Conferință: Descoperiri arheologice funerare din târgul medieval al Romanului
Cercetător științific dr. George - Dan Hânceanu
Complexul Muzeal Național Neamț
Joi, 2 martie, ora 17
Muzeul Brăilei "Carol I"
Piața Traian nr. 3
Sursa informațiilor Arheologie la Roman.
EXPONATUL SĂPTĂMÂNII
Ulcior de lut descoperit în cercetările arheologice de la Cetatea Chioarului
Ulciorul de lut cu o toartă și cu buza bilobată a fost descoperit la Cetatea Chioarului în cadrul cercetărilor arheologice din anii 1968-1969 și 1976-1980.
Vasul este modelat la roata olarului dintr-o ceramică gri nesmălțuită și prezintă incizii liniare și vălurite în jumătatea superioară. Forma este specifică ulcioarelor din zona Băii Mari, chiar sigiliul breslei olarilor din Baia Mare are ca reprezentare simbolică un ulcior cu corpul bombat și o toartă. Acest tip de vas era utilizat în gospodărie pentru păstrarea apei. Sub buza bilobată în partea superioară a gâtului este prezentă o strecurătoare modelată tot din lut pentru filtrarea împurităților din apă sau lichidele ce erau turnate în vas. Putem deduce capacitatea acestuia de aproximativ un litru, cu toate că baza vasului nu s-a păstrat, iar în procesul de restaurare nu s-a refăcut complet. Vasul s-ar putea încadra ca datare în linii mari între secolele XV-XVIII, cu mențiunea că datorită pastei nesmălțuite, a modelului simplu incizat ar putea avea o datate mai restrânsă, mai precis în sec. XV. Piesa se află în Colecția de Ev Mediu a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
și 
dr. Sorana Mișca, muzeograf
Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad are deosebita plăcere de a găzdui în perioada 4 martie – 30 aprilie 2023 o nouă expoziție cu tematică arheologică: „Descoperiri arheologice recente: Situl 3 – Varianta Ocolitoare Bacău”
Cercetările arheologice pe Varianta Ocolitoare a orașului Bacău au debutat în anul 2016 și au constat în trasarea a peste 400 de secțiuni arheologice de sondaj pe o suprafață de aproximativ 30 Km. În urma diagnosticului arheologic au fost identificate 7 situri care mai apoi au fost cercetate de către specialiștii în domeniu.
Situl arheologic numărul 3 a fost identificat pe Varianta Ocolitoare Bacău, pe teritoriul administrativ al localității Săucești, comuna Săucești. Suprafata pe care s-au desfășurat cercetările fiind de aproximativ 12.975 mp.
Pe baza materialelor arheologice identificate atât în urma diagnosticului intruziv, cât și a cercetărilor de suprafață întreprinse cu ocazia efectuării acestuia, s-a constatat că Situl 3 de pe Varianta Ocolitoare Bacău conține elemente din epoca bronzului, prima epocă a fierului și din secolele III-II a. Chr., precum și artefacte datate în perioada medievală și modernă. Cu toate că descoperirile indică un sit cu locuiri din epocile menționate, se poate afirma că există probabilitatea ca activitatea umană mai intensă să fi fost atribuită celei de-a doua epoci a fierului.
Sâmbătă, 4 martie 2023, ora 11:00, vă invităm să participați la vernisajul expoziției organizat la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Invitații noștri sunt dr. Lăcrămioara Istina și dr. Dănuț Prisecaru de la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.
Vă așteptăm cu drag !
Organizator: muzeograf Adrian-Ionuț Gîlea
Sursa informațiilor Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad.
În cursul săpăturilor arheologice desfășurate la Berca în cadrul proiectului de Consolidare, restaurare și punere în valoare a ansamblului Schitul „Sfinții Mihail și Gavriil” – Berca, pe lângă structurile medievale târzii au fost documentate consistente și valoroase vestigii preistorice (datând din eneolitic și epoca bronzului).
Dintr-una dintre gropile săpate în perioada eneolitică a fost recuperată în 2020 o piesă de corn deosebită. Este vorba despre un topor atent finisat pe întreaga suprafață, realizat din ramura principală a unui corn de cerb. Afectat de foc (înaintea depunerii în groapă) și de umiditatea existentă în sol, toporul s-a conservat parțial, fiind extrem de friabil în momentul descoperirii.
Este prima piesă de acest fel care intră în patrimoniul Muzeului Județean Buzău, completând colecția de obiecte preistorice deținute de instituție. Chiar din momentul descoperirii am remarcat calitatea estetică aparte a piesei, forma atent obținută prin debitarea și perforarea cornului de cerb.
Prelevat cu grijă, toporul a fost trimis pentru restaurare către laboratorul Complexului Muzeal Național ”Curtea Domnească”, Târgoviște. După parcurgerea fluxului tehnologic al procesului de conservare-restaurare piesa de corn a revenit la Buzău, urmând să fie inclusă în expoziția permanentă a muzeului.
Colectiv de cercetare: Sebastian Matei, Roxana Munteanu, Cătălin Dinu (Muzeul Județean Buzău);Restaurator: Daniela Iamandi (Complexului Muzeal Național ”Curtea Domnească”, Târgoviște
Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.
Sursa: Youtube Utilizator: World Numismatic News
Muzeul Judeţean Teleorman, instituţie de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman, vă invită miercuri, martie a.c., ora 11.00, la deschiderea Exponatului Lunii Martie.
Pentru perioada 1 – 31 martie 2023, Muzeul Judeţean Teleorman propune publicului vizitator un obiect ce face parte din patrimoniul instituției noastre. Este vorba de „Strecurătoarea de la Ciolăneștii din Deal”.
Strecurătoarea prezentată este un tip de vas din lut ce a aparținut culturii eneolitice Gumelnița și provine din situl de tip tell de la Ciolăneştii din Deal (jud Teleorman), cunoscut şi sub numele de „Măgura Ţui”.
A fost descoperită în campania din anul 1966 și a făcut parte, mai mult ca sigur, din inventarul domestic al unei locuințe incendiate. Este de mici dimensiuni, având o formă tronconică. Pereții sunt ușor arcuiți, baza este dreaptă, iar la partea superioară prezintă un orificiu cu marginile rotunjite. Pe toată suprafața corpului prezintă perforații executate din exterior spre interior.
Pe teritoriul județului Teleorman, alte strecurători din eneolitic au fost descoperite în siturile gumelnițene de la Vitănești „Măgurice”, Gărăgău, Mavrodin, Alexandria „Limonagiul”, Orbeasca sau Siliștea-Videle.
Din punct de vedere al funcționalității lor au existat numeroase interpretări. Au fost văzute drept capace, afumători rituale - după exemplul pieselor din Egipt, site pentru pulpa fructelor, vase pentru arderea unor produse halucinogene și piese utilizate în producerea lactatelor. Pe baza analogiilor etnografice din nordul Italiei, Germania, Franța sau Polonia, unii cercetători au adoptat ultima teorie. Aceasta a fost validată o dată cu analizarea reziduurilor existente pe ceramica preistorică ce a dovedit existența lactatelor în Europa încă din neoliticul timpuriu (culturile Starčevo-Criș și a ceramicii liniare). De asemenea, experimentele făcute în Bulgaria, cu replici ale strecurătorilor, au avut un rezultat mulțumitor în strecurarea cașului, respectiv scurgerea zerului.
Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
Available, in pre-sale and exclusively, the first installment of the impressive series «Day & Night». In this first piece, of 3 ounces of silver, we have the nocturnal and daytime representation of the largest feline in America, the Jaguar.
Thanks to the Ultra High Relief engraving and the Smartminting technology, we enjoy a realistic design, where the animal seems to come out of the coin itself, in addition to the extensive detail that its Obsidian Black Proof quality brings to the design.
On the reverse of this elegant coin we observe, like a double-edged sword, the portrait of the imposing Jaguar reproduced in two chiaroscuro tones. In the daylight, we see the sharp and clear image of the feline in defined and vibrant colors, while, during the representation of the night, in its other half of the body, we see dark and dim shapes depicting the animal. Thanks to this contrast, a surprising visual effect is created that makes the design even more impressive.
Expoziția itinerantă „𝐒𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢 𝐢𝐧𝐯𝐚𝐳𝐢𝐯𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐔.𝐄.” aduce în atenția publicului vizitator 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐩𝐥𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐚𝐳𝐢𝐯𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐮 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥 𝐢𝐧𝐯𝐚𝐳𝐢𝐯, semnalate pe teritoriul țării, ce prezintă interes și la nivel european. Prin intermediul materialelor infografice și a biogrupurilor din expoziție, se prezintă informații referitoare la originea speciilor invazive, căile de pătrundere în flora și fauna României, habitatele invadate și impactul acestora asupra biodiversității autohtone, sănătății oamenilor și economiei.
Materialele infografice au fost concepute în cadrul proiectului Managementul adecvat al speciilor invazive din România, în conformitate cu Regulamentul UE 1143/2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POIM 2014-2020, implementat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Universitatea din București. Expoziția a fost concepută și realizată de 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐄𝐜𝐨-𝐌𝐮𝐳𝐞𝐚𝐥𝐞 „𝐆𝐚𝐯𝐫𝐢𝐥𝐚̆ 𝐒𝐢𝐦𝐢𝐨𝐧” 𝐓𝐮𝐥𝐜𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐚𝐛𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢. Sunt prezentate, de asemenea, platformele ce pot fi accesate de public pentru semnalarea speciilor alogene invazive observate în jurul locuințelor/localităților sau în natură.
Expoziția se dorește a fi un mijloc de #informare și #educare a publicului privind cunoașterea și prevenirea răspândirii speciilor alogene invazive, precum și de încurajare a participării voluntare a acestuia la monitorizarea și acțiunile de eradicare a acestor specii. 
Publicul este așteptat la deschiderea expoziției ce va avea loc 𝐯𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢, 𝟎𝟑 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑, 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟏:𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞.
𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟎𝟑 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞-𝟑𝟎 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟑.
#cmnn #muzeelecmnn #expozitietemporara #muzeuldestiintenaturale #piatraneamt
Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.
LAMPĂ (OPAIȚ)
În expoziția de arheologie a Muzeului Județean Olt se păstrează un opaiț relativ rar, descoperit la Acidava (Dacia Inferior / Enoșești - Piatra Olt, jud. Olt) în anul 1999. Corpul este rotund, discul este concav, baza este plată și este prevăzut cu două ciocuri, cu orificii de ardere relativ înguste; culoare cărămizie. Restaurare: Ion Marinică.
Dimensiuni: L = 72,6 mm; l = 63,8 mm; H = 30 mm.
Context: Acidava 1999, S V, c. 10, -0,60 m.
Datare: sec. II-III p. Chr.
Vă invităm să vizitați Muzeul Județean Olt, pentru a afla istoria unor obiecte interesante, din mai multe epoci istorice, descoperite pe teritoriul județului.
Florin Ciulavu - arheolog
THE OBJECT OF THE WEEK
LAMP
In the archeology exhibition of the Olt County Museum, a relatively rare lamp is preserved, discovered in Acidava (Lower Dacia / Enoșești - Piatra Olt town, Olt county, Romania) in 1999. The body is circular, the disk is concave, the base is flat and it is equipped with two short beaks, with relatively narrow combustion holes; brick-red color. Restoration: Ion Marinică.
Dimensions: L = 72.6 mm; W = 63.8 mm; H = 30 mm.
Archaeological context: Acidava 1999, section V, square 10, -0.60 m.
Dating: II-III century AD.
We invite you to visit the Olt County Museum to find out the history of some interesting objects from several historical periods, discovered on the territory of the county.
Florin Ciulavu - archaeologist
Sursa informațiilor Muzeul Județean Olt.
Calcit 
Calcit (CaCO₃) - eșantion format dintr-un agregat din cristale de calcit, romboedri turtiţi, concrescuţi, culoare albă şi maronie - formă generală de coral.
Dimensiuni: 32/13/14 cm
Proveniență: Mina Herja, Maramureș, România
Expunere: Muzeul de Mineralogie extindere (2011); Bârlad (2012); Chişinău (Moldova, 2013); Câmpia Turzii (2015); Negreşti Oaş (2016)
Foto © Valentin Ganța
#ExponatulSăptămânii #MinaHerja
Sursa informațiilor Muzeul Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” Baia Mare.
Biharia - Casa de Cultură, sâmbătă 11.03.2023
- spațiul de expunere 450 m2
- parcare GRATUITĂ
- Transfer gara Oradea - Biharia GRATUIT
- Nu se percep taxe de la vânzători sau vizitatori
- Chioșc
- Expo filatelic pe 80 m2
Informații și întrebări:
email: anticpawn@gmail.com
tel: 0752634611 fb: anticpawn.seba.1
Anderkó György
tel: 0722481797
Eveniment organizat cu sprijinul Primăriei Biharia și al Consiliului Local.
În perioada 11-12.03.2023 se desfășoară în cetatea Biharia și târg cu: expoziție mașini de epocă, antichități, hand made, vinuri locale
Atlasul Banilor nu este implicat sub nicio formă în organizarea acestui eveniment. Prezentul eveniment a fost creat doar pentru a populariza acest târg. Vă rog contactați organizatorii pentru orice fel de detalii legate de acest târg.
Sursa informațiilor Atlasul banilor.
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
It will be on March 28, when the branches of the Bank of Spain will begin the distribution and circulation of the first 2-euro national commemorative coin that is issued this year in our country, a coin belonging to the series dedicated to Spanish places. included in the UNESCO World Heritage list, and which is dedicated to the Old City of Cáceres.
Apart from this coin, I know that almost all the regular circulation coins with a mint date of 2023 have also been distributed for days.
The Bank of Spain has its headquarters in Madrid; It also has 15 branches throughout the national territory.
𝖢𝖾𝗋𝖼𝗎𝗅 𝖽𝖾 𝖬𝖾𝖽𝗂𝖾𝗏𝗂𝗌𝗍𝗂𝖼ă ,,𝘙𝘢𝘥𝘶 𝘗𝘰𝘱𝘢" 𝗋𝖾𝗏𝗂𝗇𝖾 𝖼𝗎 𝗈 𝗇𝗈𝗎ă 𝗉𝗋𝖾𝗓𝖾𝗇𝗍𝖺𝗋𝖾 𝗂𝗇𝗍𝖾𝗋𝖾𝗌𝖺𝗇𝗍ă 𝖽𝖾𝗌𝗉𝗋𝖾 𝘊𝘦𝘳𝘤𝘦𝘵ă𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘢𝘳𝘩𝘦𝘰𝘭𝘰𝘨𝘪𝘤𝘦 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘣𝘪𝘴𝘦𝘳𝘪𝘤𝘢 𝘧𝘰𝘳𝘵𝘪𝘧𝘪𝘤𝘢𝘵ă 𝘥𝘪𝘯 𝘝𝘢𝘭𝘦𝘢 𝘝𝘪𝘪𝘭𝘰𝘳, 𝘫𝘶𝘥. 𝘚𝘪𝘣𝘪𝘶, 𝗌𝗎𝗌ț𝗂𝗇𝗎𝗍ă 𝖽𝖾 𝖣𝗋. 𝖭𝗂𝖼𝗈𝗅𝖺𝖾-𝖠𝖽𝗋𝗂𝖺𝗇 Ș𝗈𝗏𝗋𝖾𝖺.
𝖵ă 𝖺ș𝗍𝖾𝗉𝗍ă𝗆 𝖼𝗎 𝖽𝗋𝖺𝗀, 𝖩𝗈𝗂, 2 𝖬𝖺𝗋𝗍𝗂𝖾 𝖽𝖾 𝗅𝖺 𝗈𝗋𝖺 18 𝗅𝖺 𝘊𝘢𝘧é 𝘞𝘪𝘦𝘯.
Sursa informațiilor Cercul de Medievistică.
Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.
The New Zealand Mint, continuing to issue coins to famous superheroes, has decided to capture one of the most powerful heroes in its precious metal pieces, 1 and 1/4 ounces of gold and 1 and 3 ounces of silver. from the Marvel universe, Captain America.
The reverse of the coin features Captain America in the foreground with his emblem on one side, and on the other, he holds his impenetrable and distinctive shield, enhanced with a fantastic touch of color and a mirror-finish background that further maximizes plus the dynamism of the design. Some reliefs and textures have also been added to the engraving of the design to polish the artistry of the piece.
While on the obverse the Public Seal of Niue is shown, confirming its legal tender, on the upper part, its face value "Two Dollars", and on the lower part the year of issue "2024".
1. Zeci de fragmente de amfore
Zeci de fragmente de amfore, care amintesc de lumea romană, au fost descoperite într-o așezare a dacilor liberi (sec. II-III p. Chr.) de la Răucești.
Săpăturile, de mică amploare, au fost organizate în 1986 de regretatul arheolog dr. Gheorghe Dumitroaia, însă au rămas nepublicate.
Amforele erau o categorie de vase speciale folosite pentru transportul și păstrarea unor bunuri de valoare cum era vinul și uleiul de măsline.
Unul dintre fragmentele de amforă păstrează și o ștampilă de producător.
Recent, materialul arheologic a fost prelucrat primar și urmează să facă obiectul unui studiu.
Le facem cunoscute?
#archaeology #antiquity #amphorae #pottery #romanworld #museum #heritage
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
2. Castrul roman de la Alba Iulia, propus pentru înscriere în Lista UNESCO în dosarul Limesului Dacic
4. Piese arheologice din Epoca Bronzului descoperite pe traseul Autostrăzii Transilvania
5. Lopată din lemn, veche de 4.000 de ani, descoperită pe traseul Autostrăzii Transilvania
7. Ce făceam în perioada când ne formam ca popor?
Pentru zona de la răsărit de Carpați, în perioada sec. VI-VII, au evoluat comunitățile umane pe care arheologii le-au atribuit culturii Costișa-Botoșana-Hansca.
Cea mai importantă așezare, care a fost cercetată până în prezent, este cea de la Davideni (jud. Neamț), săpăturile fiind coordonate de profesorul Ioan Mitrea.
Muzeele nemțene dețin un patrimoniu valoros din situl respectiv, inclusiv o serie de artefacte care sunt legate de creștinism.
#archaeology #museum #heritage #christianity #Neamț
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
8. Drumul romanilor de la Piatra Fântânele a fost inclus în Repertoriul Arheologic Național
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaboare cu Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie - Extensia Bistrița, au efectuat la sfârșitul anului 2022 o cercetare de teren pe traseul așa numitului "Drum al romanilor" din zona pasului Tihuța. În urma acestui demers ce a constat în cartarea, identificarea și fotografierea la sol dar și aerian a întregului tronson de drum, pe o distanță de circa 12,8 km s-a decis introducerea acestuia în Repertoriul Arheologic Național ca o primă măsură de protecție a acestuia. Cunoscut în zonă și menționat în diferite ghiduri turistice sau publicații, acesta nu s-a bucurat de o atenție sporită din punct de vedere științific decât de curând, când în zonă, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a efectuat cercetări de teren dar și arheologice, care au confirmat unicitatea și valoarea deosebită a acestuia. Din păcate porțiuni importante ale acestuia au fost distruse sau afectate irevocabil de către intervenții umane mai vechi sau recente, astfel încât integritatea și structura acestuia au fost afectate pe unele porțiuni. Întregul demers s-a făcut din necesitatea de a stabili starea acestuia la momentul actual și de a încerca a proteja pe cât posibil acele porțiuni care încă se mai păstează. În curând va fi publicat și un studiu care va îmbina datele geografice, istorice și arheologice cunoscute despre acesta la momentul actual. Sperăm să fie un început pentru acest ,,vechi'' dar tânăr monument al județului Bistrița-Năsăud care să rămână pe cât posibil și generațiilor viitoare. Dorim să mulțumim în special asociației Tășuleasa Social pentru sprijinul acord în demersurile noastre și colegilor de la Institutul Național al Patrimoniului pentru promtitudine.
Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.
9. Brățară dacică unică, descoperită la Botoșani! Face parte dintr-o adevărată comoară arheologică
10. Spectaculozitatea instalațiilor de încălzire medievale.
Cercetările arheologice din mediul orășenesc, în special, au permis descoperirea unei categorii de vestigii medievale spectaculoase, respectiv cahlele pentru sobe. Modelate din lut, în tipare, cahlele sau teracotele medievale au o tipologie extrem de variată și reflectă aspecte variate din societatea acelor vremuri.
De asemenea, valoarea artistică a unor asemenea piese surprinde prin eleganță și simbolism.
Vă așteptăm să vizitați muzeele de istorie din Neamț pentru a admira astfel de obiecte.
#archaeology #MiddleAges #Neamț #tiles
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
11. Detalii din morminte de acum 5000 de ani.
Recent, împreună cu colegul George Hânceanu, am valorificat științific o serie de date și obiecte provenite din câteva morminte descoperite la Brad și Aldești, în județul Bacău, acum 6-7 decenii, și care nu au beneficiat de discuții foarte ample până în prezent. Cu acest prilej au fost aduse o serie de completări necesare față de datele cunoscute.
Este vorba de grupuri mici de înmormântări, printre care și un bărbat care ținea la piept un nou-născut, datate la limita dintre mileniile IV-III a. Chr.
De asemenea, inventarul mormintelor este reprezentativ, fiind descoperite vase ceramice, dar și obiecte de podoabă, așa cum este un colier alcătuit din mărgele de piatră și scoici.
Articolul poate fi consultat aici: https://www.academia.edu/97200260
#archaeology #prehistory #graves #pottery #BronzeAge #Romania
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
12. Obiecte de podoabă de la Târpești
In memoriam Silvia Marinescu-Bîlcu
Situl arheologic de la Târpești a fost cercetat sistematic de regretata Silvia Marinescu-Bîlcu, în deceniul 7 al secolului trecut. Rezultatele obținute cu acel prilej au fost publicate ulterior într-o monografie, iar o parte din materialele arheologice se află în muzeele din Piatra-Neamț și Târgu Neamț.
În colecțiile Muzeului de Istorie și Etnografie Târgu Neamț se află două piese deosebite - pandantive - lucrate din os și cupru, cu o vechime de aproape 6000 de ani.
Situl arheologic de la Târpești este emblematic pentru preistoria de la răsărit de Carpați.
#archaeology #prehistory #Cucuteni #Romania #museum #hetitage
Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.
13. Die Akademie „Hl. Sabas“ kommt wieder ans Licht
14. Cercetări arheologice pe traseul viitoarei Centuri a Băii Mari
Proiectul de investiții „Centura ocolitoare a municipiului Baia Mareˮ, implementat de Consiliul Județean Maramureș presupune și realizarea unor studii arheologice care să pună în lumină potențialul arheologic din perimetrul afectat de proiect.
Astfel într-o primă fază, finalizată în primăvara anului 2022, specialiștii de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș au întreprins cercetări arheologice de suprafață – non-intruzive, care au dus la identificarea mai multor situri arheologice sau potențiale situri pe traseul viitoarei Centuri. Cu acest prilej au fost descoperite vestigii arheologice în localitățile Bușag și Bozânta Mare (oraș Tăuții Măgherăuș), Bozânta Mică și Mocira (com. Recea).
Artefactele - bunurile culturale mobile, majoritatea fragmente ceramice identificate la suprafață aparțin epocii târzii a bronzului (a doua jumătate a mileniului II. î. Chr.), epocii romane (sec. II-IV d.Chr.) și epocii medievale.
Începând cu mijlocul lunii ianuarie 2023 a debutat cea de-a doua etapă a cercetărilor arheologice și anume cele intruzive care presupun realizarea unor săpături arheologice de mici dimensiuni (10 m X 1.5 m) pentru verificarea potențialul arheologic a descoperirilor mai sus amintite: densitatea artefactelor descoperite și întinderea siturilor arheologice.
În cursul lunii ianuarie 2023 au fost documentate descoperirile de la Bușag și Tăuții Măgherăuș; în prezent sunt investigate potențialele situri arheologice din Bozânta Mică.
Estimăm că până la mijlocul lunii martie cercetările arheologice intruzive pe traseul viitoarei Centuri de ocolire a municipiului Baia Mare să fie finalizate.
Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.
15. Una dintre cele mai interesante descoperiri de la situl arheologic Drăgușeni-Ostrov, com. Drăgușeni, jud. Botoșani, este reprezentarea miniaturală a unui porc mistreț, realizat din ceramică.
In memoriam Silvia Marinescu-Bilcu.
Una dintre cele mai interesante descoperiri de la situl arheologic Drăgușeni-Ostrov, com. Drăgușeni, jud. Botoșani, este reprezentarea miniaturală a unui porc mistreț, realizat din ceramică.
Statueta a fost descoperită întreagă, fiind modelată realist.
Capul are formă triunghiulară, urechile orientate oblic în lateral, râtul fiind ușor arcuit în sus. Corpul este masiv, triunghiular în secțiune, coada ușor arcuită spre înainte. Coloana vertebrală a fost reliefată prin ciupirea lutului moale. Picioarele au fost aplicate sub forma unor proeminențe conice, separate, cu părțile distale aplatizate. Pastă fină, obținută din amestecul argilei cu nisip fin, bine netezită, angobată cu alb. Ardere bună oxidantă. Culoarea roșiatică.
Descoperită în campania din anul 1980. Nr. inventar. 830.
#MuzeulJudeteanBotosani #patrimoniu #Dragușeni #ceramica #statueta #zoomorfă #PiesaZilei
Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.
16. Vestigii arheologice descoperite pe traseul viitoarei Centuri a orașului Baia Mare
Articole mai vechi:
1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016
2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016
3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016
4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016
5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO
6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO
7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO
8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO
9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO
10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO
11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO
12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO
13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO
14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO
15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019
16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO
17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO
18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I
19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II
20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III
21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO
22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO
23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO
24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I
25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II
26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I
27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II
28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO
29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I
30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II
31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III
32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO
33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I
34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II
35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III
36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I
37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II
38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III
39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I
40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II
41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III
42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV
43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I
44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II
45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III
46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO
47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I
48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II
Pe aceeași temă:
1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui
2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene
3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea
