vineri, 31 octombrie 2025

Un ansamblu de vase geto-dacice datate în sec. II–I î.Hr.

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă în luna noiembrie a.c. un nou exponat în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”. 


Pentru perioada 1-30 noiembrie este adus în atenția publicului un ansamblu de vase geto-dacice datate în sec. II–I î.Hr. Piesele reprezintă o descoperire întâmplătoare făcută pe data de 12 mai 2025 în satul Teleormanu (fostul sat Groseni), comuna Mârzănești, jud. Teleorman, cu ocazia unor lucrări de amenajare din cadrul unei gospodării particulare.


Repertoriul formelor este variat și bine reprezentativ pentru ceramica geto-dacă târzie din Câmpia Munteniei (sec. II–I î.Hr.). Depunerea reunește trei vase-borcan bitronconice cu butoni și benzi aplicate, două căni bitronconice cu toartă lată, o cățuie de mari dimensiuni, un vas cu două toarte supraînalțate, o fructieră cu picior scurt și un fragment de fructieră refolosit. 


Descoperirea de la Teleormanu se înscrie într-un fenomen mai larg, bine documentat în Câmpia Munteniei, unde gropile cu vase întregi, apar frecvent în așezările geto-dace. Exemple similare provin din Zimnicea, Popești, Căscioarele și Ciolăneștii din Deal , aceasta din urmă cunoscută prin așa-numita „fântână ritualică”, interpretată ca loc de ofrandă.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

Antefix roman, sec. II p.Chr, descoperit în castrul roman de la Drajna de Sus.

 

Antefix roman, sec. II p.Chr, descoperit în castrul roman de la Drajna de Sus.

 Scanarea 3D a piesei a fost realizată în cadrul proiectului Identitatea Văii Teleajanului prin intermediul obiectelor arheologice. Conservarea si promovarea patrimoniului local ca parte a patrimoniului national – o strategie de digitizare, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).


Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie.

„Colții de Lup” (sau dinții de lup) reprezintă unul dintre cele mai puternice și fascinante simboluri din arta populară românească.

 


Frumusețea artei tradiționale românești își are de multe ori locul în detalii și semnificația ascunsă a lor. „Colții de Lup” (sau dinții de lup) reprezintă unul dintre cele mai puternice și fascinante simboluri din arta populară românească.


Natura motivului tradițional românesc „colți de lup” (sau dinți de lup) este una adânc simbolică, reprezentând o barieră protectoare împotriva forțelor malefice, de aceea este un element des întâlnit în arhitectura tradițională, sculptat în lemn la poartă sau la streașină, dar și în țesături sau broderii. Forma sa, un șir de triunghiuri sau zimți ascuțiți, sugerează o putere apotropaică, fiind menită să "muște" sau să alunge spiritele rele, necurate și ghinionul. 


Mergând în profunzimea mitologiei și a credințelor populare românești, putem observa rolul important al acestei ființe. Lupul este un totem al dacilor şi important reper de măsurare a timpului în Calendarul popular. Stabilitatea comportamentului său de reproducere, neschimbat din timpuri străvechi, ferocitatea cu care îşi procură hrana, demnitatea, reflectată astăzi de neputinţa omului de a-l dresa pentru a-l aduce sub cupola circului etc. sunt trăsături care aveau să-I propulseze, în Antichitate, în rândul divinităţilor. În Dicționarul de mitologie română, Ion Ghinoiu relatează: Fiind singura fiinţă care vede dracii, îi sfâşie la Bobotează. El însoţeşte sufletul omului aici, în Existenţă, dar şi în Preexistenţă şi Postexistenţă. Lupul este și călăuză a sufletului omului pe drumurile întortochiate care duc la Rai. Poate tocmai de aceea artiștii populari români au ales „colții de lup” ca simbol al vigilenței, al protecției.


Vă invităm la Muzeul de Etnografie „Vergu-Mănăilă” să descoperiți acest motiv tradițional, dar și multe altele, în piesele expuse!

#crestemimpreunamintisisuflete

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită la al cincilea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”! Tema: Condamnarea politică a minorilor în spațiul concentraționar românesc

 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită la al cincilea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”!


Tema: Condamnarea politică a minorilor în spațiul concentraționar românesc


Conferință susținută de: Daniela Valeria Iamandi, consilier superior în cadrul Direcției Cercetare, Expoziții, Publicații din CNSAS
Data: 5 noiembrie 2025
Ora: 15:00
Locație: ARCUB – Casa Eliad (Bd. Mircea Vodă, nr. 5, București)
Evenimentul va aborda problematica arestării și condamnării minorilor acuzați de crime politice de către regimul comunist din România
Invitați speciali:
• Prof. Dr. Florin Müller, Facultatea de Istorie din București
• Dr. Adelina Ștefan, cercetător, Universitatea Ostrava, Cehia
• Ion M. Ioniță – redactor-șef Historia
Prin această inițiativă, CNSAS își propune să stimuleze dezbateri academice și să contribuie la o mai bună înțelegere a trecutului represiv și a influenței serviciilor secrete asupra societății românești.


Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS.

Jacobus Harrewijn, Wissenburg aan de Revier Marocza in Transilvania, [Antwerp], 1688

 

Reprezentare imaginară a cetății medievale de la Alba Iulia, realizată de gravorul flamand Jacob Harrewijn în jurul anului 1688. Imaginea face parte dintr-un lot în care se mai regăsesc reprezentări – tot imaginare – ale unor cetăți precum: Turnu Roșu, Brașov, Sibiu, Cluj, Suceava, Târgoviște sau București. Gravura redă o fortificație bastionară în interiorul căreia se regăsesc o serie de construcții de tipul minaretelor, având semilune în vârf. 


Jacob (Jaques) Harrewijn s-a născut (probabil la Amsterdam) în 1660. Știm că s-a căsătorit la Amsterdam, în 1682, cu Henriette de Kemp, iar în anul 1688 era înregistrat ca maestru al breslei Sf. Lucas din Antwerpen. Probabil soţia îi murise înainte de mutarea în acest oraş, pentru că s-a căsătorit aici cu Anne-Chaterine van Cleemput, cu care a avut 15 copii. Între anii 1693 şi 1696 era stabilit la Brusselles. A murit în 10 iunie 1727.


Gravor de mare talent, a lăsat lucrări (alegorii, portrete, scene istorice, peisaje, scene religioase) de valoare inegală. Se consideră că operele lucrate la Antwerpen sunt deosebite şi frumoase, în contrast cu cele lucrate în Brusselles (de exemplu planşele la Istoria preasfântului sacrament al Miracolului, Brussells, 1720), care sunt mediocre. 


A fost nu doar un artist talentat, dar şi un inovator: a fost unul dintre primii, dacă nu chiar primul (cel puţin aşa crede Emil van Heurck, în 1929) care a folosit tehnica ce a devenit cunoscută cu numele aquaforte. 


În timpul sejurului la Antwerpen a semnat „(I.) Harrewijn” cu caractere drepte, ca și în cazul vederii noastre, iar la Brussells a semnat cu caractere cursive, cu iniţiala „H” frumos desenată.
Piesa provine din colecțiile Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad și poate fi admirată, începând cu data de 4 noiembrie 2025, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în cadrul expoziției temporare „310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Engolpion de tip kievean, sec. XI-XII, descoperit în zona montană a Drumului Teleajenului.

 


Engolpion de tip kievean, sec. XI-XII, descoperit în zona montană a Drumului Teleajenului

Scanarea 3D a piesei a fost realizată în cadrul proiectului Identitatea Văii Teleajanului prin intermediul obiectelor arheologice. Conservarea si promovarea patrimoniului local ca parte a patrimoniului national – o strategie de digitizare, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).


Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie.

Conferințe: Geme cu valoare magică din provincia Dacia / Viața economică și socială în cetatea Noviodunum (sec. II-III d.Hr.)

 

 

Conferințe: Geme cu valoare magică din provincia Dacia / Viața economică și socială în cetatea Noviodunum(sec. II-III d.Hr.) 

Cercul Științific Studențesc de Istorie Veche și Arheologie, în colaborare cu Centrul de Studii Clasice și Creștine, vă invită să participați la prima ședință de comunicări din acest an academic, în cadrul căreia doi dintre masteranzii facultății vor prezenta rezultatele propriilor cercetări și reflecții asupra unor subiecte deosebit de interesante de istorie provincială romană: unul privind un aspect al religiei din provincia Dacia, iar celălalt - viața economică în orașul Noviodunum din Moesia Inferior.


Sursa informațiilor Cercul Științific Studențesc de Istorie Veche și Arheologie.

Medalii cu imaginea cetății Alba Carolina, Alba Iulia, 1715

 






Odată cu integrarea Principatului Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-lea, a fost reorganizată și activitatea monetăriei de la Alba Iulia. Monetăria a devenit un simbol al prezenței habsburgice în Transilvania, printre piesele emise la Alba Iulia numărându-se și câteva care aveau un caracter aniversar sau omagial. Astfel, în anul 1713, a fost bătută la Alba Iulia medalia dedicată aniversării a 25 de ani de domnie în Țara Românească, emisă de Constantin Brâncoveanu. Unele din cele mai importante medalii sunt, însă, cele din anul 1715 emise cu ocazia începerii lucrărilor de construcție la ceea ce avea să devină cetatea Alba Carolina și cu ocazia înființării Oficiului Montanistic. Cele trei medalii au gravată imaginea cetății Alba Carolina.


Piesele provin din colecțiile Centrului Cultural Palatul Principilor și ale Muzeului „Haáz Rezső” din Odorheiu Secuiesc și pot fi admirate, începând cu data de 4 noiembrie 2025, la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia în cadrul expoziției temporare „310 ani de la începerea lucrărilor de construcție la cetatea Alba Carolina. 1715-2025”.

 

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Noi monede comemorative din Ucraina - 31.10.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On October 24, 2025, the National Bank of Ukraine (NBU) issued an exceptional numismatic set entitled “Inhabitants of the Deep Sea.” This collection, consisting of two commemorative 5 hryvnia coins, pays tribute to the natural wealth of two important aquatic ecosystems: the Black Sea and the Sea of ​​Azov.

Beyond their aesthetic beauty, these pieces seek to raise awareness about the importance of preserving marine biodiversity, protecting ecosystems, and ensuring the ecological balance that sustains both wildlife and human activities in the region.


The biological richness of two unique seas


The Black Sea and the Sea of ​​Azov are more than just bodies of water on the map of Ukraine: they represent an ecological treasure trove with thousands of species that form delicate natural balances. Among them, two small but significant inhabitants stand out:

The bichok-krugliak (round goby, Neogobius melanostomus), a benthic fish that inhabits sandy and muddy bottoms.


The rak-samitnyk (hermit crab, Diogenes pugilator), a crustacean that embodies adaptability and symbiosis with its environment.

Both organisms act as bioindicators, meaning their presence and condition reflect the health of their habitat. This gives them a fundamental role in marine conservation policies.


Coin dedicated to the Sea of ​​Azov

Obverse


The design features a stylized outline of the Sea of ​​Azov and the adjacent Ukrainian territory in the center, rendered in horizontal reliefs that evoke the movement of the waves. In the upper right is the small coat of arms of Ukraine, followed by the year of issue “2025” and the vertical legend УКРАЇНА (Ukraine). Below is the face value “5” along with the hryvnia symbol and the mint mark. A semicircular inscription completes the design: АЗОВСЬКЕ МОРЕ / THE SEA OF AZOV.


Reverse


The reverse side features two specimens of the bichok-krugliak, depicted in color print in their natural habitat: a sandy-silty background with rock fragments and aquatic vegetation. In the foreground is a nest with eggs, highlighting their reproductive function and their role in the ecosystem. The semicircular inscriptions read: БИЧОК-КРУГЛЯК (above) and NEOGOBIUS MELANOSTOMUS (below).


The bichok-krugliak: a small guardian of the ecosystem


The bichok-krugliak (Neogobius melanostomus) is a fish characteristic of shallow coastal waters. Its modest size does not reflect its ecological importance.


This fish:

It lives in sandy and muddy bottoms, where it contributes to the aeration of the sediment.

It feeds on small invertebrates and mollusks, maintaining the balance of populations.

It lays its eggs on protected surfaces, making it a reliable bioindicator of water quality.

Furthermore, its resilience and adaptability have led it to expand beyond its original habitat, making it the subject of studies on biodiversity and invasive species.

Its appearance on this coin is not a coincidence: it symbolizes the interconnection between marine species and environmental health.


Coin dedicated to the Black Sea

Obverse


The design features a stylized silhouette of the Black Sea and the surrounding Ukrainian areas, rendered in wavy horizontal lines that suggest the ebb and flow of the water. In the upper right, the national coat of arms reappears, accompanied by the inscription УКРАЇНА (UKRAKNA), the year of issue “2025”, the face value “5” with the hryvnia symbol, and the mint mark. At the bottom, the semicircular inscription ЧОРНЕ МОРЕ (THE BLACK SEA) elegantly frames the design.


Reverse


The central scene is dedicated to the rak-samitnyk, illustrated in color details within its rocky habitat, surrounded by shell fragments—a typical Black Sea coastal landscape. The inscription DIOGENES PUGILATOR appears at the top, and RAK-SAMITNIK at the bottom.


The rak-samitnyk: an example of symbiosis and adaptation

The rak-samitnyk (Diogenes pugilator) is a fascinating crustacean that doesn't build its own shell, but instead occupies empty mollusk shells to protect its fragile abdomen.
This behavior makes it a symbol of natural recycling and ecological balance. Among its most notable characteristics:

It lives in shallow coastal areas, especially on rocky bottoms.

It changes its shell as it grows, integrating natural waste into its life cycle.

It actively participates in the food chain as both a prey and predator species.


Because it is sensitive to changes in water quality and seabed composition, it is an excellent biological indicator.

Its representation on the coin is a tribute to the discreet but vital benthic fauna of the Black Sea.

A message that transcends metal

This commemorative set stands out not only for its impeccable artistic and technical design, but also for its environmental message. The National Bank of Ukraine uses numismatics as an educational and cultural tool, reminding us that protecting the seas is not optional, but a shared responsibility.


Furthermore, the coins are presented in a high-quality , meticulously designed illustrated case, as shown in the image above. This case includes information about the marine species depicted, stylized maps of both seas, technical data about the coins, and details about their minting. Its elegant presentation reinforces the cultural and educational value of the collection.

The bichok-krugliak and the rak-samitnyk are two small species, but they represent a great ecological lesson: the health of an ecosystem depends on each of its inhabitants, visible and invisible.

Thus, these coins become ambassadors of Ukrainian marine biodiversity, a tangible reminder that caring for nature is preserving our own future.


Common characteristics of coins

Feature Detail
Denomination 5 hryvnias
Date of issue October 24, 2025
Diameter 35 mm
Quality BU
Amount issued 50,000 of each
Singing Fluted
Designer Alisa Ivanova
Recorders Anatolii Demianenko and Volodymyr Atamanchuk
Coinage National Bank of Ukraine, Mint

 

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Argentina - 31.10.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The Central Bank of Argentina (BCRA) has just issued one of the most unique pieces in its numismatic history: a commemorative coin for the 2026 FIFA World Cup, issued in silver and gold versions, that pays homage to Argentina's second goal against England in Mexico '86—the famous "Goal of the Century"—but without mentioning its scorer, Diego Armando Maradona. The paradox is irresistible: the greatest icon of Argentine and world football is, at the same time, absolutely present and completely absent.


A design that tells a story without showing.


The coin's surface features no faces, jerseys, or names. Its reverse side displays a minimalist design: lines marking the ball's path from midfield to the goal, dots representing the English opponents, and a final shot crowning the play. It is, quite literally, a map of the miracle. Instead of Maradona's body, there is his movement. Instead of the celebration, the tactical narrative.


The more institutional obverse depicts a ball piercing the metal, with the inscriptions “República Argentina” and “Copa Mundial de la FIFA 2026™”. The silver coin, 40 millimeters in diameter and weighing 27 grams, has a mintage of only 2,500 units for the local market. Its gold version, with a very similar design, is intended for international collectors. Both were minted by the Royal Mint of Spain, under the artistic direction of the Central Bank itself.


The tribute that avoids a name


The reason for the issue is twofold: to participate in the FIFA World Cup International Commemorative Coin Program—of which Argentina has been a part since 2006—and to celebrate the 40th anniversary of that goal that forever changed the history of football. However, the detail that everyone noticed was the omission: the word “Maradona” does not appear anywhere.

The official explanation was immediate: to avoid image rights conflicts. Since the star's death in 2020, the use of his name, signature, jersey number "10," and image has been regulated by licenses administered by his heirs. Any commercial use—and a collector's coin certainly qualifies—could involve payments or litigation. For a public institution, legal prudence outweighed popular sentiment.

In legal terms, it makes sense. In symbolic terms, it's ironic. The Argentine state decided to pay tribute to its most universal hero precisely by erasing his face.


Between devotion and trademark


The goal against England belongs to the collective memory of Argentina, but also, today, to an ecosystem of rights. Maradona is a national myth and, at the same time, an international brand. His name lives on in museums, TV series, jerseys, perfumes, NFTs, and family disputes. Turning it into currency would mean crossing a blurred line between cultural tribute and commercial exploitation.

The Central Bank of Argentina (BCRA) chose a middle ground: counting the goal without showing the player. And in that decision lies a metaphor for the current state of Argentina. The country is trying to preserve its footballing epic, even as its symbols are fragmented between nostalgia, the courts, and the market.


A silence that screams


But Maradona's omission doesn't erase his presence. On the contrary, it amplifies it. Every line of the design, every arrow aimed at the bow, every empty space speaks of him. The viewer automatically fills in the name. It's impossible to look at the coin and not think of his dazzling career, his precise left foot, Víctor Hugo Morales's still-resonant commentary: "Cosmic kite!"

The coin transforms that moment into an abstract, almost sacred symbol. It is the national gesture transformed into an icon: the movement of a body that is no longer there, but whose imprint continues to move an entire country.


Politics, identity and memory


Beyond the issue of rights, some interpreted the absence as a political decision. Maradona was an uncomfortable figure for all powers: loved and controversial, rebellious, Peronist, anti-establishment, and deeply popular. Engraving his face on official currency could be seen as a contradictory gesture by the current government. But even if that calculation was made, the result transcends the immediate situation: it is the institutionalization of a myth that the State adopts as its own, even if it cannot name it.


The people's goal, coined without his name


The 2026 World Cup coin is a beautiful and complex object. It commemorates a feat that belongs to everyone, but presents it without its hero. It is, perhaps unintentionally, a perfect synthesis of Argentina's relationship with Maradona: a mixture of pride, debt, dispute, and devotion.

The Central Bank has minted more than just precious metal. It has minted a question: to whom does a myth belong? To the country that celebrates it, to the family that inherits it, or to the people who dreamed it up?

And perhaps, in that brilliant absence on the other side of the coin, lies the answer. Because if it's not necessary to write "Maradona" for everyone to see him, then Diego no longer needs a face. He is, as always, in the air, in the play, in memory.

Characteristics of coins

Feature Silver Coin Gold coin Metal / Law 925 Sterling Silver 999‰ Gold
Weight 27 grams 6.75 grams
Diameter 40 mm 23 mm
Singing Fluted Fluted
Print run 2,500 units (local market) 750 units (international market)
Face value 10 Argentine pesos 25 Argentine pesos
Approximate selling price 235,000 Argentine pesos ≈ 140 euros Not officially available
Minting House National Mint and Stamp Factory – Royal Mint of Spain National Mint and Stamp Factory – Royal Mint of Spain

 

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea XI

 1. Arheologia și frumusețea ei!

Farmecul muncii în arheologie vine și din faptul că nu te poți plictisi niciodată. Mereu apare o descoperire care să îți solicite gândirea, logica, intuiția. Faci presupuneri, îți reconsideri unele păreri, dar ai mulțumirea că ai fost primul care scoate la lumină, după secole sau milenii, lucruri care vor spune o poveste uimitoare.
Eu am mai descoperit ceva! Nu (doar) obiecte. Ci faptul că atunci când lucrezi cu tineri care sunt pasionați de munca pe șantierul arheologic parcă și descoperirile devin mai interesante. Vladimir și Vlad au făcut greul. Eu doar mă prefăceam că fac ceva.
Dar am să vă mărturisesc cu alt prilej de ce lucram așa de atent. Adică județul Neamț are niște vestigii extrem de importante.


#archaeology #discoveries #heritage

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Descoperiri arheologice importante la Alba Iulia: Structuri de locuire și străzi romane bine conservate în arealul în care se va construi noua autobază pentru autobuze și microbuze electrice de la Partoș

3. Engolpion de tip kievean, sec. XI-XII, descoperit în zona montană a Drumului Teleajenului.


 

Scanarea 3D a piesei a fost realizată în cadrul proiectului Identitatea Văii Teleajanului prin intermediul obiectelor arheologice. Conservarea si promovarea patrimoniului local ca parte a patrimoniului national – o strategie de digitizare, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

4. Vestigii romane în stare perfectă de conservare, printre care case, piațete și drumuri au fost descoperite la Alba Iulia, pe locul unei viitoare autobaze. Șantierul are aproape 5.000 de metri pătrați 

5. Cel mai bogat oraș roman din provincia Dacia, descoperit la Alba Iulia. Arheologii îl numesc un sit de ”valoare universală” 

6. #Apulum_Orașul_de_sub_oraș

I-am vizitat pe Radu și Cristi în orașul roman de lângă râul Mureș. Ne-am întâlnit într-o piațetă pavată cu dale mari din piatră, descoperită de ei în în colțul de nord-est al așezării antice, care, spre sfârșitul sec. al II-lea d. Hr., a atins cel mai înalt statut urban, cel de colonia (Colonia Aurelia Apulensis). Străzi, piațete, praguri de case și pardoseli păstrate aproape integral redau imaginea unui oraș roman prosper, cu o comunitate dinamică, ale cărei urme par încă vii. Cercetarea de aici se desfășoară pe o suprafață impresionantă fiind cea mai amplă investigație urbană romană realizată până acum la Apulum. Am avut senzația că nu vizitez un șantier arheologic, ci un oraș care mai ieri era plin de viață!
Îmi doresc, alături de colegii mei, ca aceste vestigii să fie protejate, conservate și valorificate cu responsabilitate, pentru a putea fi cunoscute și înțelese de publicul larg. Ele vorbesc atât despre civilizația romană, cât și despre prezentul în care comunitatea noastră – arheologi, specialiști în patrimoniu, autorități și locuitori – își asumă rolul de a păstra și transmite mai departe această moștenire. Patrimoniul arheologic poate deveni parte integrantă a vieții urbane actuale, nu este un obstacol, ci o resursă pentru dezvoltarea culturală și turistică a orașului modern.
Felicitări colegilor!

 

Sursa informațiilor Anca Timofan.

7. Cataramă de centură


 Foto 1: Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea).


 Foto 2: Catarama după restaurare (Restaurator: Mihaela Beceanu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz).


Foto 3: Imagine din timpul cercetărilor locuinței meșterului de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz).


 Foto 4: Catarame cu ,,limbă” de închidere descoperite în mediul dacic (După Aurel Rustoiu).


 Foto 5: Femeie purtând un costum de tip peplos echipat cu cele două fibule și centura susținută de catarama din fier (Desen: Claudia Feti).

 

Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.
Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.
Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.


10 - Cataramă de centură


Am prezentat în episodul anterior al seriei noastre două fibule care au fost descoperite împreună și am subliniat satisfacția pe care o produce descoperitorului asemenea obiecte. Piesa pe care o prezentăm cu acest prilej pare, cel puțin la prima vedere, banală: o verigă din fier. Verigi din fier sau din bronz se numără printre obiectele frecvent întâlnite în inventarele arheologice datând din epoca Regatului Dac. Pentru cele din bronz, am văzut într-un alt episod al relatării noastre că adeseori sunt descoperite și tipare în care erau turnate verigile. Dar prezența ei împreună cu cele două fibule despre care am scris luna trecută, în același context, și o privire atentă asupra detaliilor morfologice ale exemplarului, au avut darul să transforme un obiect banal într-un detaliu vestimentar important. Veriga era, de fapt, … un fragment dintr-o cataramă.
,,Cataramele și paftalele sunt piese componente ale unor centuri. În unele cazuri ele au fost descoperite împreună cu centurile cărora le-au fost destinate. În alte cazuri însă, mai ales când este vorba de centuri sau curele din piele, fără alte garnituri, cataramele și paftalele au fost descoperite izolat.”
Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.)
Tehnici, ateliere și produse de bronz, București, 1996, p. 117.
Să vedem ce detalii ne-au atras atenția:
Cataramă din fier (Fig. 2), având formă circulară, cu diametrul exterior de 37,9 mm și cel interior de 29,74 mm. Grosimea barei din care este realizată este de 5 mm. O îngroșare aflată pe diametrul exemplarului trădează faptul că a fost prevăzută cu ,,limbă” de închidere, însă elementul respectiv nu se mai păstrează.
,,Cataramele cu limbă sunt piese asemănătoare celor utilizate și astăzi, a căror morfologie nu s-a modificat esențial de-a lungul timpului, fiind simple și practice. Ele erau prinse fie direct pe cureaua de piele, fie erau fixate cu nituri prin intermediul unor garnituri metalice.”
Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.)
Tehnici, ateliere și produse de bronz, București, 1996, p. 117.
Avem deci, de-a face cu o cataramă, cu caracteristici foarte asemănătoare cu ale altor accesorii de acest fel descoperite în Dacia. Partea realizată din material organic, din piele sau din material textil, nu s-a păstrat. Însă descoperirea elementului metalic împreună cu cele două fibule din bronz ne ajută să completăm costumul purtat de o doamnă în cetatea de la Ardeu cu încă o piesă importantă. Iar aspectul banal care părea să descurajeze în momentul descoperirii pare să fi dispărut acum cu totul.
În episodul precedent am evidențiat absența mormintelor de inhumație în Dacia preromană, fapt care îngreunează reconstituirea portului în general. Totuși, printr-o cercetare atentă și minuțioasă, se pot reconstitui garnituri de port și pe baza inventarelor unor locuințe.
Pe baza informațiilor pe care le-am prezentat deja, putem să observăm că cele două fibule, alături de catarama pentru centură, ne ajută să schițăm detaliile unui veșmânt feminin, fixat pe ambii umeri (Foto 5) și prins la mijloc cu o centură, similar cu un peplos (lat. Stola).
Cele trei obiecte arheologice descrise atestă o situație rară între descoperirile din spațiul locuit în epoca Regatului Dac. Ele sunt accesorii vestimentare ale unui costum purtat de o femeie, la Ardeu, în urmă cu aproape 2000 de ani. Și vom vedea, în episodul care va urma, că aceluiași costum pot să îi fie asociate și alte obiecte, care ne pot oferi semnificații profunde.
Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!
Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil, Arheolog expert, Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

8. 𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐮𝐧 𝐚𝐧 ”𝐝𝐞 𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚𝐦𝐚̆” 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐥 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐫𝐚𝐬̦ 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚.

După descoperirea Porții Praetoria a Castrului Roman Apulum, în Cetatea Alba Carolina, astăzi au fost făcute publice descoperirile arheologice făcute în zona Partoș. 𝑨𝒃𝒔𝒐𝒍𝒖𝒕 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒂𝒄𝒖𝒍𝒐𝒂𝒔𝒆, 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒂𝒎𝒑𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒏𝒕̦𝒂̆!


Responsabilul științific al șantierului arheologic, Radu Ota (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), a precizat că este vorba despre mai multe descoperiri care sunt 𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒆𝒑𝒐𝒄𝒂 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒂̆ 𝒑𝒆 𝒕𝒆𝒓𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒇𝒐𝒔𝒕𝒆𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒗𝒊𝒏𝒄𝒊𝒊 𝑫𝒂𝒄𝒊𝒂. 


”𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣 2 𝑘𝑚 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑎̆𝑙𝑎𝑙𝑡, 𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑢𝑛𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝐼𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛, 𝑖̂𝑛 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑎̆, 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑖 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑎̆𝑙𝑎𝑙𝑡”, respectiv Municipium Septimium Apulense și Colonia Aurelia Apulensis. 


Acesta din urmă este cel care și-a dezvăluit o parte dintre secrete în acest an. ”𝐴 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑜 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 5.000 𝑚𝑝 𝑠̦𝑖 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑒𝑙𝑖𝑡𝑒 14 𝑑𝑟𝑢𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑖𝑎𝑡̦𝑒𝑡𝑒, 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑎𝑡𝑟𝑎̆ 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑜𝑑𝑖𝑛𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑑𝑒. 𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑡𝑜𝑡 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑙𝑎̆𝑑𝑖𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑒 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒. 𝐷𝑒𝑜𝑐𝑎𝑚𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑑𝑜𝑖𝑙𝑒𝑎. 𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖, 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑟𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆, 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑠̦𝑎𝑛𝑡𝑖𝑒𝑟 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐, 𝑟𝑎𝑟 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠𝑡𝑖 𝑜 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒𝑎𝑔𝑎̆ (…) 𝑃𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑐𝑖𝑒𝑖 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎 𝑛𝑢 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑟𝑢𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒-𝑎𝑚 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑎 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑎𝑐𝑒. 𝑆̦𝑖 𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑜𝑟 𝑚𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎 𝑠̦𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡𝑒”, a menționat Radu Ota. 


”𝐴𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑖𝑖 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̦𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑑-𝑒𝑠𝑡 𝑎𝑙 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑜𝑙𝑜𝑛𝑖𝑎 𝐴𝑢𝑟𝑒𝑙𝑖𝑎 𝐴𝑝𝑢𝑙𝑒𝑛𝑠𝑖𝑠 (…) 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎, 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡, 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑣 𝑖̂𝑛 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢, 𝑡𝑜𝑡 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑙𝑝𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑖”, a completat arheologul, precizând că pe acest șantier au fost găsite două inscriptii păstrate intregral. 


”𝐴 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎, 𝐶𝑜𝑙𝑜𝑛𝑖𝑎 𝐴𝑢𝑟𝑒𝑙𝑖𝑎 𝐴𝑝𝑢𝑙𝑒𝑛𝑠𝑖𝑠, 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝐶𝑟𝑖𝑠𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑠 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑖𝑡̦𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑖𝑖 252-253 𝑛𝑒 𝑎𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎̆ 𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑠̦𝑖 𝑠-𝑎 𝑎𝑑𝑎̆𝑢𝑔𝑎𝑡 𝑡𝑖𝑡𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑒𝑝𝑖𝑡𝑒𝑡 𝑑𝑒 𝐶𝑟𝑖𝑠𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑠 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑒𝑎𝑚𝑛𝑎̆ 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑎𝑢𝑟. 𝐴𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑜 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑜𝑟𝑑𝑖𝑛𝑎𝑟𝑎̆”, a mai spus responsabilul științific. 


De asemenea, au fost descoperite și alte obiecte, de exemplu sculpturi, care sunt foarte rare și foarte valoroase.
𝑫𝒊𝒏 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒗𝒆𝒅𝒆𝒓𝒆 𝒂𝒍 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒍𝒐𝒓, 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝒅𝒐𝒂𝒓 𝒍𝒂 𝒊̂𝒏𝒄𝒆𝒑𝒖𝒕, 𝒂𝒔̦𝒂 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒆 𝒂𝒔̦𝒕𝒆𝒑𝒕𝒂̆𝒎 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒇𝒍𝒂̆𝒎 𝒕𝒐𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒆 𝒅𝒆𝒕𝒂𝒍𝒊𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒄𝒖𝒎 𝒕𝒓𝒂̆𝒊𝒂𝒖 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒊𝒊 𝒊̂𝒏 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒎 𝒏𝒐𝒊, 𝒂𝒔𝒕𝒂̆𝒛𝒊.
𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐮… 𝐯𝐚 𝐮𝐫𝐦𝐚. 


Foto: Anca Timofan


#AlbaIulia #descoperiri #arheologice #Apulum #ColoniaAureliaApulensis

 

Sursa informațiilor Principia - Castrul Roman Apulum.

9. Descoperiri arheologice importante la Alba Iulia: Structuri de locuire și străzi romane bine conservate în arealul în care se va construi noua autobază pentru autobuze și microbuze electrice de la Partoș


 


















Amănunte: https://tinyurl.com/346cf8kh

 

Sursa informațiilor Ziarul Unirea.

10. O autobază pentru autobuze electrice, se va construi pe un sit arheologic UNESCO


 Sursa: Youtube Utilizator: CarolinaTV

11. Conferința de presă pe cel mai mare șantier arheologic din Alba Iulia


 Sursa: Youtube Utilizator: Alba24.ro

12. Descoperire arheologică cu impact universal la Alba Iulia: Cel mai bogat oraș roman din Dacia

 

 Sursa: Youtube Utilizator: Alba24.ro

13. Descoperiri arheologice importante în arealul în care va fi realizată noua autobază de la Partoș


 Sursa: Youtube Utilizator: ziarul unirea

14. Vestigii unice în Dacia romană, descoperite de arheologi la Alba Iulia

15. Alba: Descoperiri unicat din epoca romană pe locul unde se intenționează construirea unei autobaze


 



Alba: Descoperiri unicat din epoca romană pe locul unde se intenționează construirea unei autobaze https://agerpres.ro/.../alba-descoperiri-unicat-din-epoca...

 
Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES

 

Sursa informațiilor AGERPRES.

16. Alba: Descoperiri unicat din epoca romană pe locul unde se intenționează construirea unei autobaze

17. Antefix roman, sec. II p.Chr, descoperit în castrul roman de la Drajna de Sus.


Scanarea 3D a piesei a fost realizată în cadrul proiectului Identitatea Văii Teleajanului prin intermediul obiectelor arheologice. Conservarea si promovarea patrimoniului local ca parte a patrimoniului national – o strategie de digitizare, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

18. Ansamblu de vase geto-dacice datate în sec. II–I î.Hr. 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă în luna noiembrie a.c. un nou exponat în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”.
Pentru perioada 1-30 noiembrie este adus în atenția publicului un ansamblu de vase geto-dacice datate în sec. II–I î.Hr. Piesele reprezintă o descoperire întâmplătoare făcută pe data de 12 mai 2025 în satul Teleormanu (fostul sat Groseni), comuna Mârzănești, jud. Teleorman, cu ocazia unor lucrări de amenajare din cadrul unei gospodării particulare.
Repertoriul formelor este variat și bine reprezentativ pentru ceramica geto-dacă târzie din Câmpia Munteniei (sec. II–I î.Hr.). Depunerea reunește trei vase-borcan bitronconice cu butoni și benzi aplicate, două căni bitronconice cu toartă lată, o cățuie de mari dimensiuni, un vas cu două toarte supraînalțate, o fructieră cu picior scurt și un fragment de fructieră refolosit.
Descoperirea de la Teleormanu se înscrie într-un fenomen mai larg, bine documentat în Câmpia Munteniei, unde gropile cu vase întregi, apar frecvent în așezările geto-dace. Exemple similare provin din Zimnicea, Popești, Căscioarele și Ciolăneștii din Deal , aceasta din urmă cunoscută prin așa-numita „fântână ritualică”, interpretată ca loc de ofrandă.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

19. Momentan pot spune că e ceva cu totul deosebit.

Pe măsură ce înaintăm cu cercetarea, revin cu detalii. 


#archaeology #prehistory #grave

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.




Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII

122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I

123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I

152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II

153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III

158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV

159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I

160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II

161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III

162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I

163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II

164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

165. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

166. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea I

167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II

168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III

169. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV

170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I

171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II

172. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III

173. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea IV

174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V

175. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI

176. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VII

177. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII

178. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea I

179. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea II

180. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea III

181. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea IV

182. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea V

183. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VI

184. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VII

185. Descoperiri arheologice din România - luna August 2025 - VIDEO - Partea VIII

186. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea I

187. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea II

188. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea III

189. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IV

190. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea V

191. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VI

192. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VII

193. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea VIII

194. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2025 - VIDEO - Partea IX

195. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea I

196. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea II

197. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea III

198. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IV

199. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea V

200. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VI

201. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VII

202. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea VIII

203. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea IX

204. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea X  

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea