Puiul de mamut Lyuba (foto credit: James St. John).
Când egiptenii construiau piramidele, acum aproximativ 4000 de ani, aproape de Polul Nord, pe o insulă, își trăiau ultimele zile înainte de extincție uriașii preistoriei: mamuții lânoși. Această specie, înrudită cu elefanții din zilele noastre, a avut staturi cuprinse între 2 și 3,4 m și o greutate de aproximativ 4 tone.
Majoritatea mamuților lânoși au fost vânați de oameni până la extincție și au dispărut de pe continentul Eurasia și America de Nord. Paleontologii nu numai că au descoperit fosile complete de mamut lânos, dar au recuperat și carcase întregi înghețate în Alaska și Siberia. Unele dintre aceste descoperiri înghețate au fost remarcabil de bine conservate, în ciuda trecerii a mii de ani. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să recupereze blana, pielea, carnea, conținutul stomacal al mamutului lânos, dar și ADN-ul. Prima fotografie prezintă puiul de mamut Lyuba, un exemplar complet vechi de ~42,000 de ani, cu părți moi conservate, descoperit în permafrostul siberian. Acest pui a murit sufocat într-o mlaștină, scanările CT arătând că un strat de sedimente i-au blocat căile respiratorii. Puiul avea o lună la momentul morții.
În Colecția de Arheologie a Muzeului Municipiului București se găsesc mai multe fragmente de dinți de mamut, o epifiză distală de femur și un fildeș lung de 1,10 m. Acest fildeș a fost descoperit într-o nisipărie din Lacul Pantelimon în anul 1966.
Drd. Diana Sonu, muzeograf,
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB
Sursa informațiilor Muzeul Curtea Veche.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu