meșteșugari „ilegali”, care nu făceau parte dintr-o breaslă.

În decursul dezvoltării ceramicii, unul dintre criteriile de clasificare a fost acela al localizării teritoriale a centrelor de producție. S-a remarcat astfel ceramica de Sibiu, de Chirpăr și Marpod, Saschiz, Drăușeni, Brașov, Țara Bârsei, Nemșa, Agnita, Turda, Bistrița, etc. Trebuie subliniat faptul că, în timp, ceramica realizată într-o anumită zonă, a ajuns să fie produsă și în alte centre.

Secolul al XVIII-lea a reprezentat perioada de apogeu a ceramicii săsești, fapt dovedit atât de calitatea deosebită, cât și de numărul mare pe produse realizate.

În tipologia vaselor de ceramică săsești întâlnim: recipiente pentru lichide (ulcioare, ploști), vase pentru servit băuturi (căni), vase pentru băut (cancee, ulcioare), și vase folosite, exclusiv, la împodobirea interioarelor (cancee, farfurii). Un loc aparte îl ocupă cahlele pentru sobă și cănile mari de vin cu gura rotundă sau bilobată, unele fiind căni de „Vecinătate” sau de „breaslă”, cu inscripții (nume, urări, monograme), folosite în cadrul ceremoniilor și festivităților acestora.

Ornamentația ceramicii săsești, realizată frecvent prin pictarea cu cornul sau pensula, cuprinde motive geometrice (punct, spirală, tablă de șah), motive vegetale: flori (lalele, garoafe, floarea-soarelui), fructe (rodia și frunze de salcâm, palmete), motive avimorfe sau simboluri de breaslă.

Vă invităm la Muzeul de Etnografie Brașov să descoperiți varietatea și complexitatea ceramicii săsești în cadrul expozției temporare „Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII – XIX”

Program vizitare: miercuri-duminică între 09:00 și 17:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.