Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO

1. Noi cercetări arheologice la Turnul roman de la Valea Negrilești (Picioru Vreniciori)

În luna august, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a continuat cercetările arheologice începute în anul 2025 la Turnul roman de la Valea Negrilești (Picioru Vreniciori), comuna Negrilești. Identificat recent, acest element de fortificație al graniței romane nordice se dovedește a fi unul deosebit de interesant, oferind noi informații despre prezența și organizarea militară romană în această zonă.
Cercetările din acest an s-au concentrat asupra dezvelirii ruinelor turnului, investigării interiorului acestuia, precum și asupra unor complexe identificate în imediata sa apropiere.

Turnul are o formă circulară, întâlnită destul de frecvent pe limesul nordic dacic, cu un diametru de aproximativ 5,30 m. Cercetările au permis identificarea unor noi date privind tehnica de construcție și modul de acces în turn, dar și a unor indicii referitoare la existența unei probabile pivnițe în interior.

Un aspect deosebit de important îl reprezintă starea de conservare a zidăriei. Pe anumite porțiuni, aceasta s-a păstrat excelent, elevația atingând până la 1,20 m înălțime.

Inventarul arheologic descoperit este bogat și divers, cuprinzând elemente de echipament militar – ținte de sandale (caligae), catarame, cuțite și verigi –, dar și fibule și monede. O piesă deosebită este reprezentată de un posibil sigiliu de marfă cu inscripție, care necesită restaurare și cercetări suplimentare pentru o identificare cât mai precisă.

Au fost descoperite, de asemenea, proiectile de piatră, care atestă utilizarea unor mașini de război, precum și fragmente de cute pentru ascuțit. Bogatul material ceramic, în special ceramica destinată servirii și consumului de băuturi, indică o locuire intensă a turnului.

Resturile osteologice descoperite în interior provin în principal de la animale domestice consumate pentru hrană, fără a putea fi exclusă, în această etapă a cercetării, și prezența unor fragmente provenite de la animale vânate.

Pe baza materialului arheologic recuperat, turnul poate fi încadrat cronologic, la acest moment, ca fiind funcțional din a doua jumătate a secolului al II-lea p. Chr. până cel puțin în prima jumătate a secolului al III-lea p. Chr. Până în prezent, nu au fost identificate urme care să ateste existența unei faze anterioare de construcție din lemn. Fiecare campanie arheologică aduce noi piese într-un puzzle istoric complex. Cercetările de la Valea Negrilești contribuie la documentarea dovezilor materiale directe ale prezenței romane în această parte a Daciei și oferă o perspectivă tot mai clară asupra modului în care era organizată și utilizată frontiera romană.

Prin cercetarea acestui element inedit al Limesului dacic, comuna Negrilești se conturează tot mai clar ca un punct de referință pentru patrimoniul roman din județul Bistrița-Năsăud și pentru viitoare proiecte de amenajare și valorificare culturală și turistică.

Mai mult, pe teritoriul comunei Negrilești se află deja alte cinci turnuri romane, incluse în anul 2024 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Noile cercetări aduc astfel un plus de valoare acestui patrimoniu și deschid noi perspective pentru punerea sa în valoare și apropierea de comunitatea locală și de publicul larg.

Cercetările arheologice au fost realizate cu fonduri primite de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud și cu sprijinul Primăriei Negrilești. Mulțumiri speciale domnului primar Bugnar Daniel, a cărui implicare a contribuit la desfășurarea în condiții optime a cercetărilor arheologice.

Echipa de cercetare:
Radu Zăgreanu – Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
Matyas Joszef – Centrul Muzeal de Istorie Gherla
Ronald Pataki – masterand, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Paul Moldovan – masterand, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Cercetarea continuă. Iar fiecare descoperire ne apropie de înțelegerea unei lumi vechi de aproape două milenii.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

2. Descoperiri arheologice la Partoș, cu dr. Radu Ota, în Colonia Aurelia Apulensis, la Alba Iulia

Sursa: Youtube Utilizator: ziarul unirea

Arheologii de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia au continuat, în 2026, săpăturile pe terenul din cartierul Partoș, unde, în urmă cu aproape 2.000 de ani, a existat orașul roman Colonia Aurelia Apulensis, una dintre cele mai importante și mai bogate așezări urbane din Dacia romană. Zona respectivă era destinată construirii unei autobaze pentru transportul urban de călători, însă, în urma descoperirilor realizate, s-a renunțat la proiect în această parte a orașului.

În 2026, cercetările au avut loc pe o suprafață de circa 1.000 de metri pătrați, care se adaugă celor 5.000 de metri pătrați cercetați anul trecut. Potrivit arheologului Radu Ota, coordonatorul lucrărilor de cercetare, au fost descoperite drumuri (străzi) romane, piațete, ziduri și obiecte cu inscripții.

Cercetarea de aici este cea mai amplă investigație urbană romană realizată până acum la Apulum, denumirea romană a orașului Alba Iulia. Noile descoperiri aduc informații despre ultimele decenii de stăpânire romană în Dacia și pot rescrie parțial istoria orașului.

Arheologii au dezvelit în acest an clădiri, mai ales din secolul al III-lea, precum și străzi, intersecții și artere pavate cu dale de gresie de bună calitate. Dalele au fost amplasate mai ales după ce așezarea a primit statutul de colonie, în timpul împăratului Commodus, adică după anul 180.

Pe teren se pot observa mai multe etape de construcție. Romanii resistematizau orașele, demolau uneori clădirile mai vechi și reconstruiau. Orașele erau organizate în cvartale, formate din străzi paralele care se intersectau. Arheologul a precizat că și orașele americane sunt construite astfel și astăzi, după un model preluat de romani din Grecia Antică.

Printre descoperirile din acest an se numără o statuetă votivă a zeului Esculap, care poate fi legată de faptul că, foarte aproape de locul săpăturilor, exista un Asclepieion, adică un templu-spital unde oamenii veneau pentru tratament.

3. Noi descoperiri arheologice la Turnul roman de la Valea Negrilești, județul Bistrița-Năsăud

4. Primarul de la Lerești își dorește la castrul și termele romane din Voinești un muzeu după modelul celui care se va construi la Jidova

5. Vremea bună din această parte a anului a permis derularea în bune condiţii a săpăturilor arheologice de la Cioroiu Nou, jud. Dolj. Exceptând duritatea neobişnuită a solului, avem parte de descoperiri.

Sursa informațiilor Gabriela Cristescu.

6. "Adunate" (recent) de prin ruralul medieval timpuriu.

Arheologia așezărilor medievale timpurii nu încetează să surprindă. De altfel, în general, cercetare arheologică face asta!

Dificulatea colectării de date științifice este sporită și de faptul că multe din structurile arheologice au fost bulversate de lucrările agricole derulate în timp, la care se adaugă și duritatea solului în care acestea au fost amenajate. În fotografii, urmele unor locuințe (și a instalațiilor de foc aferente) împreună cu câteva frumuseți (datare sec. 7 - "smulse" din solul dur care s-a încăpățânat să dea "bătăi de cap" cercetării!

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

7. „Orașul bogat în aur” de la Apulum își dezvăluie secretele: La Alba Iulia, descoperiri arheologice care pot rescrie istoria Daciei romane