miercuri, 30 iulie 2025

Charta Principatelor-Unite, Bassarabiei, lucrată după a Statului Generalu Austriacu în litografia lui M. B. Baer, Bucuresci

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă, în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”, un nou exponat în luna august.
„Exponatul Lunii August” - „Charta Principatelor-Unite, Bassarabiei, lucrată după a Statului Generalu Austriacu în litografia lui M. B. Baer, Bucuresci” este o hartă nedatată, aflată în colecția de istorie a Muzeului Județean Teleorman.
Pe baza denumiri hărții putem afirma faptul că aceasta a fost realizată în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), mai precis între anii 1859-1861, când cele două provincii Moldova și Țara Românească au purtat titulatura de Principatele-Unite. Numele de România a fost adoptat în anul 1861, pentru a sublina moștenirea comună a celor două provincii.
Explicațiile semnelor de pe „Charta Principatelor-Unite” se găsesc în partea stângă, unde, cu semne convenționale, sunt trecute zonele de reședință, oraș, târg, sat, poștă, râu, drum mare, drum de comunicație, graniță, graniță între Moldova și Țara Românească, baltă, iar în partea dreaptă se află stema Principatelor-Unite împreună cu enumerarea județelor din Țara Românească și a ținuturilor din Moldova.
Această hartă a fost litografiată în mai multe rânduri, atât în țară cât și în străinătate. În anul 1863, din ordinul Ministerului de Război condus de generalul Ion Florescu, „Charta Principatelor-Unite” a fost reprodusă în atelierul de litografie al armatei, fiind o lucrare complexă și bine executată.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman

„Au modelat pământul” – ceramică etnografică din colecția Sergiu Popescu

 

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, propune publicului vizitator, începând cu data de 1 august 2025, ora 13.00, expoziția intitulată „Au modelat pământul” – ceramică etnografică din colecția Sergiu Popescu.
Așa cum titlul sugerează, vor fi expuse aproape 100 de obiecte ceramice reprezentând o parte a colecției domnului Sergiu Popescu, originar din Alexandria, în prezent restaurator la Muzeul Național de Istorie a României.
Sunt expuse obiecte din categoria ulcioarelor, oalelor, cănilor, farfuriilor, străchinilor și castroanelor, cu forme diferite, într-o cromatică variată, decorate fie prin pictare și smălțuire, fie doar prin angobare.
Vasele provin de pe întreg teritoriul țării, din centre de olărie din provinciile istorice (Muntenia, Oltenia, Moldova, Transilvania, Banat, Crișana, Dobrogea), unele dintre ele fiind realizate în centre ceramice tradiționale: Oboga (Olt), Horezu (Vâlcea), Coșești (Argeș), Piscu (Ilfov), Șișești (Mehedinți), Biniș (Caraș-Severin), Marginea (Suceava), Vama (Satu Mare), Târnăvița (Arad), Turda (Cluj), Lelești (Bihor).
Expoziția reprezintă o etapă de post-implementare a proiectului cofinanțat de AFCN și intitulat „Tradiție în lut - În siajul artiștilor ceramiști”, derulat în anul 2024 de către Muzeul Național de Istorie a României, la care Muzeul Județean Teleorman a fost partener.
Expoziția de ceramică etnografică „Au modelat pământul” va rămâne deschisă până la data de 1 noiembrie 2025.

 

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

O nouă revistă numismatică din Belgia - 30.07.2025 - PDF

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Today I'm going to share with you the magazine published by the Monnaie Royal de Belgique, three or four times a year, which shows us the latest issues put on sale by the Belgian Mint, and some that will be released soon.


Above you can see the cover of issue 92 of Monnaie Info magazine, dated July 2025. I'm leaving you with the version that can be read in French and also another version translated online into Spanish, which, while not perfect, is very easy to understand.

Link to the magazine in French

Link to the magazine translated into Spanish

 

Sursa informațiilor aici.

Noi bancnote de pe mapamond CCCXVII - 30.07.2025 - VIDEO

 I. 200 rial Yemen



 

Sursa: Youtube Utilizator: YemenEco

Sursa: https://banknotenews.com/?p=47330

II. 50 peso dominicano Republica Dominicană



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47325

III. 100 quetzal Guatemala



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47377

IV. 500 franci Africa de Vest - Mali



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47382

V. 1.000 franci Africa de Vest - Mali



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47386

VI. 10 dolari Namibia


 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47390

VII. 20 dolari Namibia


 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47393

VIII. 50 dolari Namibia


 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47396

IX. 100 dolari Namibia


 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47400

X. 200 dolari Namibia


 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47403

XI. 100 peso dominicano Republica Dominicană



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47408

XII. 200 peso dominicano Republica Dominicană



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47412

XIII. 2.000 peso dominicano Republica Dominicană



 Sursa: https://banknotenews.com/?p=47416

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VIII

 1. Cucuteni – Cetățuia 2025, Ziua 8/12


 

Săpăturile de pe șantierul arheologic Cucuteni - Cetățuia continuă să ne surprindă cu descoperiri fascinante! Echipa noastră a scos la iveală noi artefacte arheologice care ne ajută să conturăm o imagine tot mai clară asupra vieții cotidiene din perioada eneolitică. Fiecare obiect descoperit adaugă o piesă importantă la puzzle-ul acestei civilizații remarcabile.
Pe lângă munca intensă de pe teren, ne preocupăm și de dezvoltarea academică a viitorilor arheologi! Ieri, studenții Facultății de Istorie din Iași au avut parte de o prezentare susținută de doamna Grigorița Coceanu, responsabil administrativ Erasmus. Aceasta le-a oferit informații prețioase despre oportunitățile de mobilități naționale și internaționale prin programul Erasmus, deschizând noi orizonturi pentru studiul și cercetarea în domeniul istoriei și arheologiei.


#Arheologie #CulturaCucuteni #CucuteniCetatuia #PracticaArheologica #WorkshopArheologie #ZiuaPortilorDeschise #Istorie #profi #vitaminaqua #uaic

 

Sursa informațiilor Arheoinvest.

2. O altă piesă deosebită se ivește printre vestigiile arheologice descoperite pe traseul autostrăzii A8, pe sectorul din județul Neamț.


Este un obiect lucrat din corn de cerb, cu o serie de simboluri repetate, dispuse pe două șiruri.
Artefactul provine dintr-un context atribuit sec. II-III p. Chr.
Echipa de tineri arheologi (Vasile Gabriel Moraru, Vlad Burlacu, Vladimir Iamandi) cu care colaborez chiar face o treabă foarte bună! 


#archaeology #antler #Neamț #heritage #science #antiquity

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

3. Preistoria de la porţile Bucureştilor: o vizită pe şantierul arheologic Glina - Bălăceanca. Praf, muncă, milenii de istorie 

4. O călătorie în timp la 6000 de ani distanță! Noi descoperiri la Cucuteni–Cetățuia și Ziua Porților Deschise. 

5. Arheologia satului medieval, socotită de unele voci "tari" (autohtone)...un fel de Cenușăreasă (..unde nu găsești mare lucru, doar hârburi de oale). 






Ideea e că, până la cercetarea castelelor, conacelor, cetăților, bisericilor, ar trebui să învătăm să deosebim (elementar) urmele unei case de acelea ale unui grajd/anexă/șopron/atelier ori a unui banal gard! La noi, explorarea arheologică a ruralului medieval mai are de străbătut cale lungă (satul, cătunul, ferma/gopodăria izolată....cum arătau?...desigur, raportat cronologic). Pas cu pas, fiecare săpătură arheologică contribuie. Exact ca cea de față...o călătorie prin "ruinele" unui sat medieval (sec. 14 - 15) cu construcții cu planimetrii aparte (fiind păstrate inclusiv porțiuni din elevația pereților lutuiți!) și inventar mai mult decât interesant. Printre altele, o frumusețe fragilă din sticlă (din păcate doar un fragment din vas). După multe secole, ea stă din nou în palma unui om!

 

Sursa informațiilor Dan Bacuet.

6. Dragonul de pe cristelnița din Sighișoara.


Medieviștii au săvârșit eroarea de a nu socoti decorațiile de pe marile piese de bronz (cristelnițe, clopote, mai ales), ca descinse din foste piese independente. Ori, - iarăși din alte zări! - se știe că acestea au fost utilizate de turnători, punându-se în cămașa de turnare a obiectelor. Dacă piesa s-a turnat în Transilvania, și dragonul a fost inițial o piesă independentă, probabil un decor de curea, pentru oameni ori cai.

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Ce provocare mai mare poate fi decât să ai în fața ochilor niște simple cioburi și să vrei să scrii o pagină din existența unor oameni care au trăit cu milenii în urmă.

Încă mai există opinia generală că arheologii sunt niște boemi care își duc traiul contemplând niște lucruri vechi, prefăcându-se că fac ceva doar pentru mulțumirea lor.
Se mai întreabă unii care e menirea arheologiei, dar mai ales a arheologilor, și de ce trebuie să îi plătească statul?
Răspunsurile sunt simple.
Oricât de nesemnificativă ar putea să pară munca arheologilor, realitatea este cu totul alta. Vă invităm să faceți efortul să o descoperiți!
Bazele istoriei sunt puse pe baza vestigiilor arheologice. 


#archaeology #prehistory #Neamț

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. După un periplu mediatic ce a cuprins aproape toată Europa, după un parcurs academic de invidiat (fiind publicat în reviste de specialitate și prezentat la numeroase reuniuni științifice) și după o expunere temporară în cadrul unui mega-eveniment internațional (Noaptea Europeană a Muzeelor) OTTO și-a găsit locul în expunerea de bază la Muzeul Județean Buzău







Aflat într-o companie selectă, adică lângă cea mai mare pepită de rumanit din lume cunoscută până în prezent, își așteaptă cu interes vizitatorii!


Astăzi, la Muzeul Județean Buzău, sub coordonarea colegilor Roxana Munteanu și Daniel Garvăn, a fost re-organizată, cu suportul echipei tehnice a muzeului nostru (Nicu, Gabi și Emil) expoziția din cadrul Centrului de Informare Turistică. Aici, alături de fildeșul lui OTTO și de pepita de chihlimbar mai sunt expuse eșantioane de roci, bucăți de recif fosilizat, bolovani de sare de la Mânzălești, precum și o rocă cu amprenta unui pește fosilizat!


Accesul în acest spațiu expozițional este gratuit!
(Photo credit: Raican Marinela, eu nu mai aveam baterie)

 

Sursa informațiilor Costache Daniel.

9. Despre epoca fierului în zona subcarpatică a județului Neamț se știau prea puține lucruri până acum două decenii.

Iar acum două decenii nu prea îndrăzneam să ne gândim că vom avea și datări radiocarbon pentru această etapă istorică.
Dar pentru că mereu am găsit colaboratori buni, s-a reușit și un astfel de demers.
Le mulțumesc colegilor de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară ,,Horia Hulubei" pentru sprijinul oferit.

O modestă contribuție pe această temă s-a publicat în volumul omagial dedicat arheologului Carol Kacso și vă invit să o consultați în link-urile atașate:

https://www.researchgate.net/.../394101980_A_Recent...

 
https://www.academia.edu/143154767

 
#archaeology #radiocarbon #Neamț #heritage #science

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. Scripete


Piesă descoperită în timpul cercetărilor la Piatra Craivii (După Berciu, Popa, Daicoviciu 1965, Fig. 32A).


 Meșterul fierar în atelierul său, la Ardeu (desen: Radu Roșian).


 Segment al unei coloane din andezit (foto: I. V. Ferencz).


 Ioana Popițiu în laboratorul de restaurare (Foto: Ioana Popițiu, restauratorul care de 30 de ani recompune ISTORIA – „Ordinea Zilei”).


 Scripete din fier, vedere laterală (Foto: Iosif Vasile Ferencz).


 Elemente de arhitectură monumentală la Grădiștea Muncelului (foto: Ovidiu Zamfiroiu).


 Scripete din fier, vedere laterală (Foto: Iosif Vasile Ferencz).


Scripetele înainte de restaurare – (Foto: Iosif Vasile Ferencz).


 Scripete din fier (Desen: Sorin Ivan).


 Obiectul după de restaurare (restaurator Ioana Popițiu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz).



UN EXPONAT DE NERATAT
Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.
Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.
Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.
Scripete
În momentul în care am găsit obiectul pe care îl prezint astăzi, primul gând a fost că țin în mână un lacăt. Mă și gândeam la utilitatea lui și la ce ar fi putut folosi. Din prima clipă mi-am dat seama că este un obiect care apare rar în descoperiri arheologice, cel puțin în mediul dacic. Cu atât mai mult cu cât provenea din inventarul atelierului de fierărie. După ce l-am privit cu mai multă atenție, am început să îmi pun întrebări în legătură cu funcționalitatea sa. Nu înțelegeam cum se închide și se deschide lacătul respectiv.
Răspunsul tranșant a venit după restaurare, când mai multe detalii morfologice au putut să fie distinse cu multă claritate.
Restaurarea obiectelor descoperite prin cercetări arheologice este un proces complex care se desfășoară în laboratoare specializate și utilate corespunzător. Restauratorii, asemenea medicilor, apelează la analize detaliate înainte de a ,,trata” artefactele, adaptate la fiecare „pacient” în parte. Scopul este acela de a salva obiectele de la degradare pentru a fi cercetate și expuse în vitrinele muzeelor. Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva dispune de un laborator atestat pentru astfel de lucrări și de personal extrem de bine pregătit.
Munca restauratorilor este deosebit de importantă, iar pentru interpretarea piesei pe care o prezentăm cu acest prilej, intervențiile aplicate cu profesionalism au contribuit decisiv pentru punerea în valoare a exemplarului respectiv.
În cazul de față intervențiile au fost realizate de către Ioana Popițiu, expert – restaurator în cadrul muzeului devean.
Am menționat și în legătură cu alte artefacte prezentate în cadrul acestui proiect importanța descrierii obiectului. O vom face și cu acest prilej, iar dintr-o astfel de perspectivă observăm că artefactul a fost realizat din bară de fier, realizată prin forjare, cu grosimea de 7, 3 mm, îndoită în forma literei ,,U”.
Capetele formează verigi, în care este fixat un ax realizat și el din bară de fier. În jurul axului respectiv, se putea roti un element în formă de cilindru, realizat din tablă groasă din fier, rulată, cu diametrul exterior de 20, 8 mm. Înălțimea totală a piesei este de 80,1 mm, iar lățimea de 50, 3 mm.
Am văzut cum o analiză superficială a piesei ne-a condus la interpretarea sa ca lacăt, dar la o privire mai atentă ceea ce ne atrage atenția sunt capetele axului, care au fost bine fixate prin batere, formând calote asemenea unor extremități de nituri. În acest fel ,,lacătul” nu se mai putea deschide. În plus, elementul cilindric nu își are rostul în cazul unui lacăt. Funcționalitatea obiectului descoperit de noi trebuie, deci, interpretată dintr-o altă perspectivă. Particularitățile tehnice – partea fixă combinată cu un element rotativ – sugerează că era vorba despre un scripete.
Ajunși în această etapă a investigației noastre a urmat căutarea unor analogii, adică a altor descoperiri similare. Iar rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat. O piesă foarte apropiată ca formă și dimensiuni a fost descoperită în timpul cercetărilor efectuate de Ion Berciu, Alexandru Popa și Hadrian Daicoviciu la Piatra Craivii. Însă descoperitorii nu au fost foarte siguri în atribuirea funcționalității.
În ce ne privește, am căutat și în alte arii geografice, iar literatura științifică s-a dovedit a fi edificatoare.
Așa am aflat că cea mai simplă soluție pentru ridicarea unor obiecte cu mase mari este scripetele (orbiculus în limba latină), despre care se crede că a fost o creație a navigatorilor greci. Am mai aflat că masa care poate să fie ridicată cu un scripete, doar prin forța unui om, nu poate să depășească pe cea a lucrătorului. De aceea au fost dezvoltate tehnici pentru utilizarea cât mai eficientă a scripeților. Iar combinarea cu un troliu (sucula în limba latină) a făcut ca forța și înălțimea la care puteau să fie ridicate obiecte grele să crească mult. În așa fel au fost realizate, în fapt, dispozitive cu scripete și tambur, adevărate ,,macarale”. Iar în Antichitate, astfel de mecanisme au fost descrise de Vitruvius și de Heron din Alexandria. Arhimede a proiectat și el mașini prin îmbinarea mecanismelor cu sisteme de scripeți în macarale de diferite dimensiuni. Dar cele mai vechi dovezi incontestabile pentru o cunoaștere a sistemelor compuse de scripeți le găsim în lucrarea Problemele mecanice atribuită lui Aristotel, dar care a fost mai probabil redactată de un membru al școlii sale la începutul secolului al III-lea î.Hr.
Prin intermediul scrierilor și al reprezentărilor figurate din Antichitate se conturează imaginea unui domeniu în care scripeții ușurau considerabil munca pietrarilor, zidarilor și în general a constructorilor. Dintr-o astfel de perspectivă, să ne îndreptăm atenția și către arhitectura din piatră de talie, în manieră elenistică, prezentă într-o zonă a Daciei, în sud-vestul Transilvaniei.
Monumentele reprezentative pentru epoca Regatului dac au atras și atrag în continuare atenția oricărui vizitator. Iar măiestria cu care au fost construite a fost remarcată adeseori. Însă efortul depus pentru transportul și manevrarea materialelor de construcție, a căror masă înregistrează uneori sute de kilograme, nu a fost niciodată evidențiat.
În legătură cu arhitectura în Dacia, izvoarele arheologice sunt reprezentate în cea mai mare parte de elementele de construcție: blocuri de piatră, plinte, coloane etc. Ele sunt prezente în număr mare pe suprafața unor situri precum cele de la Grădiștea Muncelului, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Alun-Piatra Roșie, Căpâlna, Tilișca, Piatra Craivii sau Ardeu.
Zidurile, construite în manieră elenistică, cu două paramente, aveau adeseori multe asize, iar elementele din andezit, cu forma unor trunchiuri de con, care compuneau coloanele templelor, se impun prin masivitate. Manevrarea lor și așezarea pe poziția stabilită în ansamblul edificiului presupunea o paletă largă de cunoștințe tehnice.
În privința manevrării elementelor grele, dacă pentru construcția fundațiilor și a nivelelor inferioare era suficientă realizarea unor rampe, pentru poziționarea elementelor de construcție la înălțimi mai mari erau necesare mașini pentru ridicat.
În Dacia preromană au fost descoperite până în prezent puține artefacte sau alte urme materiale prin care să fie documentat modul în care erau ridicate și manevrate obiecte grele. Sau, în orice caz, au fost publicate până acum foarte puține. O explicație posibilă a numărului mic de astfel de artefacte ar fi că o bună parte a elementelor componente ale sistemelor pentru ridicat și manevrat erau realizate, probabil, din lemn, din fibre vegetale sau animale etc. Cu atât mai mult cu cât componente ale unor scripeți din lemn au fost descoperiți cu prilejul unor cercetări arheologice. Un astfel de exemplu provine din ruinele parțial scufundate ale templului de la Kenchreai, în portul de est al Corintului antic. Exemplarul este păstrat complet, are elementele rotative din lemn și se datează în secolul al patrulea sau al cincilea după Hr. Artefactul respectiv nu este singurul cunoscut, însă astfel de cazuri sunt deosebite și rare.
Revenind la exemplarul descoperit la Ardeu, să ținem cont că provine din ruinele unui atelier. Iar structura propriu-zisă probabil că avea forma unui ,,șopron”.
Contextul în care a fost descoperit nu are legătură cu domeniul construcțiilor. Cu toate acestea, la Ardeu a fost descoperită și o clădire monumentală, ridicată pe o bază cu zid din blocuri de piatră de talie. Iar manevrarea unor astfel de elemente și poate că și a unora dintre componentele din lemn ale ansamblului puteau și probabil că au fost manevrate prin intermediul unor macarale. Dar instalațiile respective probabil că au fost demontate după finalizarea lucrărilor. Astfel că exemplarul descris de noi, care provine dintr-un atelier, ne permite să ne închipuim că scripeții erau folosiți și în alte domenii, nu doar în cel al construcțiilor. La Ardeu, pare să fi fost utilizat într-o fierărie, unde probabil că erau manevrate și obiecte mai grele.
Și nu în ultimul rând o altă ipoteză pe care trebuie să o luăm în considerare este posibilitatea ca obiectul să fi fost produs chiar în atelierul de la Ardeu, urmând să fie livrat unui alt beneficiar.
Putem remarca faptul că prin prezența obiectului în inventarul atelierului de la Ardeu avem la dispoziție pentru studiu și interpretare încă o piesă rară, cu un caracter deosebit, special. Să reținem și din acest exemplu că arheologia ne oferă situații în care interpretările cu privire la un obiect pot să fie diferite față de cele emise la prima impresie.
Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!
Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil,
Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

11. Butonări mănăstirești medievale


„Două tipuri de decorații în relief, obținute cu mijloace tehnice aparte, dau grupul cu decoruri aplicate în relief. Cele mai simple sunt emisfere care contribuie la augmentarea altor decoruri, în apropierea unor guri (butoni 1-2-3), în registre intercalate (butoni 4-5), iar un fragment este meschin, prezentând un buton ras, alături de un indiciu de rebut. Două dintre fragmente s-au desprins din foste rebuturi, cu atingeri pe laterala vaselor (butoni 4, 7), dându-le garanția de produse locale. Majoritatea au aparținut unor vase cu mare încărcătură decorativă, de la vârful producției locale. În fine, ultimul fragment vine de la zona de sub gât a unui vas, pe care s-au plasat două șiruri de corole cu mijloc dublu conturat, petale mărunte multiple și adaosuri de smalț colorat (butoni 6). Vasul este unicat și generează suspiciunea de a fi fost un posibil model. Însă, atât timp cât s-au utilizate mijloace de ornare apăsate în adâncime, pe lutul proaspăt, se pot admite și apăsări care au produs efecte inverse.” 

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. Acum aproape 1800 de ani posesorul unui vas de lut inciza pe baza acestuia un semn cruciform. Nu știm adevărata semnificație a acestui simbol pentru comunitatea dacică în care a fost realizat.

Dar știm că la dacii liberi de la răsărit de Carpați apar pe vasele de lut diferite însemne, care ascund încă mesaje greu de descifrat, deși unii dintre colegii arheologi au scris pe acest subiect.
Cert este că descoperirile arheologice de dată recentă, din județul Neamț, aduc tot mai multe elemente de noutate pentru înțelegerea vechilor comunități umane din această zonă. 


#archaeology #pottery #Neamț #heritage #symbol

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist



Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII

122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I

123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I

152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II

153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III

158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV

159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I

160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II

161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III

162. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I

163. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea II

164. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea III

165. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea IV

166. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea I

167. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea II

168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III

169. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV

170. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea I

171. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea II

172. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea III

173. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea IV

174. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea V

175. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VI

176. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2025 - VIDEO - Partea VII 

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea