Ştiinţă pentru toţi: februarie 2026

sâmbătă, 21 februarie 2026

Noi monede comemorative britanice - 21.02.2026

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Royal Mint presents a new 50p coin dedicated to the 75th anniversary of Dennis the Menace, the unforgettable character created by cartoonist David Law.

This issue gives space to one of the most mischievous and long-running icons of children's comics in the United Kingdom, celebrating more than seven decades of adventure, humor and rebellious spirit.

REVERSE

The reverse of the coin, featuring an original design created by Beano Studios, depicts Dennis in his classic black and red sweater, accompanied by his furry friend Gnasher. On the right side of the design is the commemorative inscription celebrating the 75th anniversary of this beloved cartoon: "75 YEARS OF Dennis."

50 pence coin

Colored 50 pence coin

COMMON FRONT

The obverse of the coin features a portrait of King Charles III, sculpted by Martin Jennings. Around the effigy are several inscriptions: the face value—50 pence—, the year of issue “2026”, and the Latin inscription “DG REX. FD”. These initials stand for Dei Gratia Rex and Fidei Defensor, meaning “King by the Grace of God” and “Defender of the Faith”, respectively.

PRESENTATION

The coins are available in packages that include a comic strip created by Beano Studios exclusively for their release.
The comic strip depicts Dennis and Gnasher's quick visit to the Royal Mint.

50 pence coin

Colored 50 pence coin

Common features

Face value: 50 pence
Alloy: Cupronickel
Quality: BU
Diameter: 27.30 mm
Weight: 8 g

The Royal Mint's official website offers the uncolored version for £15 (about €17.18), while the colored edition is available for £25 (approximately €28.63).

You can find more information about the different editions of this coin at The Royal Mint online store.

Sursa informațiilor aici.

Deschiderea expoziției „Lumea loteriei românești: de la afacere la binefacere (1837-1989)”

Suntem bucuroși să anunțăm, alături de Complexul Muzeal Național Neamț, deschiderea expoziției „Lumea loteriei românești: de la afacere la binefacere (1837-1989)”! Vă invităm să o vizitați la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, până pe 10 mai 2026.

Descoperiți cum loteriile românești au susținut proiecte caritabile importante, începând cu prima loterie patronată de Elena Cuza în 1863 pentru Azilul Elena Doamna, până la implicarea reginelor Elisabeta și Maria în construirea de spitale, școli și orfelinate.

Expoziția include, în premieră, lozuri din 1921, printre care un bilet câștigător al Loteriei Sfatului Negustoresc, dar și bilete din perioada interbelică și comunistă, provenind din colecția Daniel-Cosmin Obreja.

O secțiune specială va fi dedicată edificiilor construite cu ajutorul loteriilor caritabile, iar Loteria de Stat, înființată în 1906, va fi prezentată alături de impactul său asupra spitalelor din România.

Expoziția pune accent și pe educația economică și prevenirea adicției față de jocurile de noroc, având ca scop dezvoltarea interesului pentru istorie și înțelegerea epocilor trecute.

Nu ratați ocazia de a explora o pagină fascinantă din istoria noastră!

Curatorii expoziției: dr. Cristina Păiușan și Daniel-Cosmin Obreja.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Inelul cu camee de la Poiana, jud. Galați.

În expoziția permanentă “Tezaurul Istoric” a Muzeului Național de Istorie a României, este expus un inel descoperit în anul 1949 în așezarea de tip dava de la Poiana, jud. Galați.

Așezarea dacică de la Poiana este situată în sudul Moldovei, pe un promontoriu inclus în terasa superioară stângă a Siretului.
Piesa a fost descoperită în cursul cercetărilor arheologice, alături de un bogat material arheologic, în ultimul nivel de locuire, datat între începutul I secol a. Chr. și jumătatea celui de-al II-lea secol p. Chr.

Veriga este lucrată din foaie de aur și este îngroșată progresiv spre șaton pe care este montată o camee de formă ovală gravată cu silueta zeiței Minerva într-o bigă trasă de doi cai, redați de bijutier în galop. Zeița poartă chiton și un coif de tip corintic pe cap, în mâna stângă ține scutul, iar cu dreapta frâiele.

Modelul iconografic se evidențiază pe fondul brun al stratului inferior al pietrei, în timp ce Minerva, carul și calul din registrul mai îndepărtat se deosebesc în stratul mijlociu de culoare albă, iar în stratul superior, caracterizat prin nuanțe de roșcat mai deschis, este redat cel de-al doilea cal, scutul și coiful Minervei.

Realizarea inelului într‑un atelier provincial specializat este indicată de manufactura îngrijită a monturii şi de iconografia clasică a scenei de pe camee. Acest inel se numără printre produsele romane cele mai fastuoase de la Poiana. Barbar sau roman, cel din urmă posesor al inelului deţinea un rang respectabil.

Prezenţa la Poiana a acestui indicator de statut social deosebit nu putea fi rezultatul comerţului cu amănuntul, ci ilustrează integrarea comunităţii de la Poiana în contextul relaţiilor de prestigiu între Imperiu şi zonele în care trăiau barbarii.

Detalii tehnice:
Datare: secolul I p. Chr.
Colecția: MNIR, nr. inv. 11350.
Materiale: Aur, sardonix.
Dimensiuni: Diametru verigă=36,33 mm; Greutate=17,53 g.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VI

1. Suntem încântați să anunțăm deschiderea expoziției „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră” - o călătorie fascinantă în istoria Imperiului Roman, pe o axă strategică și culturală esențială: Dunărea.

Fluviul a fost mult mai mult decât o linie de apărare: a fost o arteră de circulație, schimburi și control, modelând peisaje și comunități de-a lungul întregului său curs inferior. Expoziția aduce în prim-plan o viziune actualizată asupra acestui teritoriu, de la Porțile de Fier până la Marea Neagră.

Sunt prezentate artefacte valoroase, piese rare, provenite din cercetările arheologice recente, care dau viață poveștilor din trecut. Obiectele expuse, provenind din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României și ale altor 8 muzee partenereꓽ Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Simion Gavrilă” – Tulcea (ICEM), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța (MINAC), Muzeul Civilizației Dunării de Jos – Călărași (MCDJ), Muzeul Banatului Montan – Reșița (MBM), Muzeul Județean de Istorie „Paul Păltânea” – Galați (MJIPP), Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin (MRPF), Muzeul Olteniei – Craiova (MOC), Muzeul Județean Teleorman – Alexandria (MJTR), reflectă unitatea culturală a frontierei dunărene romane.

Vă invităm să parcurgeți un traseu expozițional inovativ, care a avut ca punct de plecare albumul „Limesul dunărean din România”, realizat în cadrul Programului Național Limes.

Mulțumim tuturor partenerilor noștri pentru sprijinul acordat în desfășurarea acestui proiect.

Totodată, suntem profund recunoscători publicului numeros, al cărui entuziasm și implicare au transformat vernisajul de astăzi într-o experiență cu adevărat remarcabilă.

Mai multe detalii despre expoziție și programul de vizitare sunt disponibile pe site-ul muzeului, link în primul comentariu.

Vă așteptăm în vizită!

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

2. Am uitat definiția muzeului, pe care sînt aproape sigur că o învățasem în facultate.

Dar ieri am fost la Muzeul Național de Istorie a României la vernisaj și mi-am dat seama că pentru mine a merge la muzee se poate exprima așa: ești în stradă, deschizi o ușă și ajungi în frumusețe. Anul ăsta puteți vedea acolo expoziția „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”. Mi-am amintit de marea literatură modernă a Dunării – Danubius de Magris, Privirea contesei Hahn-Hahn de Esterházy – și cred că la MNIR găsiți acum un extraordinar roman vizual al Dunării antice, cu aluviunile ei istorice. Las aici doar cîteva poze făcute ieri, așa cum curge fluviul în secolele 2-3 p. Chr.: felina de la Drobeta, bufnița de la Hunia Maglavit, capul de fetiță (de fapt, o pușculiță), de la Tulcea. Motorul expoziției a fost Ovidiu Țentea, care a curatoriat-o alături de Alexandru Ratiu și Simion Mihaela, și care a scris, cu Ioan Opris și Florian Matei-Popescu, volumul excepțional dedicat limesului dunărean din România care stă la baza ei.

Sursa informațiilor Cătălin Pavel.

3. 𝟏𝟖 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 - 𝐂𝐨𝐦𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢

𝟏𝟖 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 - 𝐂𝐨𝐦𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢

𝐶𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑛-𝑎𝑟 𝑓𝑖, 𝑛𝑢 𝑠-𝑎𝑟 𝑝𝑜𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖…

Bătrânul Tomis ascunde încă, în tainițele sale, nenumărate comori și povești. Din timp în timp, orașul își dezvăluie o parte dintre mistere și le face cunoscute locuitorilor săi de astăzi. Multe dintre acestea sunt povești cu aur, așa cum se cuvine unei metropole bogate de pe țărmul Pontului Euxin, înființată de greci și cucerită mai apoi de romani.
Din lada de zestre a timpului, astăzi vă aducem în atenție două dintre descoperirile făcute în necropolele orașului: un medalion și un ac de păr fragmentar, ambele obiecte îndrăgite de femei și purtate în preumblările lor pe străzile orașului și, mai apoi, pe drumul către lumea de dincolo.

Prima descoperire prezentată este 𝐮𝐧 𝐩𝐚𝐧𝐝𝐚𝐧𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫 𝐬̧𝐢 𝐫𝐮𝐛𝐢𝐧 (MINAC nr. inv. 4918, dimensiuni: înălțime 2,4 cm; lățime 1,8 cm; greutate 5,440 gr.). Acesta a fost descoperit în 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟔𝟒, pe strada Traian (în fața fostei braserii „Albatros”), ca parte a inventarului unui mormânt de inhumaţie, M336 (cercetare V. Barbu). Piesa este, în fapt, capul unui ac de păr realizat sub formă de 𝑘𝑎𝑛𝑡ℎ𝑎𝑟𝑜𝑠 (n.r. cupă grecească cu toarte înalte, utilizată pentru consumul vinului, atât în contexte cotidiene, cât și în rituale, adesea asociată cu Dionysos) cu toartele terminate în volute (n.r. ornament spiralat specific arhitecturii și artei grecești clasice), în gura vasului fiind montat un rubin. Pe marginea piciorului, pe corp și la baza buzei este realizat un decor din linii incizate, iar gura vasului, unde este montat rubinul, este decorată cu romburi. Piesa a fost datată în secolul al II-lea p. Chr. (Virgil Lungu, Zaharia Covacef, Constantin Chera - 𝐵𝑖𝑗𝑢𝑡𝑒𝑟𝑖𝑖 𝑎𝑛𝑡𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑢𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̗𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝐼𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑁𝑎𝑡̗𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑒 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡̗𝑎, Biblioteca Tomitană VI, Ex Ponto 2012, p. 124)

Ce-a de-a doua piesă este 𝐮𝐧 𝐦𝐞𝐝𝐚𝐥𝐢𝐨𝐧-𝐩𝐚𝐧𝐝𝐚𝐧𝐭𝐢𝐯 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫 (MINAC nr. inv. 31859, greutate 1,51 gr.), descoperit în 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟖𝟐 pe strada Mircea cel Bătrân, la Spitalul Nou, ca parte a inventarului funerar al mormântului M.1 (cercetare C. Chera). Piesa noastră (foto) este un medalion-pandantiv din aur, de formă ovală. Chenarul inelar, simplu, se termină lângă agățătoare cu câte o bobiță, iar al doilea chenar, din pseudoperle, încadrează imaginea în relief a zeiţei Fortuna, reprezentată spre dreapta: cu mâna stângă se sprijină pe cârmă și cu dreapta susține cornul abundenței. Toarta este inelară, solidă, convexă. Medalionul a fost datat în secolele II – III p. Chr. (op. Cit., p. 126 - 127)

Cu gândul la descoperirile fabuloase ale anticului Tomis și la zeii săi protectori, vă reamintim dictonul latin 𝑎𝑢𝑑𝑒𝑛𝑡𝑒𝑠 𝐹𝑜𝑟𝑡𝑢𝑛𝑎 𝑖𝑢𝑣𝑎𝑡 - norocul îi favorizează întotdeauna pe cei curajoși!

https://minac.ro/18-februarie-comorile-tomisului/

#MINAC #18februarie #calendaristoric #AstazilaConstanta #bijuterii #aur #pandantiv #muzeu #istorie #Tomis #antichitate

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

4. Descoperiri epigrafice de la Alburnus Maior

Luna aceasta, expunem în cadrul programului Exponatul lunii, două tăblițe cerate de la Alburnus Maior alături de trei monumente epigrafice. Expunerea marchează împlinirea a 1895 de ani de la întocmirea celei mai timpurii tăblițe cerate cunoscute, datată la 6 februarie 131 p. Chr.

Cele două tăblițe vă sunt prezentate împreună cu trei inscripții descoperite în cursul cercetărilor arheologice desfășurate la Roșia Montană în primul deceniu al secolului XXI, aflate în colecțiile muzeului.

Dintre inscripțiile expuse se distinge o stelă funerară, descoperită în anul 2004 într-una dintre necropolele romane situate în apropierea galeriilor miniere. Textul a fost descifrat integral de dată recentă. Stela marca mormântul unui miner pe nume Annaeus, fiul lui Valens, care a murit la vârsta de 40 de ani. Inscripția oferă un detaliu rar și impresionant: Annaeus a fost ucis de o prăbușire de mină, un accident de muncă frecvent în exploatările miniere din Antichitate.

Obiectele de patrimoniu prezentate în cadrul programului Exponatul lunii vor constitui nucleul unei expoziții aflate în curs de realizare la MNIR, programată pentru primăvara anului 2026, dedicată descoperirilor de la Roșia Montană aflate în patrimoniul muzeului.
Piesele pot fi admirate în Holul central al muzeului din Calea Victoriei nr. 12, aripa Stavropoleos.

Vă așteptăm!

#MNIR #ExponatulLunii #ExponatulLuniiFebruarie

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

5. Acum 5-6 milenii, oamenii culturii Cucuteni modelau din lut mici reprezentări ale unor animale, în special domestice, care aveau rol de recuzită religioasă.
O piesă interesantă, bine păstrată, reprezentând un bovideu, a fost descoperită în așezarea culturii Cucuteni de la Răucești, jud. Neamț.
Mai jos găsiți modelul 3D realizat de echipa Vatrion și puteți explora această piesă.
Mai multe detalii despre obiect găsiți și în descrierea din link. Enjoy!

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Chiar dacă este jumătatea lunii februarie, în zona intramontană am găsit locuri fără prea multă zăpadă și am putut să prelevăm probe din diverse locuri, pentru evaluarea potențialului arheologic al acestora.

Mulți dintre voi spun că arheologia este frumoasă! Și aveți perfectă dreptate, dar uneori condițiile de lucru, comparativ cu remunerarea, nu sunt deloc favorabile.

Dar ne-am asumat această profesie, mizând însă și pe faptul că munca intelectuală nu va fi mereu marginaliză. Încă mai aștept acel moment!

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Cum arăta un coș de fum în epoca romană? - VIDEO

Reminder al exponatului lunii februarie 2023 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia: coșul de fum roman descoperit la Apulum, un artefact care a parcurs o întreagă călătorie de la descoperire la restaurare, scanare și reconstrucție digitală 3D. Piesa a fost descoperită în anul 2022, în cursul unei cercetări arheologice preventive realizate în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina/municipium Septimium, pe terenul fostei tipografii „Altip”. Au fost recuperate mai multe fragmente ale hornului – resturi rezultate în urma dezafectării unei locuințe romane.

Aceste coșuri de fum aveau un rol esențial în funcționarea sistemelor de încălzire cu hypocaustum. Fumul și aerul cald produse de instalațiile aflate sub pardoseală erau evacuate prin tuburi ceramice verticale montate în pereți, iar hornurile erau fixate direct pe aceste conducte.

3D models:
https://skfb.ly/oDFSK
https://skfb.ly/oDFSQ

reconstrucție 3D: Luthonium - Virtual Heritage

Sursa informațiilor Anca Timofan.

8. Descoperiri epigrafice de la Alburnus Maior

9. „Zeița Mamă” de la Izvoare, capodoperă a culturii Cucuteni, expusă la Muzeul Național de Artă al României

O capodoperă a Culturii Cucuteni din patrimoniul Complexul Muzeal Național Neamț este expusă, începând cu 25 februarie 2026, la Muzeul Național de Artă al României, oferind publicului ocazia de a admira o piesă arheologică excepțională: statueta antropomorfă feminină cucuteniană „Zeița Mamă”, realizată în urmă cu peste 6000 de ani.

Descoperită în 2015, la Izvoare, statueta este întreagă, perfect simetrică, modelată din lut, incizată și arsă. Decorul său geometric anticipează motivele care vor apărea, peste milenii, pe ia tradițională românească. Piesa este considerată o veritabilă capodoperă a artei figurative cucuteniene și o expresie rafinată a spiritualității preistorice.

Prezența „Zeiței Mamă” în spațiul expozițional creează un dialog profund între originile civilizației europene și arta contemporană, în cadrul expoziției „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României și prelungită până la 15 martie 2026.

În actualul context expozițional, locul celebrului tablou La Blouse Roumaine de Henri Matisse — care se va întoarce la Centrul Pompidou din Paris— este ocupat de intervenția in situ „Mai aproape de departe”, realizată de artistul vizual Mircea Cantor.
În dialog cu această lucrare contemporană, statueta cucuteniană ne amintește de rădăcinile noastre adânci și de legătura dintre trecut și prezent. Ea arată că identitatea culturală românească nu s-a pierdut în timp, ci s-a construit și s-a transformat, păstrând vie moștenirea strămoșilor noștri.

„Faptul că ‘Zeița Mamă’ de la Izvoare ajunge la Muzeul Național de Artă al României este un motiv de mare mândrie pentru județul Neamț. Este o dovadă că avem un patrimoniu valoros, care vorbește despre cine suntem și de unde venim. Această piesă extraordinară leagă trecutul nostru străvechi de identitatea pe care o trăim și o exprimăm astăzi. Invit pe toată lumea să simtă emoția întâlnirii cu o parte din sufletul și istoria noastră”, a declarat Daniel Vasilică Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț.

Sursa informațiilor Consiliul Județean Neamț.

10. Acesta este un vas dacic, din sec. I a. Chr. - I p. Chr., descoperit în situl dacic de la Piatra Neamț - Bâtca Doamnei, în anii '70.

Acest sit arheologic este important prin faptul că nu este o așezare propriu-zisă, ci, mai degrabă, era un loc cu implicații religioase, dar a jucat și rolul unui important punct de control al văii râului Bistrița.

În demersul nostru de a face mai accesibil patrimoniul arheologic al Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, respectivul vas a fost scanat și s-a obținut un model digital 3D. Această muncă s-a datorat colaborării cu echipa Vatrion.

Modelul 3D al vasului poate fi accesat aici: https://sketchfab.com/.../vas-sac-vessel-bag...

#archaeology #3D #digital #heritage #pottery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

11. Inelul cu camee de la Poiana, jud. Galați.

În expoziția permanentă “Tezaurul Istoric” a Muzeului Național de Istorie a României, este expus un inel descoperit în anul 1949 în așezarea de tip dava de la Poiana, jud. Galați.

Detalii tehnice:
Datare: secolul I p. Chr.
Colecția: MNIR, nr. inv. 11350.
Materiale: Aur, sardonix.
Dimensiuni: Diametru verigă=36,33 mm; Greutate=17,53 g.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

12. Cum s-a protejat o comunitate antică de sciți de o femeie care o „bântuia”

229. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 21 februarie 2026

Noi monede comemorative britanice - 21.02.2026

Deschiderea expoziției „Lumea loteriei românești: de la afacere la binefacere (1837-1989)”

Inelul cu camee de la Poiana, jud. Galați.

Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2026 - VIDEO - Partea VI

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete