Ştiinţă pentru toţi: noiembrie 2025

duminică, 30 noiembrie 2025

Expoziția „Restaurarea Ilustrată”

Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu-Neamț din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț invită publicul în perioada 1 decembrie 2025 - 1 februarie 2026 la expoziția „Restaurarea Ilustrată”, organizată în parteneriat cu Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea și Asociația Conservatorilor și Restauratorilor din România.

Expoziția cuprinde 30 de postere ce surprind procese de restaurare a bunurilor culturale. Ajunsă la cea de-a a IV-a ediție, expoziția ilustrează munca specialiștilor în restaurare-conservare din cadrul laboratoarelor muzeale și, totodată, marchează împlinirea a 50 de ani de la înființarea Sistemului Românesc pentru Conservare, Restaurare și Investigare a Patrimoniului Cultural.

În cadrul expoziției amintite vizitatorii vor descoperi tehnici de restaurare-conservare aplicate pe diferite suporturi materiale, cum ar fi ceramică, porțelan ,metal, pictură, hârtie etc.

Posterele au fost realizate de experți în restaurare, restauratori și conservatori de la diferite muzee din țară, iar din cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Complexului Muzeal Național Neamț și-au adus aportul științific următorii: dr. Otilia Mircea, Lavinia-Ana Axentioi, Dumitru Bostan, Ana Lăcrămioara Băcăoanu, George Lucian Vasiliu, Mariana Apăvăloaei, Bogdan N.V. Curbăț.

Vă așteptăm cu drag!

Organizatori: Lavinia-Ana Axentioi, dr. Gabriela Radu

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

Lansare de carte: Podoabe feminine din Dacia romană. Cu privire specială la Dacia Superior. Autoare: Ana Hamat

Lansare de carte: Podoabe feminine din Dacia romană. Cu privire specială la Dacia Superior. Autoare: Ana Hamat

Invitați:
- dr. Alina Streinu, arheolog la Muzeul Municipiului București;
- dr. Emanuel Petac, cs II cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.

Joi, 4 decembrie, orele: 15.00-16.00 – la standul editurii (nr. 41), Târgul de carte GAUDEAMUS, ediția 32, 3-7 Decembrie, Romexpo, Pavilion B2., București 2025

Sursa informațiilor Editura Cetatea de Scaun.

Apariție editorială: SUCEAVA Nr. 50/2023 - CUPRINS

A apărut nr. 50 din anuarul Suceava al Muzeul Național Al Bucovinei. La pagina 101 veți găsi un material scris de mine și dedicat jetoanelor fabricii de cherestea Proroca din comuna Pângărați, jud. Neamț.

Sursa informațiilor Balaita Dorel.

Lansare de carte: Marius Cosmeanu, Palatul Principilor Transilvaniei. Secretele unei moșteniri recuperate, Alba Iulia, Editura Palatul Principilor Transilvaniei, 2025

𝐒𝐚𝐥𝐨𝐧 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞 – 𝐋𝐮𝐧𝐢, 𝟏 𝐃𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, 𝐀𝐭𝐫𝐢𝐮𝐦 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢𝐨𝐧𝐮𝐦, 𝐒𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐀𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐚𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐥𝐛𝐚

𝐎𝐫𝐚 𝟏𝟎.𝟎𝟎 – Marius Cosmeanu, Palatul Principilor Transilvaniei. Secretele unei moșteniri recuperate, Alba Iulia, Editura Palatul Principilor Transilvaniei, 2025 – prezintă dr. Mihai Kovács, Muzeul Palatul Principilor

Cartea lui Marius Cosmneanu reprezintă o scurtă introducere în captivanta istorie a clădirii care timp de o sută cincizeci de ani a fost principala reședință a principilor transilvăneni. Gândită ca o serie de povești menite să stârnească interesul cititorilor pentru trecutul palatului princiar, cartea este structurată pe trei capitole. Primul surprinde câteva detalii interesante din evoluția istorică a ansamblului rezidențial menționat, cel de-al doilea relatează evenimente deosebite și frânturi din viața cotidiană a Transilvaniei premoderne, iar cel de-al treilea plasează locuința principilor transilvăneni în contextul mai larg al orașului Alba Iulia, o așezare diversă din punct de vedere etnic și cultural, care mai ascunde și numeroase alte monumente vrednice de atenția vizitatorilor. - Mihai KOVÁCS

#1decembrie #ziuanationalaaromaniei #culturascrisa #salondecarte

Sursa informațiilor Consiliul Județean Alba.

Mărfuri orientale și occidentale din secolele XVI-XIX descoperite în Roman și la Hanul Șerbești

Mărfuri orientale și occidentale din secolele XVI-XIX descoperite în Roman și la Hanul Șerbești

O expoziție interesantă dedicată mărfurilor orientale și occidentale din sec. XVI-XIX, descoperite în două zone distincte din județul Neamț, va putea fi vizitată începând cu 1 decembrie, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.

