Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO

1. Am asistat zilele trecute la o conferință unde s-au prezentat niște (probabil) reprezentări antropomorfe paleolitice, foarte schematizate.

Consider că uneori este nevoie de multă prudență atunci când atribuim o anumită funcționalitate/rol unui obiect arheologic. Pentru că ,,jocurile naturii" pot fi uneori surprinzătoare, iar în lipsa unor observații microscopice, care să evidențieze clar urmele unor intervenții umane, putem crea false mărturii istorice.

În imaginea de mai jos vedeți un galet de silex, cu o formă apropiată de un corp uman. Pe extremități prezintă clar urme ale unor intervenții antropice. Dar, cu toate acestea, pentru că am găsit obiectul la suprafața solului, nu mă voi hazarda să spun că este o reprezentare antropomorfă.

Ca arheologi avem datoria morală să operăm cu mărturii verificabile și să dăm dovadă de spirit critic și în cazul descoperirilor realizate de alți specialiști, dar mai ales în cazul propriilor descoperiri.

#archaeology #nature #flint #anthropomorfism #discovery

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Isaccea?

Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Isaccea?

Astăzi, 1 noiembrie, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfinții Cosma și Damian, cunoscuți drept doctori fără de arginți (anarghiroi), deoarece, potrivit tradiției creștine, vindecau suferințele trupești și sufletești fără a cere vreo răsplată.

Dar ce legătură au cei doi sfinți cu istoria Dobrogei?

La Noviodunum (Isaccea, județul Tulcea) a fost descoperit un medalion din ceramică, datat în secolele XI–XII, care îi înfățișează pe Sfinții Cosma și Damian.

Un obiect de mici dimensiuni, dar cu o poveste care ne poartă în lumea credințelor, a pelerinajelor și a cultului sfinților tămăduitori din perioada medio-bizantină.

Cine purta un asemenea medalion? Ce semnificație avea?

Vă invităm la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea din cadrul ICEM TULCEA!

#PoftițiLaMuzeu #MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea #VisitTulcea #Tulcea #Isaccea #DrumulCetatilor #Patrimoniu #ICEMTulcea
#Isaccea #VisitIsaccea

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

3. Uneori, obiectele descoperite în urma cercetărilor arheologice ne dezvăluie povești surprinzătoare despre viața, credințele și obiceiurile comunităților de odinioară.

Uneori, obiectele descoperite în urma cercetărilor arheologice ne dezvăluie povești surprinzătoare despre viața, credințele și obiceiurile comunităților de odinioară.

Vă invităm să descoperiți un nou exponat și să pătrundem împreună în universul civilizației geto-dacice, printr-o piesă cu o semnificație aparte, descoperită la Poiana – Piroboridava.

„Căței de vatră”, descoperiți la Poiana (Piroboridava)

Descoperiţi în decursul cercetărilor intensive efectuate de-a lungul anilor în aşezarea geto-dacică de la Poiana, „căţeii de vatră” apar doar în stare fragmentară, uneori în apropierea vetrelor, în locuințe, gropi cu destinații speciale și în unele complexe funerare.

Se presupune că erau atașați la vetrele deschise pentru a servi ca suport lemnelor mari și pentru a asigura tirajul focului. Toate piesele descoperite au fost modelate din lut care, ulterior, a fost întărit prin arderi repetate.

În general, forma lor este paralelipipedică, cu capetele decorate cu elemente plastice, în unele cazuri cu decor antropomorf şi zoomorf. Se remarcă protoma de berbec cu coarnele răsucite spre spate, care se continuă spre corp cu mai multe şiruri de brâie şi alveole. În unele cazuri este doar sugerată forma unui bucraniu. Una dintre piese avea capetele dreptunghiulare, iar decorul sugera o faţă umană; ochii, nasul şi gura fiind redate prin mici pastile de lut lipite. Înălţimea lor este cuprinsă între 15 şi 17 cm, iar lungimea maximă este de circa 25 cm.

Cultul vetrei și simbolismul sacru

Pe lângă rolul practic pe care l-au îndeplinit, ei sunt consideraţi ca fiind legaţi de cultul vetrei şi al focului, deci în diverse ritualuri practicate de către populaţia dacică. Istoricul și arheologul Jean Déchelette aprecia că berbecul va fi fost animalul sacrificat căminului.

El era cunoscut ca simbol al forței și fecundității. Relația dintre berbec și foc, fondată pe simbolismul general, avea în vedere că berbecul era și emblemă a unuia dintre zeii căminului, animalul sugerând și fecunditatea familială.
Vatra era considerată simbolul căminului, locul unde pater familias efectua riturile sacre familiale, ea asigurând coeziunea şi stabilitatea familiei. Ca o consecinţă a acestui fapt, resturile vetrei şi ale focului nu puteau fi aruncate, ci trebuiau „depozitate” pentru a nu fi „profanate”.

Grija deosebită pentru resturile focului este ilustrată şi prin alte observaţii stratigrafice. Astfel, la Grădiştea, într-o serie de gropi, resturile focului au fost depuse în vase.

Putem presupune că vatra, pe care ardea focul, considerat ca rupt din soare, „frate mai mic al soarelui”, se bucura de o atenţie deosebită la geto-daci; aşa încât existenţa unui cult al vetrei pare neîndoielnică.

Muzeograf, dr. Paul Ciobotaru

Sursa informațiilor Muzeul Teodor Cincu.

4. Exponatul lunii noiembrie la Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” este un fragment antropomorf desprins de pe suprafața unui vas datat în perioada neoliticului timpuriu

Fragmentul antropomorf (masca miniaturală) a fost descoperit în cadrul sitului Cristian I (jud. Sibiu) în anul 2012, în timpul cercetărilor arheologice realizate pe tronsonul autostrăzii Sibiu-Orăștie. Acesta a fost identificat pe terasa a doua, în complexul cu numărul 024, atribuit unei locuințe adâncite din partea de N-V a suprafeței cercetate, de formă neregulată și ușor alungită (dimensiuni: 2,10 x 2,20 m). În același complex au mai fost descoperite: două schelete în poziție chircită, urme de ocru, fragmente ceramice, fragmente de obsidian, nuclee și lame de silex și fragmente osteologice animale.

Potrivit specialiștilor, masca a fost supusă unui ritual de fragmentare încă din perioada neoliticului timpuriu. Aceasta provine din decuparea de pe gâtul cilindric al unui vas de cult, obicei frecvent în Europa de Sud-Est și Orient în perioada neoliticului timpuriu, așezat în legătură cu nevoia păstrării amintirii personajului portretizat.

Situl de la Cristian I (jud. Sibiu) a permis descoperirea celei mai vechi locuiri/așezări neolitice din România, vestigiile identificate de arheologi fiind atribuite Culturii Starčevo-Criș.

În luna noiembrie, vă așteptăm în expozițiile noastre, pentru a descoperi împreună chipurile fascinante ale neoliticului din Transilvania!

#ExponatulLunii #Neolitic #ChipuriPreistorice #Arheologie #SitulCristian #BrukenthalMuseum

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Casa Altemberger.

5. Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Isaccea?

Ce povești ascund descoperirile arheologice de la Isaccea?

În secolul al II-lea p.Chr., la Noviodunum, pe locul Isaccei de astăzi, un bărbat pe nume Publius Aelius Mithres, casier al flotei romane de la Dunăre, a dorit să păstreze vie amintirea soției sale, Ulpia Iulia, care murise la numai 40 de ani.

Cine au fost Ulpia Iulia și Publius Aelius Mithres? Cum era viața la Noviodunum în vremea romanilor? Ce ne dezvăluie inscripția de pe sarcofag despre oamenii care trăiau pe malul Dunării?

Vă invităm la Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea din cadrul ICEM TULCEA!

#PoftițiLaMuzeu #MuzeuldeIstoriesiArheologieTulcea #VisitTulcea #Tulcea #Isaccea #DrumulCetatilor #Patrimoniu #ICEMTulcea
#Isaccea

#VisitIsaccea

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea.

6. Pot fi monedele din sec. XIX și XX bunuri arheologice?

Răspunsul este DA! Dacă provin din contexte arheologice, iar acest lucru îl poate stabili doar un arheolog.

Am văzut acum câteva zile niște domni care se arătau contrariați că Poliția Română a inițiat o anchetă în cazul unei persoane care deținea multe bunuri susceptibile a fi de patrimoniu, printre care și piese monetare din sec. XIX și XX. Cum avem noi certitudinea că unele dintre acele monede nu proveneau din niște complexe arheologice?

La un moment dat am auzit și printre colegi de breaslă că cimitirele de sec. XIX nu ar trebui să fie considerate situri arheologice.

În săpăturile arheologice preventive pe care le-am efectuat la BISERICA DE LEMN ,,SFINȚII VOIEVOZI” și ,,TĂIEREA CAPULUI SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL” DIN VÂNĂTORI-NEAMȚ, am cercetat mai multe morminte din sec. XIX și începutul sec. XX. În câteva dintre acestea am descoperit și monede, care erau singurele piese de inventar și singurii indicatori cronologici. Inclusiv un mormânt cu monedă din 1924, care ne-a ajutat să lămurim o situație stratigrafică.

Deci, să nu minimalizăm importanța chiar și a unor monede care par recente.

Biserica de lemn ,,Sfinții Voievozi" și ,,Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vânători-Neamț. Cercetări Arheologice

#archaeology #numismatic #coins #graves #moderntimes #church #cemetery #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

7. Ce mai găsim pe sub străzile din Olt?

De la un simplu șanț de gaze, direct într-un șantier arheologic cu zeci de morminte cercetate! Un moment de neatenție ar putea distruge totul!

Lucrările de infrastructură de la Corabia-Celei (Sucidava) se transformă, de cele mai multe ori, în șantiere arheologice cu descoperiri foarte importante pentru zonă. Multe morminte din Evul Mediu și epoca modernă (secolele XIII-XVIII), descoperite la adâncimi foarte mici (15-60 cm), vin să completeze harta arheologică a zonei.

Pornind de la un șanț cu lățimea de 60 cm, se ajunge, uneori, la casete sau chiar secțiuni arheologice.

#Arheologie #ArheologiePreventiva #EvulMediu #DescoperireArheologica #SalvatiTrecutul #IstorieLocala #Corabia #Sucidava #JudetulOlt

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

8. episodul I/ Cea mai veche masca de lut din Europa

Sursa: Youtube Utilizator: BRUKENTHAL MUSEUM

332. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

joi, 5 noiembrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2026 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete