Piatra Neamț în epoca de piatră - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

Episod din seria documentară „Locuri, oameni şi comori” realizată de Emilia Nicolaescu, difuzat duminică, 10 noiembrie, de la ora 11:30 la #TVR3.

Mai multe emisiuni online găsiţi pe canalul nostru de YouTube https://bit.ly/3cryNBp

În inima Neamțului, de fapt chiar în zona orașului Piatra Neamț, au trăit oameni din cele mai îndepartate timpuri, nici nu putem calcula începuturile existenței oamenilor aici, pentru ca e vorba de zeci de mii de ani în urmă, dar cel mai interesant, este ca acești oameni au fost foarte evoluați, și dovezi ale culturii lor, au ajuns pina la noi, grație arheologilor. Aceste dovezi, plasează România în rândul țărilor care vin cu noutăți și descoperiri unice privind paleoliticul din Europa.

„Șewre cu kîse” (tătari)

 

Exponatul săptămânii – „Șewre cu kîse” (tătari)

Broderiile casnice reprezintă în comunitatea musulmană dobrogeană o adevărată artă a acului, care demonstrează asimilarea în mediul rural a tehnicilor și repertoriilor ornamentale specifice broderiei urbane orientale.
Batista de tip „șewre” se încadrează în recuzita darurilor de nuntă la tătarii dobrogeni, simbolizând acordul fetei pentru căsătorie. Aceasta face parte din ansamblul de nouă daruri denumit „tokîz”, oferit cavalerilor de onoare și mirelui, dar și din zestrea miresei dedicată împodobirii camerei nupțiale.
Batista este brodată pe gherghef, pe pânză fină denumită „kawîrsîn”, care era importată din Turcia. În cele patru colțuri sunt repartizate motive florale dispuse în buchet, brodate cu bumbac albastru și fir metalic argintiu. Pe margini și asociate ornamentelor florale sunt prevăzute inscripții caligrafiate în limba arabă de tipul „Mașallah” („Allah să ocrotească!”).
În centrul piesei este aplicată o punguță („kîse”) pentru ceas sau bani în formă de inimă. Aceasta este brodată în relief cu fir metalic pe catifea și conturată cu o dantelă fină realizată cu acul din fir metalic.
Piesa lucrată în primul sfert al secolului al XX-lea a fost achiziționată în anul 1977 din localitatea Topraisar, județul Constanța și este clasată în categoria juridică FOND, prin Ordinul nr. 2250/04.05.2012, poziția 46, emis de Ministrul Culturii.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

𝗦𝗶𝗺𝗽𝗼𝘇𝗶𝗼𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗜𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗔𝗿𝘁𝗲𝗶, 𝗘𝗱𝗶𝘁̦𝗶𝗮 𝗮 𝗩𝗜𝗜𝗜-𝗮, 𝟮𝟭-𝟮𝟮 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰

 

𝗦𝗶𝗺𝗽𝗼𝘇𝗶𝗼𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝘁𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗜𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗔𝗿𝘁𝗲𝗶, 𝗘𝗱𝗶𝘁̦𝗶𝗮 𝗮 𝗩𝗜𝗜𝗜-𝗮, 𝟮𝟭-𝟮𝟮 𝗻𝗼𝗶𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟮𝟬𝟮𝟰

Muzeul Municipiului București organizează Simpozionul de Artă și Istoria Artei, Ediția a VIII-a, care se va desfășura la sediul Colecției de Artă Ligia și Pompiliu Macovei (Str 11 iunie, nr. 36-38), în zilele de 21 și 22 noiembrie 2024. Prin acest simpozion, realizat în colaborare cu alte instituții, MMB își propune să pună la dispoziția specialiștilor o platformă de prezentare a ultimelor cercetări din domeniu, să faciliteze comunicarea istoricilor de artă și specialiștilor activi în domeniul artistic la nivel național și internațional și să problematizeze teme de actualitate, inclusiv din domeniul conservării și restaurării.

Temă specifică: 𝗠𝗮𝗿𝗶 𝗮𝗿𝘁𝗶𝘀̦𝘁𝗶, 𝗮𝘁𝗲𝗹𝗶𝗲𝗿𝗲, 𝗰𝗮𝘀𝗲 𝗺𝗲𝗺𝗼𝗿𝗶𝗮𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗶 𝗱𝗲𝗱𝗶𝗰𝗮𝘁𝗲 𝗮𝗿𝘁𝗲𝗶

ℙℝ𝕆𝔾ℝ𝔸𝕄
🅙🅞🅘, ​ ❷❶ ​ 🅝🅞🅘🅔🅜🅑🅡🅘🅔 ​ ❷⓿❷❹
9.30: Înregistrarea participanților
10.00: Deschiderea simpozionului
𝑴𝒐𝒅𝒆𝒓𝒂𝒕𝒐𝒓: 𝑫𝒓𝒅. 𝑨𝒏𝒈𝒆𝒍𝒊𝒄𝒂 𝑰𝒂𝒄𝒐𝒃
10.15: Dr. Nazen Peligrad, muzeograf Galeriile de Artă ale Municipiului București, Muzeul Municipiului București, Gottereau și Palatul Suțu
10.30: Drd. Ana Maria Măciucă, muzeograf Colecția Pinacoteca, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat
10.45: Dr. Pătru Jeana, profesor de istorie Liceul Teoretic „Ioniță Asan” Caracal, Pinacoteca „Marius Bunescu” a Liceului Teoretic „Ioniță Asan” Caracal
11.00: Lorena Looby, conservator Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”, Despre Vasile Grigore și muzeul său
11.15: Dr. Valentin Popescu, bibliotecar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”; Dr. Claudia Popescu, muzeograf al Centrului Expozițional Documentar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Mangalia s-a născut în exil. Colecția Eleutheriades-Moraitakis din Centrul Expozițional Documentar al Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
Pauză: 11.30-12.00
𝑴𝒐𝒅𝒆𝒓𝒂𝒕𝒐𝒓: 𝑫𝒓. 𝑽𝒍𝒂𝒅 𝑽𝒊𝒆𝒓𝒖
12.00: Drd. Angelica Iacob, șef Secție Artă Muzeul Municipiului București, Donația făcută de Anastase Simu Primăriei Municipiului Brăila
12.15: Co-proprietar Eduard Mircea Uzunov și galerist Giurea Diana Maria, Rolul Colecționarului în completarea patrimoniului cultural al unei țări. Galeria de artă Rotenberg-Uzunov
12.30: Drd. Felicia Raețchi, muzeograf Colecția Cornel Medrea, Muzeul Municipiului București, Cornel Medrea. Artistul și atelierele sale
12.45: Dr. Luigi Bambulea, lector universitar la Universitatea Națională de Arte, București și cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române, București, Schiță pentru „o restitutio in integrum” Margareta Sterian
13.00: Dr. Ilinca Damian, conservator secția Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Național de Artă al României, William Bouguereau în Muzeul Simu
Pauză: 13.15-13.45
𝑴𝒐𝒅𝒆𝒓𝒂𝒕𝒐𝒓: 𝑫𝒓. 𝑬𝒍𝒆𝒏𝒂 𝑶𝒍𝒂𝒓𝒊𝒖
14.00: Drd. Cătălina Macovei, șef de serviciu Cabinetul de Stampe, Muzică, Hărți al Bibliotecii Academiei Române, Johan Barthold Jongkind-continuatorul peisagiștilor olandezi din secolul al XVII-lea (Grafică din colecțiile Cabinetului de Stampe)
14.15: Oana-Maria Ciontu, istoric de artă, Institutul Cultural Polonez din București, Prima generație de artiste din Transilvania secolului al XIX-lea. Perspective asupra educației și comunității artistice
14.30: Dr. Vlad Vieru, muzeograf Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck, Muzeul Municipiului București, Arta funerară din România. Istoric, teme și simboluri
14.45: Irina Cîrstea, muzeograf Colecția Pinacoteca, Muzeul Municipiului București, O introspecție în modernismul românesc, revelată prin autoportretele pictorilor
15.00: Drd. Ana Arsinca, muzeograf Muzeul Gheorghe Tattarescu, Muzeul Municipiului București, O nouă asociație artistică. Gruparea „Arta Nouă” (1932)

🅥🅘🅝🅔🅡🅘, ​ ❷❷ ​ 🅝🅞🅘🅔🅜🅑🅡🅘🅔 ​ ❷⓿❷❹
𝑴𝒐𝒅𝒆𝒓𝒂𝒕𝒐𝒓: 𝑫𝒓𝒅. 𝑨𝒏𝒂 𝑨𝒓𝒔𝒊𝒏𝒄𝒂
10.15: Dr. Elena Olariu, director adjunct Muzeul Municipiului București, Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, privită dintr-o nouă perspectivă
10. 30: Pavel Șușară, critic și istoric de artă, Colecția de artă ca formă de cercetare
10.45: Dr. Dalina Bădescu, critic și istoric de artă, artist, Utopii contemporane: Grupul Sigma
11.00: Ovidiu E. Moț, șef Secție Restaurare Muzeul Municipiului București, Filigranul hârtiei: Răspuns și întrebare în cercetarea tipăriturilor din Țara Românească (1750-1850)
11.15: Drd. Rodica Ion, muzeograf Muzeul Gheorghe Tattarescu, Muzeul Municipiului București, Muzeul Gheorghe Tattarescu: reconstituirea unei expoziții permanente
11.30: Sprinceană Sebastian-Nicolae, absolvent al programului de master International Public Affairs, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București și facultatea omoloagă a Universității din Urbino, Necesitatea expoziției permanente a Bucureștiului interbelic/Art Deco: o incursiune într-un stil total
11.45: Concluzii
12.00: Ghidaj în Colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”
___
Organizatori:
Dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare și Conservare; Drd. Angelica Iacob, șef Secție Artă; Drd. Ana Arsinca, muzeograf Secția Artă; Concepție grafică: Ștefan Csampai; Fotograf: Cristian Oprea; Eliana Radu, Șef Serviciu Relații Publice, Marketing, Proiecte Culturale și Educație Muzeală; Simona Popescu, Referent de specialitate.
𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹 𝗦̧𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗶𝗳𝗶𝗰 al Simpozionului de Artă și Istoria Artei: dr. Mihaela Varga, expert atestat de Ministerul Culturii; dr. Liliana Chiriac, șef secție Muzeul Colecțiilor de Artă – Muzeul Național de Artă al României; Pavel Șușară, istoric și critic de artă - Muzeul de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”; dr. Dalina Bădescu, istoric și critic de artă – Muzeul de Artă Modernă și Contemporană „Pavel Șușară”; dr. Marian Constantin, expert atestat și istoric de artă; dr. Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare – Muzeul Municipiului București; drd. Angelica Iacob, șef secție Artă – Muzeul Municipiului București.

Event: https://fb.me/e/2h1FCX0xr

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

#Conferința_de_Joi | „Care-i faza cu urbex-ul? Incursiune printre ruinele memoriei industriale”

 

#Conferința_de_Joi | „Care-i faza cu urbex-ul? Incursiune printre ruinele memoriei industriale”

Muzeul Municipiului București vă invită joi, 14 noiembrie, ora 18.30, la Conferința „Care-i faza cu urbex-ul? Incursiune printre ruinele memoriei industriale”, care va fi susținută de Liviu G. Stan, la #Palatul_Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2).
Coordonator conferință: conf. univ. dr. Cătălin D. Constantin.
Preț bilet: 10 lei.
Privatizările sălbatice din anii 1990-2000 au declanșat o tragedie economică în Europa de Est, și nu numai. Dezindustrializarea a aruncat în derivă întregi comunități locale, ducând la depopulare și criză demografică. În urma giganților industriali au rămas adevărate necropole de fier vechi, locuri desprinse parcă din filmele post-apocaliptice și, poate cel mai trist aspect, găuri negre ale memoriei publice. Acum, avântul ansamblurilor rezidențiale sau al hipermarketurilor pe fostele platforme industriale amenință să șteargă orice urmă a acestor pagini de istorie comunitară. Iar aici intră în joc, în rol de oponent, un fenomen cultural încă incipient în România: explorarea urbană, alias „urbex”.
Conferința „Care-i faza cu urbex-ul? Incursiune printre ruinele memoriei industriale” vă prezintă, prin prisma unui proiect video dedicat conservării memoriei industriale, relația complexă dintre politicile uitării și înmulțirea „non-locurilor” (concept teoretizat de antropologul Marc Augé) în spațiul urban. Evenimentul va fi însoțit și de o proiecție video.

Liviu G. Stan este scriitor, jurnalist și explorator urban. Explorările sale pot fi urmărite, sub forma unor mini-documentare, pe canalul de Youtube „Niște unii”.

Event: https://fb.me/e/42sy1p4IQ

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

Vasul antropomorf descoperit la Drăguşeni-Ostrov

 

#MuzeulJudețeanBotoșani #piesazilei #Arheologie #CulturaCucuteni #Cucuteni #șasemilenii #Drăgușeni #Ostrov #vas #antropomorf #colecții

 
Colecţia Arheologie de la Muzeul Judeţean Botoşani cuprinde o serie de descoperiri din categoria vaselor antropomorfe (vase care reprezintă corpul uman sau părți din acesta), unele dintre ele publicate în literatura de specialitate sau în diferite cataloage de expoziţie.
De cele mai multe ori ceramica cu decor antropomorf este analizată ca o categorie separată a reprezentărilor plastice, având o tipologie proprie şi moduri de reprezentare specifice.
În ceea ce priveşte Cultura Cucuteni, vasele speciale s-au bucurat de o largă atenţie din partea a numeroşi cercetători, accentele fiind puse atât pe modurile de reprezentare, cât şi pe tehnologia de realizare.
În general, cercetătorii care au abordat această temă sunt de acord cu privire la faptul că vasele antropomorfe reprezintă veriga de legătură între recipientele de lut şi reprezentările sculpturale ale corpului uman, observând conexiunea puternică între acestea, mai ales în ceea ce priveşte aspectul general. Remarcăm faptul că în perioada Neolitică, în general în Europa, vasele cu trăsături feminine sunt cu mult superioare, atât numeric, cât şi ca formă, față de cele cu trăsături masculine, dintre care au fost descoperite foarte puține până în prezent.
În ceea ce priveşte utilitatea acestor vase, regretatul specialist D. Monah consideră că acestea ar fi avut un rol redus, fiind folosite „în special în cadrul ceremoniilor magico-religioase”. Până în momentul de faţă nu cunoaştem să se fi efectuat analize asupra conţinutului vaselor de acest tip, drept urmare este foarte dificil să discutăm modul în care acestea au fost folosite în cadrul ritualurilor, sau ce fel de materie sau substanţă ar fi conţinut. Desigur că doar pentru un scop direct funcţional, gosopodăresc, nu era nevoie de o reprezentare laborioasă a corpului uman, prin transfigurarea recipientului în femeie, iar femeia să fie metamorfozată în vas.

#piesazilei este Vasul antropomorf descoperit la Drăguşeni-Ostrov, în anul 1964, în condiții neprecizate, de către Aristotel Crîșmaru, directorul școlii din Drăgușeni. Încadrat în cultura Cucuteni, faza A4.
Vasul reprezintă jumătatea inferioară a corpului feminin. Buza vasului cuprinde un registru decorativ format din ove umplute cu cercuri, limitat de o bandă orizontală. Pe linia orizontală au fost realizate două mici torţi, străpunse orizontal, amplasate în zona frontală a centurii. Şoldurile au fost amplificate prin modelaj. Zona mediană cuprinde reprezentarea unei centuri formate din câte două spirale cu spirele în sus şi câte un cerculeţ în partea de îmbinare a feselor. Vasul a fost decorat cu pictură tricromă. Motivele ornamentale sunt realizate cu bandă albă îngustă, conturată cu negru, având linia mediană roşie. Pe şolduri sunt motive spiralice cu buclele răsucite triplu. Vasul este uşor asimetric. A fost modelat din pastă fină, ars oxidant. Dimensiuni: I: 210 mm, DG: 150 mm. Nr. inv. 17324. Restaurat. Vasul este clasat în patrimoniul cultural național.

 

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Botoşani.

O nouă monedă comemorativă din Finlanda - 11.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

When most of us had barely remembered this series of coins, issued between 2016 and 2018 in Finland dedicated to the Presidents that the country has had since its independence in 1917 and who have already passed away, a new piece has just been issued dedicated to Martti Ahtisaari, who died in 2023.

Please note that this series of coins is bimetallic and has a face value of 5 euros. All of them, including the one I am presenting to you today, have been designed by Tero Lounas.

Martti Ahtisaari

Martti Ahtisaari was the first President of the Republic of Finland to be directly elected by popular vote, serving from 1994 to 2000. Ahtisaari led Finland towards internationalism and achieved the country's entry into the European Union in 1995. He is remembered around the world for resolving major conflicts. In 2008 he was awarded the prestigious Nobel Peace Prize for his work.

 

The obverse of the coin features the portrait of President Martti Ahtisaari, his name and the years he lived 1937-2023.

 

The reverse, common to the entire series, features a Finnish rural landscape, framing an open book depicting a built urban environment. The illustration symbolises the mandate given by the people to the president to fulfil his duties.

Technical characteristics

Release date: November 10, 2024
Country: Finland
Face value: 5 euros
Metals: Aluminum-Bronze and Copper-Nickel
Quality: BU
Weight: 8 g
Diameter: 26.5 mm
Roll: 8,000 (of which 3,000 are numbered)


Coins completing the series and issue dates

KJ Ståhlberg – May 3, 2016
L.K. Relander – July 18, 2016
P.E. Svinhufvud – August 25, 2016
Kyösti Kallio – November 21, 2016
Risto Ryti – March 6, 2017
C.GE Mannerheim – July 10, 2017
J.K. Paasikivi – August 14, 2017
UK Kekkonen – August 14, 2017
M.H. Koivisto – November 19, 2018

 

 

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Australia - 11.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Australia 2 dollars 2024 - War Animals Remembrance

New commemorative coloured circulation type:

"War Animals Remembrance"

TECHNICAL DATA

Composition: aluminium-bronze
Diameter: 20.50 mm
Weight: 6.60 g
Mint: Royal Australian Mint (Australia)

(images and data from eBay seller monedapeter)

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Germania - 11.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Germany 5 euro 2024 - Red-tailed bumblebee

New CuNi collectors' item:

"From the Wonderful World of Insects collection: Red-tailed bumblebee"

TECHNICAL DATA

Composition: CuNi
Diameter: 27.25 mm
Weight: 9.68 g

 

Sursa informațiilor aici.

Proiectul cultural „TRADIȚIE ÎN LUT. ÎN SIAJUL ARTIȘTILOR CERAMIȘTI”

 

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) anunță încheierea proiectului cultural „TRADIȚIE ÎN LUT. ÎN SIAJUL ARTIȘTILOR CERAMIȘTI”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, sesiunea de finanțare I/2024, aria Patrimoniu Cultural Material, cu suma de 127.382,80 lei.

Proiectul a fost implementat în perioada februarie – noiembrie 2024, alături de partenerii MNIR: Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Județean Teleorman, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” din Râmnicu Sărat și Unity in Values Interconfessional Association.

Așadar, luni, 11 noiembrie 2024, începând cu orele 13:00, vă invităm să fiți alături de noi, la sediul muzeului din Calea Victoriei 12, indiferent de rolul pe care l-ați avut, ca parteneri, colaboratori, participanți activi sau beneficiari indirecți, la o întâlnire în cadrul căreia vom comunica rezultatele proiectului.

Încheiem acest proiect având convingerea că s-a desfășurat exemplar, fiind unul dintre exemplele de bune practici de promovare și valorificare a unor îndeletniciri apuse, care, subliniate într-un anumit context, capătă alte valențe.
Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Conferința intitulată „Mănăstirea Bistrița în veacul său de aur. Cultura materială a Moldovei în secolul al XV-lea” susținută de dr. Adrian Andrei Rusu.

 

Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași vă invită, vineri, 15 noiembrie, 2024, ora 16:00 la Palatul Braunstein, etaj 2, la conferința intitulată „Mănăstirea Bistrița în veacul său de aur. Cultura materială a Moldovei în secolul al XV-lea” susținută de dr. Adrian Andrei Rusu. Conferința va fi moderată de Mihai Covaliuc.

Adrian Andrei Rusu (n. 1951) este istoric și arheolog medievist. Scrisul său istoriografic se grupează în peste 20 de vol. tipărite și circa 160 de studii și articole publicate. Deși născut și format la școli din Transilvania, în anii din urmă a realizat lapidariul Mănăstirii Putna și un masiv volum dedicat culturii materiale din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Între anii 2017-2024 a supravegheat cercetarea arheologică a Mănăstirii Bistrița. Materialul rezultat, aflat în stadiul finalizărilor, va face obiectul a două volume masive, propuse pentru tipar, în anul 2025.

Alexandru cel Bun a clădit biserica cu hramul Maicii Domnului, alături de un foarte probabil turn, judecat prea des drept clopotniță, un grup întreg de „case domnești”, cu valoare de palate autentice la scara timpurilor, alături de formule de protecție ale ansamblului, care nu erau ziduri de incintă. Ea a dispus de mirabile podoabe, pe care le-am detecta cu greu în alte locuri (fresce aparte, imitând vechi mozaicuri, podele smălțuite cu decupaje curbe, ochiuri de geam aurite, fără moșteniri ulterioare).

Înainte de a discuta despre producția ceramică proprie, trebuie precizat că a existat aici cel mai mare procent de importuri pe care arheologia le-a înregistrat până în prezent în Moldova contemporană. Prezența importurilor de mare calitate, din ceramică, și mai ales din sticlă, demonstrează că, în primul rând domnia le-a avut în „casele” ei. Aceeași capitol al produselor obținute prin vitrifiere, a arătat o direcție de curgere italiană, neatestată pentru prima jumătate de veac XV, dar a lămurit convingător ideea că realizările locale nu se datorau vreunei unice direcții de influențare, ci dimpotrivă, demonstrau o remarcabilă focusare concentrică spre Moldova. Întăreau mesajul cahlelor care nu se puteau revărsa decât din cel mai apropiat vest. Dar arhitectura sugerează elemente sârbești, iar ceramica, complicate sinteze nord-pontice. Din acea zestre s-au detașat, pentru simpla funcționalitate ori pentru a servi drept modele, piese care au intrat în averea mănăstirii.

Veacul s-a rotunjit pentru ceea ce a adus la Bistrița Ștefan cel Mare, probabil doar după 1476. O nouă biserică (până acum foarte neclară), o clopotniță cu paraclis, o stăreție, alte construcții ambițioase, rămase neterminate. Marea epocă a ceramicii de semilux s-a oprit, iar cahlele de sobă au intrat într-o altă istorie, până recent nedivizată de mijlocul veacului.

O prezentare foarte schematică... Noutățile aduse de arheologie sunt de-a dreptul copleșitoare. Modifică conținutul domniei primului domn și rotunjesc pe cel al următorului.

 

Sursa informațiilor Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași.

O nouă monedă comemorativă din China - 09.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

We do not know if the new coin that will be issued in China in a few days, on November 19, is part of a series, everything seems to indicate that it is, but what is clear is that this piece and one issued last year dedicated to the same theme are of great beauty and will look great in our collections.

A total of 60 million commemorative circulation coins with a face value of 5 yuan dedicated to Peking Opera will be issued. This type of Chinese opera was first performed in the mid-19th century and became extremely popular in the Qing Dynasty court. It is considered one of the greatest expressions of Chinese culture and was recognized by UNESCO as Intangible Cultural Heritage of Humanity on November 16, 2010.

The reverse of the commemorative coin features images of female roles of Chinese Peking Opera, with a combination of color patterns and decorative graphics, and is inscribed with the Chinese words “中国京剧艺术” (Art of Chinese Peking Opera) and the denomination “5 yuan”.

The obverse of the coin features the national emblem of China, with the country's official name "中华人民共和国" (People's Republic of China) inscribed above and the year 2024 below.

Below we see a real image of the coin issued last year and dedicated to the same theme. Both share the same characteristics and volume of issue.

 

Technical characteristics of the coin and its issuance

Country: China
Year: 2024
Face value: 5 yuan
Metal: Brass
Weight: 13.1 g
Diameter: 30 mm
Issue volume: 60,000,000

 

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă britanică din Insulele Pitcairn - 09.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Pitcairn Islands 2 pounds 2024 - UEFA EURO 2024 in Germany

New commemorative bimetallic:

"UEFA EURO 2024 in Germany"

TECHNICAL DATA

Composition: copper-nickel center in nickel-brass ring
Diameter: 28.40 mm
Weight: 12.00 g

 

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Australia - 09.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Australia 50 cents & 1 dollar 2025 - Year of the Snake

Two new commemorative collector types:

"Year of the Snake"

Sursa informațiilor aici.

Top 10 cele mai valoroase monede de un dolar american(Peace Dollars) - 09.11.2024 - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News

Conferință: Mănăstirea Bistrița în veacul său de aur. Cultura materială a Moldovei în secolul al XV-lea, de Adrian Andrei Rusu

 

 

Suntem de câțiva ani martorii unor descoperiri științifice extraordinare la Mănăstirea Bistrița, grație cercetărilor unui corifeu al arheologiei medievale românești, așa cum este prof. Adrian Andrei Rusu. Piatra Neamț se învrednicește a fi cap de listă în șirul conferințelor susținute, ca un prețios dar pentru profesioniștii în domeniu și toți pasionații de istorie!

Un ardelean sfătos, ascuțit la limbă, larg în idei și generos în informații, ne așteaptă la Biblioteca Județeană "G. T. Kirileanu" Piatra Neamț, joi, 14 noiembrie 2024, ora 16:30.

 

Sursa informațiilor Josanu Vitalie.

Eșantioane de #Eclogit de lângă Horezu, Munții Căpățâni

 

Domnul Dr. Gavril Săbău, Cercetător Științific I specializarea mineralogie-petrologie, în cadrul Institutului Geologic al României, prezintă eșantioane de #Eclogit de lângă Horezu, Munții Căpățâni.

Eșantioanele expuse în Muzeul Geologic Național - holul principal, ca parte a programului #Vorbim #Geologie, #limba #Științelor #Pământului!

Îl felicităm pe domnul CS. I Gavril Săbău pentru întreaga activitate de cercetare și îi urăm, cu ocazia zilei onomastice de astăzi, cât mai multe descoperiri geologice spectaculoase!

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

𝗟𝗔𝗭𝗨𝗥𝗜𝗧𝗨𝗟

 

𝗘𝗫𝗣𝗢𝗡𝗔𝗧𝗨𝗟 𝗟𝗨𝗡𝗜𝗜 - 𝗟𝗔𝗭𝗨𝗥𝗜𝗧𝗨𝗟

Este un mineral din grupul silicaților, de culoare albastru intens.
Apare aproape exclusiv sub formă masivă, fără cristale vizibile. Are o duritate de 5 până la 5,5 pe scara de duritate Mohs.
A fost descris pentru prima data în anul 1890, în districtul Sar-e-Sang, din Afganistan. Pe lângă Afganistan, depozite importante de lazurit au fost găsite și în multe roci metamorfice și magmatice din Rusia, Chile, Italia (Vezuviu, de unde provine și eșantionul din colecția noastră), Canada și Statele Unite.
Este componenta principală a pietrei semiprețioase lapis lazuli, o rocă compusă din mai multe minerale (lazurit, calcit și pirită, cantități mici de diopsid, sodalit etc.).
Atât lazuritul cât și lapis lazuritul au o istorie lungă ca materiale de preț pentru artă, obiecte ornamentale și bijuterii datorită culorilor lor intense de albastru.
Lazuritul a fost utilizat ca pigment pentru picturi și vopseluri încă din secolul al VI-lea. Pigmentul lazurit albastru era mai scump decât aurul la acea vreme...
Egiptenii antici foloseau lapis lazuli pe scară largă în bijuterii și obiecte ornamentale; mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (cca 1350 î.Hr.) era decorat cu lapis lazuli..
Obiecte de lapis lazuli sunt expuse în Muzeul Luvru din Paris (marea solniță a lui Ludovic al XIV-lea), în Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg (vaze și mese) sau în Galeriile Uffizi din Florența (pocale gravate ale familiei Medici).
În muzeul nostru este expus un eșantion provenind din Italia, în sala I, alături de alte minerale din clasa silicați.

#QRCODE

 
Surse:
Comorile Pământului, nr 41
https://www.alexstrekeisen.it/english/meta/lazurite.php
https://www.mindat.org/min
https://www.findgemstone.com
https://ro.wikipedia.org

 

Sursa informațiilor Muzeul de Ştiinţele Naturii din Aiud.

Noi monede comemorative din Turcia - 08.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Turkey 1 lira 2024 - Sultans of the Ottoman Empire

Nine new commemorative bimetallic types:

"Sultans of the Ottoman Empire"

The common side:

(images from eBay seller Kio'Store)

 

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Canada - 08.11.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Canada 2 dollars 2024 - Inuit Nunangat

New commemorative circulation bimetallic type in normal and coloured versions:

"Inuit Nunangat"

TECHNICAL DATA

Disc composition: three-ply brass finish plated aluminum bronze
Ring composition: three-ply nickel finish plated steel
Diameter: 28.00 mm
Weight: 6.99 g

(images from www.mint.ca)

LINK: Royal Canadian Mint

 

Sursa informațiilor aici.

Câteva artefacte deosebite în Licitația de Artă Istorică: Numismatică, Carte Veche, Militaria, Antichități #571/2024 - 08.11.2024

 I. Inel greco-roman intaglio din aur, ilustrând-o pe zeița Atena ținând în mână Victoria sau pe un tânăr purtând petasos, cca. sec. III e.n.

Preț de pornire
€ 1.000

Descriere
aur, jaspis, hematit 6,9 g

Detalii

Gold ring with garnet gem. It depicts a young man wearing Petasos, with a spear and other items in his right hand. With his left, he's holding a Palladion or a Nike.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/inel-greco-roman-intaglio-din-aur-ilustrand-o-pe-zeita-atena-tinand-in-mana-victoria-sau-pe-un-tanar-purtand-petasos-cca-sec-iii-en-ro-97398

 

II. Inel intaglio din aur, greco-roman, ilustrându-l pe Diomedes furând Palladion-ul, sec. I î.e.n. - II e.n.

 

 

Preț de pornire
€ 1.000

Descriere
aur, sticlă 3,8 g

Detalii

Inel dintr-o verigă groasă din aur, cu montură din sticlă grena. Tip iconografic: Diomedes furând Palladion-ul (statuia sacră a Atenei Pallas)

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/inel-intaglio-din-aur-greco-roman-ilustrandu-l-pe-diomedes-furand-palladion-ul-sec-i-ien-ii-en-ro-97399

 

III. Inel greco-roman din aur, sub formă de capete de taur, epoca Elenistică, sec. IV-III î.e.n.

 

 

Preț de pornire
€ 1.500

Descriere
aur 18,9 g

Detalii

Inel dintr-o bandă lată din aur în filigran pe 5 rânduri paralele, fără închidere, cu terminații în formă de capete de taur împodobite cu ornamente în filigran, rozetă și șnur.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/inel-greco-roman-din-aur-sub-forma-de-capete-de-taur-epoca-elenistica-sec-iv-iii-ien-ro-97397

 

IV. Brățară din argint, aparținând culturii La Tène, sec. I î.e.n.

 

 

Preț de pornire
€ 200

Descriere
argint d=5,1 cm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/bratara-din-argint-apartinand-culturii-la-tene-sec-i-ien-ro-97314

 

V. Coroană din aur cu motive vegetale, decorată cu pietre semiprețioase, epoca Elenistică, sec. IV-III î.e.n.

 

 

Preț de pornire
€ 1.500

Descriere
aur, pietre semiprețioase 54,5 g d=12 cm

Detalii

Coroană dintr-un element tubular din aur, strâns de un șnur în două părți egale pe lungime, împletite, cu partea mai groasă centrată pe față. Este ornată cu frunze alungite de vișin și fructe din pietre semiprețioase.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/coroana-din-aur-cu-motive-vegetale-decorata-cu-pietre-semipretioase-epoca-elenistica-sec-iv-iii-ien-ro-97395

 

VI. Pereche de cercei greco-romani din aur, epoca Elenistică, sec. IV-III î.e.n.

 

 
Preț de pornire
€ 750

Descriere
aur 9 g

Detalii

Cerceii sunt formați dintr-un scut cu decor în filigran de care este suspendată o amforă decorată în filigran. Veriga de prindere este din fir tubular din aur.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/pereche-de-cercei-greco-romani-din-aur-epoca-elenistica-sec-iv-iii-ien-ro-97396

Câteva monede românești în Licitația de Artă Istorică: Numismatică, Carte Veche, Militaria, Antichități #571/2024 - 08.11.2024

 I. Monedă 2 Bani 1881, gradată MS61, piesă rară

Preț de pornire
€ 1.500

Descriere
cupru d=20 mm

Detalii

Anul 1881 este cel mai rar pentru emisiunea de monede de 2 bani.

Această monedă este una necirculată, fiind una din doar cele 5 monede gradate ca fiind necirculate, din toată lumea, la societățile de autentificare NGC și PCGS.

O alta moneda de 2 bani 1881, și ea gradată ca fiind necirculată, MS63, s-a vândut la casa de licitații Pegasus Auctions din Suedia cu suma de 16.800 euro în licitația din decembrie 2021.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-2-bani-1881-gradata-ms61-piesa-rara-ro-97436

 

II. Monedă 100 Lei 1982, 2050 de ani de la crearea Statului Dac Centralizat și Independent, argint

 

 

Preț de pornire
€ 300

Descriere
argint 925 d=37 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-100-lei-1982-2050-de-ani-de-la-crearea-statului-dac-centralizat-si-independent-argint-ro-97438

 

III. Monedă comemorativă BNR, Ion Heliade Rădulescu, 1802-2002, bimetal - miez din argint şi inel exterior din aur, tiraj 500 exemplare, însoțită de certificat și cutie

 

 
Preț de pornire
€ 700

Descriere
aur 999, argint 999 d=35 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-comemorativa-bnr-ion-heliade-radulescu-1802-2002-bimetal-miez-din-argint-si-inel-exterior-din-aur-tiraj-500-exemplare-insotita-de-certificat-si-cutie-ro-97384

 

IV. Monedă comemorativă BNR, Coiful de la Poiana Coțofenești, aur, însoțită de certificat și broșură

 

 

Preț de pornire
€ 200

Descriere
aur 999 d=13.92 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-comemorativa-bnr-coiful-de-la-poiana-cotofenesti-aur-insotita-de-certificat-si-brosura-ro-97554

 

V. Monedă comemorativă BNR, Engolpion Cantacuzin, aur, tiraj 1000 exemplare, însoțită de broșură

 

 
Preț de pornire
€ 200

Descriere
aur 999 d=13.92 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-comemorativa-bnr-engolpion-cantacuzin-aur-tiraj-1000-exemplare-insotita-de-brosura-ro-97392

O bancnotă românească deosebită în Licitația de Artă Istorică: Numismatică, Carte Veche, Militaria, Antichități #571/2024 - 08.11.2024

 I. Bilet Hypothecar (bancnotă) 500 Lei 1877, piesă extrem de rară

Preț de pornire
€ 1.000

Descriere
20,5 x 13,5 cm

Detalii

Primele însemne monetare de hârtie româneşti au fost biletele ipotecare, cu valorile nominale de 5 lei, 10 lei, 20 de lei, 50 de lei, 100 de lei şi 500 de lei.
După primii ani de domnie ai regelui Carol I, economia românească începea să se redreseze după criza din 1866 dar odată cu izbucnirea războiului Ruso-Turc, la care a luat parte şi România, guvernul Brătianu a dispus emiterea biletelor ipotecare până la suma totală de 30 milioane lei.
Pe 4 iunie 1877, proiectul de lege pentru emiterea biletelor ipotecare a fost votat în Senat, iar trei zile mai târziu, în Adunarea Depuaţilor, sub următoarea formulă:
„Ministerul de Finanţe este autorizat a emite bilete ipotecare până la suma de 30 milioane lei. Aceste bilete vor fi la purtător, ele vor avea cursul obligatoriu şi se vor primi în plată de toate casele publice cu valoarea lor al pari. Ele se vor retrage din circulaţiune într-un timp determinat, când atunci li se vor socoti zece la sută peste valoarea lor nominală”.
Biletele ipotecare au fost emise în bucăţi de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 de lei, fiind fabricate în aceleaşi condiţii ca şi biletele de bancă, sub controlul Ministerului Finanţelor. Deşi erau lipsite de o garanţie reală lichidă şi nu erau convertibile în aur, aceste hârtii de valoare tipărite la Paris, în atelierele Băncii Franţei, aveau caracter de monedă şi sunt considerate primele bancnote româneşti.

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/bilet-hypothecar-bancnota-500-lei-1877-piesa-extrem-de-rara-ro-97553

Câteva monede de aur românești în Licitația de Artă Istorică: Numismatică, Carte Veche, Militaria, Antichități #571/2024 - Partea II - 08.11.2024

 I. Monedă 20 Lei 1906, aur

Preț de pornire
€ 900

Descriere

aur 900 d=21 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-20-lei-1906-aur-ro-97429

 

II. Monedă 50 Lei 1906, aur

 

 
Preț de pornire
€ 1.000

Descriere
aur 900 d=40 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/moneda-50-lei-1906-aur-ro-97488

 

III. Medalia ”Ardealul Nostru”, 1944, aur

 

 
Preț de pornire
€ 400

Descriere
aur 900 d=21 mm

 

Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-numismatica-carte-veche-militaria-antichitati-5712024/lot/medalia-ardealul-nostru-1944-aur-ro-97556