Expoziția reunește un patrimoniu arheologic interesant, care a fost recuperat datorită strădaniilor colegilor Dr. George Dan Hânceanu (care a coordonat cercetările arheologice din municipiul Roman) și dr. Constantin Preoteasa (care a coordonat săpăturile arheologice de la Hanul Șerbești, com. Ștefan cel Mare, jud. Neamț).

Expoziția este una itinerantă, fiind vernisată inițial la Muzeul de Istorie Roman, până la 1 martie va fi găzduită la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, iar apoi va ajunge la Piatra-Neamț.
Demersul expozițional continuă o tradiție începută în anul 2019 când a mai fost organizată o expoziție similară cu vase de faianță și porțelan din colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț
Restaurarea multora dintre piesele ceramice se datorează eforturilor colegilor Lăcrămioara Băcăoanu și Dumitru Bostan.

Vă așteptăm cu drag!

#history #pottery #art #heritage #Occident

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

sâmbătă, 29 noiembrie 2025

Mugurarul mascul (Pyrrhula pyrrhula) — eleganța tăcută a iernii

Mugurarul mascul (Pyrrhula pyrrhula) — eleganța tăcută a iernii

Comportament și habitat

Mugurarul, atât masculul cât și femela, se remarcă prin calmul și discreția sa, preferând zonele liniștite ale pădurilor, parcurilor sau grădinilor bogate în vegetație. Masculul atrage imediat privirea prin penajul său roșu-corai intens, în timp ce femela poartă nuanțe mai discrete de bej și gri-maronii, excelente pentru camuflaj — o diferență de colorit (dimorfism sexual) care joacă un rol important în viața speciei. Se plimbă atent printre ramuri, explorând fiecare colțișor, și își petrece timpul în căutarea hranei, evitând agitația și deranjul. Observarea sa devine cu adevărat specială atunci când îi oferim spațiu și răbdare.

Hrănire și adaptări
Se hrănește în principal cu semințe și boabe, dar prefera cu adevărat mugurii, pe care îi consumă cu o delicatețe surprinzătoare. Această alegere alimentară reflectă adaptările sale subtile la mediul în care trăiește și la resursele disponibile, demonstrând o strategie de supraviețuire eficientă chiar și în sezonul rece.

Curiozități și particularități
La fel ca și în cazul altor specii de păsări, mugurarii au „dialecte locale” în chemările lor. Populațiile din diferite regiuni emit ușoare variații ale aceluiași sunet, iar aceste diferențe sunt suficient de clare încât păsările preferă să se alăture stolurilor care folosesc aceeași versiune a chemării. Este un exemplu fascinant de cultură vocală subtilă, ascunsă în rutina unei specii aparent simple.

Unde îi putem observa
Îi putem întâlni în păduri, parcuri liniștite și grădini cu vegetație bogată, mai ales iarna, când penajul său roșu-corai iese în evidență în peisajul alb.

#Mugurar #PyrrhulaPyrrhula #PasariDeIarna #PasariColorate

#PasariCantatoare

Sursa informațiilor Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".

Ladă de zestre din patrimoniul muzeului

Ladă de zestre din patrimoniul muzeului

Vă prezentăm astăzi o piesă din colecția de lemn a Muzeului de Etnografie Brașov, o ladă de zestre săsească, care provine din localitatea Măieruș, Țara Bârsei, și este datată „1755".
Piesa este realizată din scânduri de brad îmbinate în tehnica „coadă de rândunică”. Capacul are două balamale și broască din fier forjat cu șild, iar pe trei canturi are șipci prinse cu cuie de lemn.
În interior se află o casetă din scânduri, pentru păstrat acte și valori.

Fața și pereții laterali sunt pictați în tempera. Pereții laterali sunt pictați cu elemente vegetale și florale dispuse în axe diagonale. Pe fața lăzii se află un decor cu arcade semicirculare, în care sunt reprezentate buchete de flori, în care se remarcă motivele „laleaua” și „albăstreaua”; deasupra arcadelor sunt figurate tot buchete de flori și inscripția „1755".

Vă invităm să vizitați Muzeul de Etnografie Brașov și filialele sale, Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului și Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea, unde puteți admira și alte piese valoroase din patrimoniul muzeului.

#LadaDeZestre #patrimoniuculturalmobil #mobilierpictat #MuzeuldeEtnografieBrasov #MuzeulCivilizatieiUrbaneaBrasovului #muzeuletnograficgheorghecernearupea

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Zeci de mii de monede antice, descoperite în Lorena

Foto: Simon Ritz/INRAP

Zeci de mii de monede antice, a căror prezență ar putea avea legătură cu o reformă monetară din perioada galo-romană, au fost descoperite în timpul unor săpături arheologice în regiunea franceză Lorena, a anunțat joi coordonatorul acestor cercetări, citat de AFP.

Aceste monede de bronz se aflau în trei amfore îngropate în trei locuințe situate una lângă alta, într-o mică așezare, al cărei nume antic nu este cunoscut, lângă actualul sat Senon din departamentul Meuse (estul Franței), a explicat Simon Ritz, de la Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP).

Două amfore au fost golite - una dintre ele conținea 25.000 de monede de mici dimensiuni. A treia amforă este încă plină, iar conținutul său urmează să fie analizat în laborator, a precizat pentru AFP Simon Ritz, responsabil cu cercetările arheologice pentru INRAP în orașul Metz.

Cele trei amfore cântăresc în jur de 50 de kilograme fiecare, iar numărul total de monede, cu efigia împăraților romani, este estimat la 40.000, a adăugat el. Acestea au fost îngropate între anii 280 și 310 d.Hr.

'Însă, nu au fost îngropate în grabă din cauza tulburărilor', a subliniat arheologul. Plasate în gropi, 'amforele se aflau la nivelul solului din acea perioadă; erau accesibile pentru a scoate sau depune bani. Nu erau ascunse, era ceva bine gestionat și organizat', a adăugat specialistul.

De aici și ipoteza conform căreia ar putea fi vorba de monede retrase din circulație odată cu introducerea unei noi monede, într-o perioadă în care reformele monetare erau frecvente, a subliniat Ritz. 'Precum trecerea la euro', la începutul secolului XX, a adăugat el.

INRAP a început săpăturile pe acest teren aflat în proprietatea unei persoane particulare care dorea să-și extindă locuința. Arheologii au descoperit un cartier din centrul orașului, una dintre principalele așezări ale tribului galic Mediomatrici (capitală: Divodurum, numele antic al orașului Metz). Orașul a fost dat uitării în urma incendiilor din secolul al IV-lea.

Cantitatea de monede nu este una excepțională, însă semnificația descoperirii constă în faptul că a fost efectuată de arheologi ai statului, în conformitate cu normele, ceea ce a permis înțelegerea prezenței acestora în Senon, după cum a explicat Simon Ritz.

Săpăturile sunt în curs de desfășurare, însă proprietarul terenului ia în considerare transformarea acestor structuri galo-romane într-o pivniță. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.labrujulaverde.com

Sursa informațiilor AGERPRES.

O nouă monedă comemorativă din Cipru - 29.11.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Central Bank of Cyprus (CBC) will soon issue a new silver collector coin with a face value of €5; which is dedicated to the 70th anniversary of the start of the EOKA national struggle.

April 1, 2025 marked the 70th anniversary of the start of the national struggle of EOKA (Ethniki Organosis Kyprion Agoniston, National Organization of Cypriot Fighters), a movement that between 1955 and 1959 led the armed resistance against British colonial rule in Cyprus.

From its founding, EOKA embodied the yearning for self-government, national dignity, and the aspiration for union with Greece (enosis). Beginning on April 1, 1955, its members carried out a series of coordinated actions against British installations, initiating what became known as the "Cyprus Emergency."

During those years, EOKA not only carried out military operations, but also wove a network of social resistance: its activities involved not only combat, but also community mobilization, neighborhood solidarity and deep involvement of young people and families.

In towns like Paralimni, in the east of the island, commemorative events were organized to honor the fallen and highlight the role of local communities in that effort for freedom.

At the institutional level, the Cypriot state has commemorated this event through official and symbolic acts. For example, President Nikos Christodoulides participated in a commemorative event in Nicosia, recalling that the events of 1955 marked “a turning point in the history of Cyprus.”

OBVERSE

The obverse of the coin shows an image of the emblem of the Central Bank of Cyprus, along with the upper inscriptions "KYPROS", "CYPRUS" and "KIBRIS", and below, the year of issue "2025".

REVERSE

The reverse of the piece, for its part, contains a central image, framed by laurel branches, of the second in command of the EOKA, Grigoris Afxentiou, who gave his life for the freedom of Cyprus on March 3, 1957, in a battle that went down in history as a symbol of courage and selflessness. Framing his image is the upper inscription «ФПХ БНДСЕЙЩМЕНПХ П ИБНБФПУ ИБНБФПУ ДЕН ЛПГЙЕФБЙ» (THE DEATH OF THE BRAVE IS NOT CONSIDERED DEATH), below, on the right side, the face value «€5» and in the lower area of the composition, the commemorative inscription «ЕПКБ 1955-59».

Technical specifications

Country: Cyprus
Quality: Proof
Face Value: 5 euros
Year: 2025
Diameter: 38.61 mm
Metal: 925 Sterling Silver
Weight: 28.28 g
Emission volume: 2,000

Sursa informațiilor aici.

Emisiune numismatică: Coală specială formată din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei

Începând cu data de 1 decembrie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o coală specială formată din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei.

Colile speciale conțin fiecare câte patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei. Bancnotele sunt înseriate consecutiv și au aceleași specificații tehnice ca bancnotele de circulație cu valoare nominală de 20 lei.

Colile speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei, sunt introduse în plicuri de prezentare personalizate și sunt însoţite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză şi franceză.

Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central, precum și seriile bancnotelor.

Tirajul maxim pentru colile speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei este de 30.000 exemplare.

Preţul de vânzare pentru aceste coli este de 120,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

Lansarea în circuitul numismatic a colilor speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția colilor speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei, se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

Sursa informațiilor BNR.

joi, 27 noiembrie 2025

Ce este ”cheița”?

Ce este ”cheița”?

”Cheița” este o cusătură măruntă folosită pentru unirea foilor de pânză din care erau confecționate articolele de vestimentație țărănești (cămăși, ii, șorțuri) sau textilele de interior (fețe de masă, ștergare, fețe de pernă etc.).

„Cheița” se întâlnește sub diferite forme: „cheița în gheruțe”, care se execută printr-un punct de feston trecut alternativ de pe o margine pe alta a foilor de pânză; „puricelul”, cheița cu aspect de triunghiuri înșiruite unul după altul; „cheița încrucișată”, cu punct lucrat de jos în sus și de sus în jos, prinzând alternativ câte trei, patru fire din marginile laților de pânză; cheița din dantelă, care se realizează ca o dantelă înnodată, creând o distanță de un centimetru sau mai mult între foile țesăturii.

Sursa: Georgeta Stoica, Paul Petrescu, „Dicționar de artă populară”, 1997

Foto 1: Cămașă femeiască din zona Rupea (detaliu mânecă); dantela încheiată cu cheiță simplă, cu bumbac galben, colecția MEBv

Foto 2: Cămașă femeiască, Cristian, sași, Țara Bârsei (detaliu); mânecile sunt prinse de guler și partea din față cu cheiță simplă, cu bumbac alb, colecția MEBv

Foto 3: Șorț femeiesc din Mateiaș, zona Rupea; foile șorțului sunt prinse cu cheiță în punct de feston, cu lânică policromă, colecția MEBv

Foto 4: Cămașă femeiască, Râșnov, Țara Bârsei; foile din care sunt confecționate mânecile și părțile din față sunt unite cu „puricelul”, cu bumbac roșu și negru, colecția MEBv

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Apariție editorială: Salt in Roman Dacia Production, Use, and Strategic Value By Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba

Apariție editorială: Salt in Roman Dacia Production, Use, and Strategic Value By Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba

Valoarea școlii istorice de la Facultatea de Istorie a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași se vede prin lucrările apărute, atât la edituri și reviste de specialitate din țară, cât și la edituri prestigioase din străinătate. Anunțăm apariția unui nou volum la Editura Archaeopress, publicat de profesorul Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba.

https://www.archaeopress.com/Archa.../Products/9781805831112

Sursa informațiilor Facultatea de Istorie Iași.

Prezentare: APULUM. DESCOPERĂ ORAȘUL DE SUB ORAȘ!

Mi-ar face mare plăcere să fiți alături de noi la prezentarea cărții despre Apulum în cadrul Salonului de carte „1 Decembrie”, ediția a V-a. Albumul este o incursiune accesibilă în universul celui mai important centru urban al Daciei romane, în care am adunat povești despre viața cotidiană a locuitorilor din Apulum, despre cele două orașe, despre castru și identitatea militară, credințe, superstiții, obiceiuri, descoperiri spectaculoase și alte aspecte care definesc comunitatea romană de aici. Citind despre Apulum, realizăm că oamenii din trecut aveau preocupări, emoții și nevoi surprinzător de similare cu ale noastre: își creșteau familiile, aveau construcții și infrastructuri elaborate, mergeau la băi publice, își celebrau zeii și își trăiau bucuriile și temerile în moduri foarte apropiate de cele ale lumii moderne. Cu imagini din săpături, reconstituiri digitale, reprezentări artistice și fotografii ale unor artefacte din colecția Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, volumul vă invită să descoperiți Apulum, „orașul de sub oraș”. Cartea are la bază ideea că arheologia trebuie deschisă către toți deoarece patrimoniul este o resursă publică.

Vă așteptăm cu drag!

1 decembrie 2025, ora 16:30 ATRIUM CENTURIONUM – Sediul Administrativ al Județului Alba Prezintă conf. univ. dr. habil. Marius-Mihai Ciută

Mulțumesc lui Paul Marian Bujanita pentru grafica afișului!

Sursa informațiilor Anca Timofan.

Recomandare editorială: "Meșteșug și prestigiu: depozitele hallstattiene de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria. Documentarea unei colecții (I)" - "Craft and prestige: the Hallstatt period hoards of bronze and iron objects from Tărtăria. Documenting a collection (I)"

"Meșteșug și prestigiu: depozitele hallstattiene de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria. Documentarea unei colecții (I)" - "Craft and prestige: the Hallstatt period hoards of bronze and iron objects from Tărtăria. Documenting a collection (I)"

Tip: Catalog de colecție, bilingv română-engleză
Editori: dr. Corina Borș, dr. Roxana Rădvan
Locul și anul publicării: București, 2019
Nr. de pagini: 190

Volumul de față, în format bilingv română-engleză, conținând 190 de pagini și o amplă ilustrație color, include un prim lot de obiecte restaurate (97 de piese din bronz și fier) din componența celor două depozite din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (perioada culturii Basarabi / Hallstatt mijlociu) descoperite în anul 2012, prin cercetări arheologice preventive în cadrul sitului arheologic Tărtăria – Podu Tărtăriei vest.

În cuprinsul său, sunt prezentate date generale despre situl arheologic, contextul specific al descoperirii, dar și informații de sinteză cu privire la investigațiile pluridisciplinare realizate cu privire la unele dintre aceste obiecte în cadrul unui proiect de cercetare cu finanțare UEFISCDI. De asemenea, sunt prezentate detaliat cele 97 de bunuri arheologice.

Cele două depozite de obiecte din bronz și fier Tărtăria I și Tărtăria II sunt descoperiri deosebite, atât prin contextul depunerii lor, dar și prin structura lor (diversitate tipologică – arme, unelte, podoabe și piese de harnașament, dar și număr de obiecte – cel mai probabil peste 450 în total, o parte fiind încă în curs de restaurare).

Restaurarea, investigarea și cercetarea acestora au oferit noi date preliminare pentru aprofundarea cunoașterii și redefinirea seriei de depozite „Bâlvănești – Vinț”, orizont de depuneri ce încheie acest fenoment caracteristic al epocii metalelor, un moment situat – cel mai probabil – în perioada sec. IX – VIII/VII (?) î. Hr.
Acest catalog de colecție, tipărit în condiții grafice deosebite, propune o perspectivă nouă pentru documentarea unor astfel de descoperiri arheologice și abordarea unei asemenea colecții muzeale, o primă etapă necesară de analiză și studiu în pregătirea publicării monografice ulterioare.

Poate fi achiziționat de la magazinul muzeului sau comandat online:
https://mnir.ro/.../mestesug-si-prestigiu-depozitele.../

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Fructul de cacao, pictat pe un colțar din 1845

Fructul de cacao, pictat pe un colțar din 1845

În Țara Bârsei, la fel ca în întreaga Transilvanie, arta ornamentării mobilierului a ajuns la un nivel ridicat. Piese de mobilier pictat se întâlesc în locuințele românilor, sașilor și ceangăilor din secolele XVII-XIX. Ornamentele care compun decorul sunt florale și vegetale. Cele mai des întâlnite sunt vasele și buchetele de flori, cu trandafiri, garoafe, lalele etc. Uneori, însă, sub influența orientală, pe unele obiecte de mobilier din secolul al XIX-lea se pot observa pictate și fructe exotice pentru acea perioadă, precum rodia sau chiar fructul de cacao.

Ilustrăm azi ornamentarea unui colțar datat 1845 cu imaginea unui fruct de cacao. Piesă de patrimoniu, colțarul este expus la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului. Vă invităm să priviți și să studiați acest colțar pictat, dar și alte piese frumoase de mobilier picat aflate nu doar la Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului, ci și la Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” din Rupea.

#MuzeuldeEtnografieBrasov #mobilierpictat

#MuzeulCivilizatieiUrbaneaBrasovului

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Anunțăm apariția volumului „Monede romane imperiale și bizantine de aur din colecția Muzeului Național Brukenthal”, autor: Ecaterina Natea - PDF

Anunțăm apariția volumului „Monede romane imperiale și bizantine de aur din colecția Muzeului Național Brukenthal”, autor: Ecaterina Natea, volum publicat la Editura Muzeului Național Brukenthal, ISBN 978-630-6520-89-3.

Lucrarea prezintă publicului colecția de monede antice și bizantine de aur a baronului Samuel von Brukenthal, expusă la Muzeul de Istorie - Casa Altemberger. Această lucrare este prima de acest gen dedicată monedelor de aur romane și bizantine din expoziția de bază a Muzeului de Istorie - Casa Altemberger și este destinată în special publicului larg.

Structura volumului:
Prima parte: Istoricul colecției, cuprinzând informații despre începutul, dezvoltarea, ordonarea și valorificarea Colecției de Numismatică a Muzeului Național Brukenthal.

A doua parte: Catalogul pieselor, oferind date tehnice și descrieri ale monedelor de aur romane și bizantine, alături de ilustrații care facilitează observarea detaliilor.

Partea de final: Bibliografia și Abrevierile utilizate.

Volumul în format PDF poate fi descărcat accesând linkul: https://www.brukenthalmuseum.ro/editura/alte_detaliu/C50

#brukenthalmuseum

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

O nouă monedă comemorativă și set numismatic din Vatican - 27.11.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

With just over a month left in the year, the Vatican has officially presented the first numismatic issues of 2025: euro sets that include the 2025 minted circulation coins, struck in Uncirculated (Under Mint) quality. One of the sets contains the eight coins of the regular circulation series, while the other also includes a bimetallic 5-euro coin, dedicated to the 20th anniversary of the death of Saint John Paul II.

It is worth noting that these will be the last circulating coins to feature the coat of arms of Pope Francis. From 2026 onwards, the designs will adopt the motifs corresponding to Pope Leo XIV.

Euroset Vatican 2025 in FDC quality

The final series of coins from Pope Francis's pontificate, planned shortly before his death, possesses a profound symbolic value. More than ever, this collection takes on a deep commemorative meaning: a tangible tribute to his life and legacy, destined to endure.

The series comprises eight denominations—2 and 1 euro, and 50, 20, 10, 5, 2, and 1 cent—which retain on their reverse the characteristics common to all countries in the eurozone. On the obverse, all the coins feature the coat of arms of Pope Francis, the inscription “Città del Vaticano” (Vatican City), and the traditional circle of twelve stars.

Vatican Euroset 2025 FDC with 5 euro coin

The bimetallic 5 euro coin included in this expanded edition commemorates the twentieth anniversary of the death of Saint John Paul II, a Pontiff who traveled the world as a tireless pilgrim, bringing the light of the Gospel to all peoples. The scene depicts him advancing with a determined stride and open arms: a gesture that is simultaneously an embrace, a blessing, and a welcome. His vestments billow in the wind, as if that journey, in essence, had never truly ended.

The artist Orietta Rossi complements this image with a stylized crowd emerging behind him: raised arms, outstretched hands, faces barely suggested yet recognizable in each of us. They are the young people who followed him at World Youth Day, but also the most vulnerable, who found in him a voice, a refuge, and a hope.

This coin does not close a chapter: it opens one, wide and luminous, like the arms of the Pope himself who even today seems to repeat, without needing words: "Do not be afraid. Open, yes, open wide the doors to Christ."

This euro set also includes the complete series of the eight regular circulation values with a mint date of 2025.

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

1. Comportamentul funerar al dacilor liberi, în perioada sec. II-III p. Chr., implica practicarea incinerației, deși sunt cunoscute și cazuri rare de înhumări.

Pentru mormintele de incinerație marea provocare este tocmai reconstituirea scheletului defuncților, pentru a putea fi înregistrate trăsăturile metrice care vor ajuta la stabilirea vârstei, sexului și a eventualelor patologii.
Acum câteva luni, în cadrul colaborării cu o echipa de tineri arheologi care au realizat săpături arheologice pe traseul autostrăzii A 8, în județul Neamț, au fost analizate resturile scheletice provenite din mai multe complexe de incinerație descoperite într-o mică necropolă din sec. II-III p. Chr.

Migăloasa muncă de selectare, ordonare și analiză antropolgică primară a fost realizată de Serina Daniela Bobe, ajutată de Ioana C. Hrinciuc.

#archaeology #incineration #humanbones #antiquity

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. O „venerabilă” din Muntenia a suit și ea cu greu, muntele furnologiei.

A produs și o teză, care a fost „consumată” ca atare, pentru că onor comisia doctorală știa și mai puține lucruri din disciplina numită, decât candidata la patalama. În mod normal, lumea științifică ar fi trebuit să râdă cu lacrimi și să o convingă pe venera că la bucătărie îi stă mult mai bine. Această piesă a fost în topul analizelor. S-a numit, nici mai mult nici mai puțin decât „cahlă cu figura lui vodă Petru Cercel”. Doar avea cercel, nu-i așa? Tanti nu avea habar că era, în fapt, o ideală reprezentare de cezar roman, dintr-o serie copioasă aparținând Renașterii târzii. Cercelul a bătut toată cultura materială și spirituală din epocă!

Păcat că nu a comentat cum că Petre Cerceluș a purtat togă cu fibulă pe umăr, avea cunună de lauri, era posesor de păr creț și barbă bine tunsă. Coroana muntenească a lăsat-o la Snagov, ca să pozeze după tradiția strămoșilor de care avea să scrie, peste vreun nou veac, stolnicul Cantacuzino. Vivat Doctoressa!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Descoperiri de excepție la Dobrovăț

„Descoperiri de excepție la Dobrovăț”, o nouă expoziție prezentată la Palatul Culturii - Muzeul de Istorie a Moldovei!
28 noiembrie 2025 – 1 februarie 2026

Vernisaj: 28 noiembrie 2025, ora 13.00.

Evenimentul va fi prezentat de cercetător dr. Cornelia-Magda Lazarovici și dr. Lăcrămioara Stratulat, Director General Adjunct al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași.
În perioada 2019 - 2025, o echipă mixtă româno-chineză a desfășurat cercetări arheologice de amploare la situl Dobrovăț–Pădurea Buda, sub egida Ministerului Culturii, a Academiei Române și a Academiei de Științe Sociale din China.

Rezultatele sunt spectaculoase: locuințe cucuteniene, complexe de cult unice și artefacte remarcabile ce dezvăluie legături fascinante între culturile Cucuteni-Tripolie și Yangshao.

O ocazie unică de a explora una dintre cele mai importante cercetări arheologice din România ultimilor ani.

Vă așteptăm cu drag!

#Dobrovat #Arheologie #Cucuteni #Descoperiri #PalatulCulturii #MuzeulDeIstorie #Iasi #Cercetare #Cultura #Istorie #ArheologieRomânia #ExpozițieNouă #CucuteniTripolie #Yangshao

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

4. Tumulii din Dumbravă își descoperă secretele

Cercetările întreprinse de o echipă condusă de arheologul Emilian Teleagă au adus la lumină informații necunoscute despre perioada de la sfârșitul culturii Monteoru. Artefactele din tumulul aflat pe teritoriul comunei Paulești datează de aproximativ 3500 de ani. Prelucrarea lor ne va spune mai multe despre ritualurile și obiceiurile populației aparținând acestei culturi.

Sursa informațiilor Muzeul Vrancei.

5. „Legenda” cavalerul regal de pe cahlele medievale din România.

Descoperit prima oară la Suceava (sus, doar desenat, originalele probabil într-un depozit al Institutului de Arheologie „Vasele Pârvan”, București), a generat o minunată explicație: „cavaler reprezentant al justiției feudale” (anii 1950). Bune și frumoase, până când, câteva piese au fost descoperite în micuța cetate de la Mălăiești (Hațeg) (rândul de jos) (anul 1975). Și s-a tras de fir... O cahlă similară apăruse (și dispăruse) de la castelul din Hunedoara (mijloc, dreapta). Prima corecție a venit: nu este un justițiar, ci un „cavaler în turnir”. Durere! O întreagă serie s-a luminat treptat. Păi se descoperise și „piesa princeps”, traforată și cu smalț policrom, în inima regatului Ungariei (mijloc stânga). Cavalerul are coroană, deci este un rege. Dar are și scut cu marcă heraldică! Un leu rampant. Și stema, cu datarea, au dat o imagine a regelui Ladislau al V-lea Postumul (1453-1457).

Ne întoarcem în Moldova ca să stabilim un „canal” ferm de afluire al cahlelor de acolo. Am avertizat-o pe răposata și draga mea prietenă, Victoria-Paraschiva Batariuc, că nu va mai putea fi vorba despre un loc de excepție al furnologiei moldovene din clipa în care cea ardeleană va începe să lucreze. Realitatea importurilor s-a îngroșat încontinuu. Dar, istoriografia de medievistică moldoveană are pudori în a recunoaște o realitate materială complexă, în care cahlele dețin doar o parte de rol.

Mai pot adăuga un detaliu, survenit mai tardiv, în cercetare. Se pare că o parte din cahlele sobei cu cavaler în turnir de la Suceava au descins de la Curtea regală de la Buda.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Campania de cercetare din anul 2025 la Situl arheologic Covasna - Cetatea Zânelor

Dealul Cetății toamna

Suprafață cercetată

Dintre puținele obiecte metalice găsite merită amintit aici un obiect rar întâlnit în lumea dacică: un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman.

Suprafață cercetată

Suprafață cercetată-stâncă

Echipa de lucru. Ca de obicei în ultimii ani, forța de muncă a fost asigurată de tineri din Covasna.

Ca de obicei în ultimii ani, forța de muncă a fost asigurată de tineri din Covasna.

Ceramică descoperită.

Situl arheologic Covasna - Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetăţii. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii Regatului Dac (o cetate fortificată cu ziduri din piatră, lut și lemn, organizată pe cel puțin șase terase și o acropolă), dar s-au descoperit și materiale datate în epoca bronzului sau în Evul Mediu.

Campania din anul 2025 (octombrie - noiembrie) s-a desfășurat în interiorul zonei fortificate, pe Terasa a II-a. În apropierea zidului și a bastionului de pe Terasa a II-a au fost identificate în campaniile anterioare două edificii dacice cu acoperișul susținut de stâlpi din lemn dispuși pe trei sau patru șiruri. Nici unul dintre aceste edificii nu a fost conturat în întregime, ca urmare funcționalitatea lor rămâne deocamdată incertă. Cele două edificii ar putea fi temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate, civilă sau militară.
În anul 2025 s-a cercetat în special zona nordică a Edificiului II în încercarea de a stabili limita acestuia. Cercetările sunt abia la început și nu s-a ajuns la nivelul de amenajare a edificiului. În straturile superioare s-au descoperit mai ales fragmente ceramice și oase de animale.

Dintre puținele obiecte metalice găsite merită amintit aici un obiect rar întâlnit în lumea dacică: un mâner terminat cu un cap de berbec de la un vas din bronz roman.
Până în prezent Edificiului II a fost delimitat pe trei laturi, spre sud (zidul Terasei II), est (stâncă) și vest (stâncă). Ca urmare, cercetările vor continua în campaniile următoare spre nord, pentru a stabili limita edificiului aici și o dată cu aceasta, funcționalitatea lui.

Campania din anul 2025 a fost finanțată din fonduri ale MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni și Ministerul Culturii (prin Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei).

Ca de obicei în ultimii ani, forța de muncă a fost asigurată de tineri din Covasna. Totodată, un sprijin important a oferit Asociatia Cultural Crestina Justinian Teculescu Covasna și Asociația Culturală „Cetatea Dacică - Valea Zânelor” Covasna.

Un material de Paul Luca Pupeză, arheolog MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, responsabil științific

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

7. ApT#15 - Argedava

Sursa: Youtube Utilizator: Institutul Național al Patrimoniului

Prezentarea sitului arheologic Argedava de la Popești, județul Giurgiu susținută de dna dr. arhg. Nona Palincaș

8. Cahlă de coronament cu reprezentarea Sf. Mihail (emblema episcopiei medievale a Transilvaniei).

Probabil din jurul anului 1500, lucrătură artistică destul de slabă. Aparține unei serii mici/rare, de la o sobă din Alba Iulia.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Descoperiri arheologice importante la Castelul Huniade: ziduri din vremea lui Iancu de Hunedoara și regelui Carol Robert de Anjou

211. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

duminică, 30 noiembrie 2025

Expoziția „Restaurarea Ilustrată”

Lansare de carte: Podoabe feminine din Dacia romană. Cu privire specială la Dacia Superior. Autoare: Ana Hamat

Apariție editorială: SUCEAVA Nr. 50/2023 - CUPRINS

Lansare de carte: Marius Cosmeanu, Palatul Principilor Transilvaniei. Secretele unei moșteniri recuperate, Alba Iulia, Editura Palatul Principilor Transilvaniei, 2025

Mărfuri orientale și occidentale din secolele XVI-XIX descoperite în Roman și la Hanul Șerbești

sâmbătă, 29 noiembrie 2025

Mugurarul mascul (Pyrrhula pyrrhula) — eleganța tăcută a iernii

Ladă de zestre din patrimoniul muzeului

Zeci de mii de monede antice, descoperite în Lorena

O nouă monedă comemorativă din Cipru - 29.11.2025

Emisiune numismatică: Coală specială formată din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei

joi, 27 noiembrie 2025

Ce este ”cheița”?

Apariție editorială: Salt in Roman Dacia Production, Use, and Strategic Value By Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba

Prezentare: APULUM. DESCOPERĂ ORAȘUL DE SUB ORAȘ!

Recomandare editorială: "Meșteșug și prestigiu: depozitele hallstattiene de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria. Documentarea unei colecții (I)" - "Craft and prestige: the Hallstatt period hoards of bronze and iron objects from Tărtăria. Documenting a collection (I)"

Fructul de cacao, pictat pe un colțar din 1845

Anunțăm apariția volumului „Monede romane imperiale și bizantine de aur din colecția Muzeului Național Brukenthal”, autor: Ecaterina Natea - PDF

O nouă monedă comemorativă și set numismatic din Vatican - 27.11.2025

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete