Tehnica și ornamentica pieptarelor din Țara Oltului

 

Tehnica și ornamentica pieptarelor din Țara Oltului

 
Frumusețea pieptarelor lucrate de cojocarii din Ţara Oltului iese în evidență în ansamblul portului străvechi. Caracteristicile acestor piese erau conferite de statutul social, de reprezentarea sexului, ocupației, împrejurării sau ceremoniei în care erau folosite. Amintim aici doar sărbătorile de iarnă, prilej cu care fiecare fecior, care intra în ceată, primea de la părinți un pieptar comandat la cojocarul din sat sau cumpărat din târg.

 
Încadrându-se în formele stilului unitar ce caracterizează tot sudul Transilvaniei, pieptarele din Ţara Oltului prezintă trei mari variante definite de ornamentică, specifice celor trei zone de port ale Ţării Oltului: zona Perşani, zona Făgăraș şi zona Avrig. Caracteristic este faptul că variațiile coboară aproape până la nivelul fiecărei așezări, pieptarele având mici note proprii în privința decorului.

 
Tehnicile de prelucrare şi ornamentare a pieptarelor cuprind următoarele faze: blana, argăsită în prealabil, se croiește după tipar, se coase pe margini, pentru a nu se întinde, se trasează motivele ornamentale, se coase după desen, iar la final, pieptarul se încheie.

 
Ornamentele sunt cusute direct pe pielea pieptarului, cu ajutorul acului „în trei muchii”, dar şi pe bucăți de pojiţă, aplicate acestuia. Materialele folosite pentru broderie au fost dintre cele mai diverse: lână, lânică, mătase, arnici, fir metalic auriu, rolan (fibră sintetică cu proprietăți asemănătoarea lânii).

 
Denumirile motivelor decorative sunt numeroase şi variate. Numele de „floare” este folosit în general pentru majoritatea ornamentelor brodate (ex. „floarea pieptarului”, motivul central aflat pe pieptarele „înfundate” şi compus din mai multe motive decorative care împreună dau un întreg), dar întâlnim și denumirile: „trandafirul”, „laleaua”, „brazi”, „ocheşele”. Motivele zoomorfe sunt de asemenea des întâlnite: „muşte”, „molii”, iar uneori motivele se combină: „ocheşele cu frunze”, „ocheşele cu onuri”, „trandafiri cu coase”, „trandafiri cu opţi”, „opţi cu onuri”. Litere şi numere sunt folosite la datare şi semnătura comanditarului.

 
Vizitând expoziția temporară „Tăbăcării și cojocării din Țara Oltului” deschisă la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” veți afla mai multe detalii despre meșteșugul cojocăritului în zonă.

 

 

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.