Timbrul românesc: Colecţii de marcă / Distinguished Collections

Colecţii de marcă
Distinguished Collections

Romanian:

Aşa cum spunea scriitorul britanic Aldous Huxley, „frumuseţea este mai rea decât vinul; ameţeşte atât posesorul, cât şi privitorul”, iar frumuseţea şi splendoarea pe care bijuteriile le etalează sunt de necontestat.

Romfilatelia explorează domeniul fascinant al bijuteriilor, prin emisiunea de mărci poştale COLECŢII DE MARCĂ. Asemenea timbrelor, cu dimensiunile lor mici, bijuteriile pot avea valori nebănuite şi sunt produsul unei atente şi migăloase lucrări de creaţie.

Podoabele au fost dintotdeauna parte din cultura umană, ca o formă universală de decoraţie.

Bijuterii create din scoică, piatră şi os au supravieţuit din vremuri preistorice. Este cel mai probabil ca de la început să fi fost purtate ca protecţie pentru pericolele vieţii sau un simbol al statutului sau rangului.

În lumea antică, descoperirea tehnicii de prelucrare a metalului a fost o etapă importantă în arta bijuteriilor. De-a lungul timpului tehnica metalurgiei a devenit mai sofisticată şi decoraţiunile, tot mai detaliate.

Aurul, un material rar şi valoros, era îngropat cu cel decedat pentru a-l însoţi pe posesor în viaţa de apoi. Multe bijuterii arheologice provin din morminte şi tezaure. Uneori, se pare că popoarele dezvoltau ritualuri pentru a renunţa la bijuterii.

Purtarea cerceilor era considerată de către antropologi o formă de magie simpatetică, având darul de a asigura protecţia, sănătatea şi prosperitatea celui care îi purta.

Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei are ca subiect doi cercei (sec. VII p.Chr.) descoperiţi la Coşoveni, jud. Dolj. Deşi nu fac parte din aceeaşi pereche, ambii cercei sunt realizaţi din argint aurit, prin aceleaşi tehnici de turnare, batere, granulaţie, lipire, aurire.

Descoperite în mormintele princiare de la Apahida, jud. Cluj, pandantivele cu clopoţei (sec. V p.Chr.) înnobilează timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Acestea sunt realizate din aur şi granate, şi prezintă fiecare un cap de animal, încununate cu câte o prismă cu feţe din granat. Clopoţeii sunt ataşaţi prin lănţişoare subţiri de aur.

Perechea de cercei reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei a fost descoperită într-un mormânt în satul Velţ, jud. Sibiu. Lucrate în sec. V p.Chr., aceştia dezvăluie un meşteşug mai elaborat al realizării, pandantivele cerceilor având fiecare paisprezece feţe, ornate cu granate în formă triunghiulară sau pătrată. Modelul este ornat în plus cu fir de aur perlat, ce înconjoară fiecare din granatele pătrate şi orificiul unde toarta cercelului întâlneşte pandantivul.

Timbrul cu valoarea nominală de 12 lei ilustrează o brăţară plurispiralică de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara. Estimată a fi din secolul I a.Chr., această brăţară de aur, executată prin tehnicile baterii, poansonării şi gravării, cântăreşte aproape un kilogram. Capetele sunt reprezentate de şerpi stilizaţi, iar părţile aplatizate sunt decorate cu motivul „braduţului” şi cu o linie mediană de perle de aur.

Coliţa emisiunii prezintă o brăţară tubulară, descoperită în tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, jud. Iaşi, pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei. Brăţara din sec. IV a.Chr. este din aur, lucrat în formă de spirală cu capetele alcătuite din protome (figurină în formă de cap de animal formând un ornament al unui obiect metalic sau ceramic), sub formă de cap de berbec.

Toate piesele ilustrate fac parte din patrimoniul Muzeului Naţional de Istoriei a României.

Cu toate progresele artei prelucrării metalului şi a procesării pietrelor preţioase, scopul pentru care purtăm bijuterii rămâne acelaşi, ele permit posesorului să se exprime non-verbal, arătându-şi bogăţia, statutul social, aflilierea politică, religioasă sau afecţiunea faţă de o anumită persoană.
Acest fapt a permis bijuteriilor să fie ţinta dezvoltării constante şi rafinamentului.

English:

As British writer Aldous Huxley said, “Beauty is worse than wine, it intoxicates both the holder and beholder”, and the beauty and splendor that jewelry displays are undeniable.

Romfilatelia explores the fascinating field of jewelry through the postage stamp issue DISTINGUISHED COLLECTIONS. Much like stamps, with their small dimensions, jewellery can have unimagined values and are the product of careful and scrupulous works of creation.

Ornaments have always been part of human culture, as a universal form of adornment. Jewellery made from shells, stone and bone survives from prehistoric times. It is likely that from an early date it was worn as a protection from the dangers of life or as a mark of status or rank.

In the ancient world the discovery of how to work metals was an important stage in the development of the art of jewellery. Over time, metalworking techniques became more sophisticated and decoration more intricate.

Gold, a rare and highly valued material, was buried with the dead so as to accompany its owner into the afterlife. Much archaeological jewellery comes from tombs and hoards. Sometimes, it appears people may have followed a ritual for the disposal of jewellery.

Wearing earrings was considered by anthropologists a form of sympathetic magic, having the meaning of insuring protection, health and prosperity for the wearer.

The stamp with the face value of Lei 4 has as its subject two earrings (7th century AD), discovered at Cosoveni, Dolj county. Although not part of the same pair, both earrings were created from gilded silver, using the same techniques of pouring, beating, granulation, melding and guiding.

Discovered in the princely tombs of Apahida, Cluj county, the bell pendants (5th century AD) ennoble the stamp with the face value of Lei 4.50. They are made of gold and garnets, and each one has an animal head, crowned with a prism with garnet faces. The bells are attached by thin gold chains.

The pair of earrings represented on the stamp with the face value of Lei 8 was discovered in a grave in Velt village, Sibiu county. Created in the 5th century AD, they illustrate a more elaborate craftsmanship, the pendants of the earrings having fourteen sides, ornamented with triangular or square garnets. The pattern is further adorned with a gold pearl thread that surrounds each of the square garnets and the hole where the earring loop meets the pendant.

The stamp with the face value of Lei 12 illustrates a multi-spiral bracelet from Sarmizegetusa Regia, Hunedoara country.

Estimated to be from the 1st century BC, this gold bracelet, executed by beating, punching and engraving techniques, weighs nearly one kilogram. The heads are represented by stylized snakes, the flattened parts being decorated with the fir tree motif and a medial line of golden pearls.

The souvenir sheet of the issue presents a tubular bracelet, discovered in the hoard of Cucuteni-Baiceni, Iasi county, on the stamp with the face value of Lei 15. The 4th century BC bracelet is gold, worked in the form of a spiral with heads formed from a protome (animal-shaped figure forming an ornament on a metallic or ceramic object) in the form of a ram’s head.

All illustrated pieces are part of the heritage of the National Museum of Romanian History.

With all the advancements of the metal and gem processing art, the purpose of wearing jewellery always remained the same, they enabled wearer to express himself non-verbally, showcase wealth, social status, political and religious affiliation or affections toward someone.

This enabled jewellery to become timeless and a target for constant development and refinement.

Sursa informaţiilor Romfilatelia.