Ştiinţă pentru toţi: iunie 2025

luni, 30 iunie 2025

Poștală ilustrată treprezentând Cinematograful „Vasile Roaită” din Alexandria.

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă în luna iulie a.c., un nou exponat în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”.
Obiectul prezentat este o poștală ilustrată treprezentând Cinematograful „Vasile Roaită” din Alexandria.
Circulată în anul 1965, cartea poștală expusă are dimensiunile de 14 x 9 cm și surprinde o imagine rară a cinematografului „Vasile Roaită” din Alexandria, un edificiu ridicat în perioada interbelică și rebrenduit cu acest nume de regimul comunist. Apărută la Editura Meridiane și tipărită la Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii” (C.P.C.S.) cu textul descriptiv „REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ / Alexandria / Cinematograful „Vasile Roaită”, această carte poștală a costat 1 leu și a fost expediata din com. Piatra la București.
Clădirea cinematografului este surprinsă într-o fotografie alb-negru din lateral-stânga și se remarcă printr-o fațadă simetrică, specifică stilului modernist timpuriu, cu accente verticale și volume clar definite. Fațada, sobră și impunătoare, este compusă din pilaștri verticali, ferestre înalte, trei intrări centrale și cinci balcone dispuse ritmic în registrul superior. Pe acoperiș se observă inscripția „CINEMA – VASILE – ROAITĂ - CINEMA” realizată cu litere metalice de dimensiuni mari.
Totodată, imaginea redă și o scenă din viața socială a acelor vremuri, în fața cinematografului fiind surprinși spectatori stând la coadă, în așteptarea intrării la film, dar și tineri așezați pe bancă precum și copii jucându-se. Ca fenomen social, coada reprezenta, în acele vremuri, o manifestare a rutinei impuse de regimul comunist, în care chiar și activitățile culturale și de divertisment erau strict reglementate.
Construcția clădirii redată în această carte poștală începea în anul 1936 și se finaliza anul următor, an în care era și inaugurată sub denumirea de Palatul Cultural „Victor Antonescu”, presa vremii relatând faptul că acest palat îngloba sala teatrului, muzeul și sediile asociațiilor culturale și sportive din Alexandria (ziarul „Viitorul”, 13 octombrie, 1937, p. 3).

Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.

ICARUS LA APULUM - mitul zborului și o reprezentare unică în Dacia romană

ICARUS LA APULUM - mitul zborului și o reprezentare unică în Dacia romană - exponatul lunii iulie la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Vă aștept marți, 1 iulie, de la ora 11:00 la vernisajul expoziției.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și datând din a doua jumătate a secolului al III-lea.

Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și datând din a doua jumătate a secolului al III-lea.

Portretul îl reprezintă pe împărat ca un om în vârstă, cu craniul dolicocefal, rotunjit în partea posterioară, cu faţa pătrată, obrajii proeminenţi, ochii foarte apropiaţi, barba scurtă, acoperind maxilarele, bărbia mică şi rotundă. Mustaţa împărţită în două se uneşte cu barba. Părul are volum şi este figurat ordonat. Reprezentarea meşelor părului şi a bărbii este foarte decorativă. În vârful capului două nituri serveau la fixarea unei coroane. Sprâncenele sunt groase, foarte apropiate de ochi. Pleoapele superioare se prelungesc cu două riduri lungi. Irisul este circular, pupila incastrată, probabil cu sticlă. Nasul este lung, gros şi rotunjit în vârful lui, iar gura este subţire.

Poate fi admirat în expoziția temporară "Capodopere din patrimoniul MNIR", deschisă pentru publicul vizitator.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

Cultul solar este una dintre cele mai vechi și răspândite credințe din istoria omenirii.

Cultul solar este una dintre cele mai vechi și răspândite credințe din istoria omenirii. În Epoca Bronzului (prima jumătate a mileniului III - sfârșitul mileniului II a.Chr. ) viața spirituală a comunităților europene gravita în jurul acestui cult.
Solstițiul de vară (cea mai lungă zi din an) avea o semnificație majoră pentru comunitățile preistorice. Se credea că în această zi Soarele atinge apogeul puterii sale, fiind un moment sacru în calendarul agrar și religios.
Pentru oamenii acestor comunități, solstițiul de vară era un eveniment extrem de important, marcat prin ritualuri și sărbători, dansuri, focuri sacre, ofrande și procesiuni sugerând o legătură profundă cu ritmurile naturii și cultul soarelui.
Soarele nu era doar o lumină pe cer - era o zeitate, simbol al fertilității, al puterii și al veșniciei, o sursă de viață și energie.
Specifice acestei perioade istorice sunt carele solare - artefacte realizate din lut, bronz (uneori și din aur sau alte materiale prețioase). Carul solar nu era o jucărie, ci un obiect ritualic, folosit în ceremonii sacre legate de solstițiul de vară.
Considerate obiecte sacre, carele solare din Epoca Bronzului sunt artefacte arheologice deosebit de importante, asociate adesea cu practici religioase sau ritualuri legate de astronomie.
Piese arheologice ce fac parte din cultul străvechi al soarelui pot fi descoperite în expozițiile muzeului nostru iar poveștile din jurul lor sunt fascinante.
Vă așteptăm

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

O nouă monedă comemorativă din Italia - 30.06.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Issued on June 17 by the Italian Mint, this new collector coin honors the centenary of the birth of the distinguished journalist, historian, and internationally renowned politician Giovanni Spadolini. It recognizes his significant intellectual contribution and civic commitment to the Italian historical and cultural landscape.

Giovanni Spadolini

Giovanni Spadolini (1925–1994) was one of the most important figures in the Italian political and intellectual scene of the 20th century. A historian, journalist, and politician, Spadolini was noted for his commitment to republican values, his defense of democratic institutions, and his profound interest in Italian culture.

Born in Florence on June 21, 1925, he began his career as a historian specializing in the Risorgimento and later established himself as a prestigious journalist, serving as editor of major newspapers such as Il Resto del Carlino and Il Corriere della Sera. His move into politics took shape in the 1970s, when he joined the Italian Republican Party (PRI), of which he served as national secretary.

In 1981, Giovanni Spadolini made history by becoming the first Prime Minister of Italy not belonging to the Christian Democrats since the end of World War II. His term, although brief (1981–1982), symbolized a political opening in Italy during the First Republic. He subsequently held important institutional positions, including Minister of Culture, Minister of Defense, and President of the Senate.

Beyond his political career, Spadolini left an important legacy as a liberal thinker and reformer. He promoted the rigorous study of contemporary Italian history, leaving behind a vast body of work that remains a required reference for scholars of the 19th and 20th centuries.

The obverse of the coin features Giovanni Spadolini in the center. Surrounding his image is the inscription of the issuing country, "Repubblica Italiana," on the edge. To the left is the letter "R," identifying the Rome Mint, and the year of issue, "2025." At the bottom of the composition, we see the artist's signature, "V. DE SETA" (Valerio De Seta).

The reverse of the coin features a central image of the Senate of the Italian Republic. Framing it is the inscription "Giovanni Spadolini" and the years "1925" and "2025." The coin's face value, "5 EURO," is also found in the lower part of the design.

Technical characteristics

Country: Italy
Year: 2025
Face value: 5 Euros
Metal: 925 silver
Design: Valerio De Seta
Weight: 18 g
Diameter: 32 mm
Quality: Proof
Print: 4,000

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Ucraina - 30.06.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On June 19, the National Bank of Ukraine issued two commemorative 5-hryvnia coins to pay tribute to a key generation in the country's cultural history: the writers and artists of the so-called Executed Renaissance, a movement of intellectual splendor that flourished in the 1920s and 1930s before being brutally silenced by Soviet repression.

The coins issued are dedicated to two key figures of that period: Mykola Khvylovy and Yulian Shpol, representatives of free thought, innovation, and the affirmation of a modern Ukrainian cultural identity. Both developed their creative work around the Slovo House in Kharkiv, an emblematic space for artistic production and, tragically, a witness to the collapse of an era.

Mykola Khvylovy

Mykola Khvylovy (real name: Fitiliov) was a key figure in the Ukrainian cultural renaissance, one of the founders of Ukrainian post-revolutionary prose, a poet, and publicist. His work contributed to the establishment of Ukrainian-centrism and the integration of national culture into a global context. Khvylovy's early death became a symbol of the collapse of the ideals of Ukrainian national communism and the end of the era of Ukrainian national revival in the 1920s and 1930s.

The reverse of the coin features a stylized portrait of Mykola Khvylovy. The symbolic composition conveys a profound meaning: the writer's face appears to be imprisoned between irregularly shaped stone slabs, reflecting the totalitarian regime's attempts to destroy the artist's memory. To the right of the portrait are vertical inscriptions with the writer's real name, "Mykola Fitiliov," and his pseudonym, "Mykola Khvylovy." The years in which he lived, "1893" and "1933," are written on the left side of the portrait.

Yulian Shpol

One of the most prominent representatives of the Executed Renaissance was Yulian Shpol (real name: Mykhailo Yalovy), a poet, novelist, playwright, and screenwriter. He was one of the most prominent figures in the literary process in Ukraine, headed the Free Academy of Proletarian Literature (VAPLITE) and wrote the first Ukrainian formalist novel, "The Cubs of the Golden Fox" (1929). Together with Mykola Khvylovy and other creative figures, he forged a new Ukrainian culture, free from dogma and restrictions. In 1933, the poet became one of the victims of the Soviet regime, and his name was erased from Ukrainian literature for decades.

The reverse of the coin features a stylized portrait of Yulian Shpol, symbolically shown as "deteriorated" by corrosion and neglect. To the right of the portrait are vertical inscriptions with the author's real name "Mykhailo Yalovy" and his pseudonym "Yulian Shpol." To the left of the portrait are also the years in which Yulian Shpol lived: "1895" and "1937."

Common obverse

The obverse of both pieces features the stylized inscription "СЛОВО" (meaning "word" in Ukrainian), the name of the Kharkiv Writers' House of the 1930s. The texture of the letters depicts a sprout of winter wheat, an image of the young generation of artists whose lives and works were destroyed by the totalitarian government. The tragedy of this historical era is symbolically accentuated by the bloody letter "O," which recalls a painful wound in Ukrainian history. Beneath the stylized text are also the name of the issuing country "УКРАЇНА" (Ukraine), the year of issue "2025," and the face value, divided by the small coat of arms of Ukraine.

Common technical characteristics

Country: Ukraine
Year of issue: 2025
Shape: Circular
Quality: Special Uncirculated
Diameter: 35 mm
Face value: 5 hryvnias
Metal: German silver
Weight: 16.54 g
Maximum print run: 75,000 of each

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Belgia - 30.06.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

To mark the 25th anniversary of the inclusion of the Neolithic Flint Mines of Spiennes on the UNESCO World Heritage List, the Royal Belgian Mint recently issued a 10-euro silver proof collector coin. This piece pays tribute to one of the oldest and most extensive prehistoric sites in Europe.

In 2000, the Spiennes Flint Mines were inscribed on UNESCO's World Natural and Cultural Heritage List. These Neolithic mines were discovered by chance in the 19th century during the construction of a railway line. They represent one of the oldest examples of human industrial activity in Europe. Between 4200 and 2500 BC, huge quantities of flint were extracted, covering an area of more than 100 hectares.

Flint is a very hard sedimentary rock composed primarily of silicon. Due to its homogeneous structure, its flakes are extremely sharp, which was undoubtedly ideal for primitive man, who used them to make all kinds of instruments, tools, and weapons. However, what was particularly useful was that striking the flint against a rock containing iron would produce sparks and immediately ignite a fire. This is also the origin of names like "vuursteen," "flintstone," and "Feuerstein" in some languages.

The obverse of the piece features a particularly realistic drawing of a flint hand axe made of flint, framed by stylized rustic motifs. The inscriptions of the issue's motif are framed: "NEOLITHIC FLINT MINES AT SPIENNES" and "25 YEARS UNESCO WORLD HERITAGE."

The reverse of the coin features the official portrait of King Philippe, facing right, accompanied by his royal monogram and the year of issue "2025." The composition is framed by the face value "10 EURO," the name of the issuing country in the three official languages of the Kingdom of Belgium, as well as the mint mark and the designer's signature, "LL," corresponding to the engraver Luc Luycx.

The coin is presented in a fine case, which also comes with its corresponding numbered certificate of authenticity.

Technical characteristics

Country: Belgium
Quality: Proof
Face value: 12.5 euros
Coin design: Iris Bruijns
Diameter: 33 mm
Metal: 925 silver
Weight: 18.75 g
Issue volume: 3,000

Sursa informațiilor aici.

duminică, 29 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV

1. INELE DE JURĂMÂNT - BICHIȘ / A MAGYARBÜKKÖSI GYŰRŰPÁR

Emoție, simbol și rang înalt – toate într-un singur tezaur!

Érzelem, szimbolika és rang egyetlen kincsben!
Piesa excepțională a tezaurului mixt de la Bichiș este inelul de domnișoară sau de doamnă cu motivul floral „nu mă uita”

, cu proveniența din mediul german (Germania, Țările de Jos). Este confecționat din aur, cu sticlă pictată pe revers și cu inscripția VGMN (VerGissMeinNicht).
Un al doilea inel sigilar din argint, din același tezaur, a aparținut unui bărbat, și poartă inițialele IPB. Cele două inele au aparținut unui cuplu de îndrăgostiți, iar obiectul de aur special indică un statut social de rang înalt.

Te invităm să le descoperi în expoziția „Enigmele Comorilor”, Secția de Istorie și Arheologie, parter, în Cetate!
A magyarbükkösi vegyes lelet kivételes darabja a nefelejcs virágmotívummal

díszített német vagy németalföldi eredetű női gyűrű. Aranyból készült, hátoldalán festett üveggel és a VGMN (VerGissMeinNicht) felirattal.
Egy másik, ugyanebből a leletből származó ezüst pecsétgyűrű egy férfié volt, és az IPB monogramot viseli. A két gyűrű egy szerelmespáré volt

, és a különleges aranytárgy viselője magas társadalmi státuszára utal

Felfedezésükre várjuk az érdeklődőket a „Kincsek rejtélyei” című kiállításon a Történeti és Régészeti Osztály várbeli épületének földszintjén!

#ComoriDeDragoste #MuzeulJudețeanMureș #BijuteriiDeTezaur #SzerelmiKincsek #MarosMegyeiMúzeum #ÉkszerekTitkai

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Mureş / Maros Megyei Múzeum.

2. Vasile Diaconu: Arheologie cu tehnologie

3. Portrete misterioase descoperite sub tencuiala Castelului Corvinilor. Au fost zugrăvite în Evul Mediu

4. Misterele arheologiei explicate de arheologa din Alba Iulia, Anca Timofan, în cartea ”Apulum, Descoperă orașul de sub oraș”

5. O încercare de reconstituire, cu rigoare științifică, a ornamentelor fibulei mari din Tezaurul de la Pietroasa (așa-numita „Cloșca”).

Fibula este unică în arta romană a epocii. Este cea mai mare fibulă antică târzie care s-a păstrat. A fost produsă, probabil, într-un atelier de prestigiu de la Constantinopol și oferită (alături de celelalte fibule – vasele din tezaur s-ar putea să fi fost tezaurizate mai devreme) ca dar diplomatic unei autorități a ostrogoților din sudul Moldovei. Studiile de istoria artei au relevat că fibulele au fost realizate în primul sfert al secolului al V-lea, deci nu au legătură cu epoca lui Athanaric și criza gotică din 375 (cum s-a speculat de vreo 150 de ani încoace). Ascunderea comorii ar putea avea legătură cu crizele de după prăbușirea imperiului hunic (după moartea lui Attila), în jurul anului 450.
Sub huni, în Muntenia și Moldova, goții (ostrogoții) au continuat să trăiască și chiar să prospere, fiind organizați în câteva regate (necunoscute, dar bănuite). Romanii au păstrat relații bune cu aceștia, încercând să-i mențină aliați prin acest gen de daruri somptuoase. Îți dai seama cum se simțea un rege got când primea o fibulă ca a împăratului de la Constantinopol! Iar pentru doamna lui – una dublă. Romanii își făceau calcule simple: niște podoabe ca acestea, poate și niște veșminte opulente, erau mai ieftine decât un război. Mult mai ieftine! Îi copleșeai pe liderii „barbari” cu astfel de daruri... Se topeau și jurau prietenie veșnică romanilor.
Fibula aceasta, ca și cea dublă, reprezintă un șoim cu aripile strânse. Dar nu este un simbol germanic, ci o trimitere la vulturul imperial roman. A fost grav distrusă de Anastase (zis Năstase) Verușii, albanezul care a vrut să le vândă ca aur. Toate pietrele scumpe, majoritatea alamandine (un soi de granat), au sărit din casetele lor (caboșoane). S-au păstrat doar patru pietre mari și mai multe mici. Artistul Henri Trenk a încercat o reconstituire, în secolul al XIX-lea, a aspectului podoabei, dar, în privința culorii pietrelor, a „pus grav din burtă”: a imaginat pietre transparente (cristal de stâncă) chiar și acolo unde piesa păstra încă pietre roșii. Nu pot avea încredere în pietrele propuse de el. Eu cred că artistul de la Constantinopol a folosit alamandine peste tot (cu excepția pansantivelor, unde chiar a pus cristal de stâncă). Combinația de roșu-vișiniu (culoare imperială) cu aur este copleșitoare.
Desenul va face parte din următoarea mea lucrare despre marile descoperiri arheologice din România.

Sursa informațiilor Radu Oltean.

6. Ce au descoperit arheologii la Ghiroda, pe traseul liniei feroviare Timișoara Est – Lugoj

7. Din procesul de extracție al ornamentației picturale - Mănăstirea Bistrița (Neamț) 2018-2024.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

8. Băile Figa, 24 iunie.

Iată cum arată fântâna de apă sărată astăzi, după ce am scos din ea apa, nămol, 4 vase de lemn, o serie piese aferente unei troace (dopuri pentru astuparea cepurilor și clește care le fixau în poziția necesară) și un ciocan de minerit cu coada realizată din nuiele răsucite), toate din cca. 1000-900 î.Hr. Observați șanțul săpat în roca de sare? Exact ca la o fântână cercetată în anii 2015-2017 la cca. 20 de m nord de această. Ghiciți la ce a folosit acest șanț.

Sursa informațiilor Valerii Kavruk.

9. Un sit arheologic vechi de peste 6.000 de ani a fost descoperit în Iași. Ce mistere se ascundeau acolo

10. Sucidava 2025. Ziua a treia, prima moneda.

Sursa informațiilor Mircea Negru.

11. Igriș. Un reper din Banatul medieval.

În 1179, în duminica Floriilor, regele Béla al III-lea al Ungariei întemeiază mănăstirea cisterciană de la Igriș (Egres), ca filie a celebrei abații de la Pontigny, Franța. Finalizată în 1187, abația devine una dintre cele mai importante mănăstiri cisterciene din regatul medieval ungar, loc de influență spirituală, politică și culturală, cu extensii până în Transilvania și Halici.
În decursul secolelor XII–XIII, mănăstirea de la Igriș găzduiește trezoreria regală în timpul invaziei mongole din 1241, devine loc de înmormântare pentru regele Andrei al II-lea și soția sa, Yolanda de Courtenay, și este menționată ca punct de referință în cancelaria regală a lui Ladislau al IV-lea. De aici pleacă călugări care întemeiază Cârța (1202), iar scrisul, piatra cioplită și rânduiala liturgică cisterciană pătrund în zone de margine ale regatului.
Expoziția „Mănăstirea cisterciană de la Igriș (1179–1500), din perspectiva cercetărilor arheologice” propune o reconstituire documentată a ansamblului monastic prin intermediul cercetărilor recente:
- elemente arhitectonice și sculpturale recuperate din sit
- fragmente de piatră profilată, capiteluri, plăci funerare
- ceramică monastică, piese de construcție și obiecte de uz curent
- planuri, hărți, cronologii și modelări digitale ale structurii inițiale
Mansarda B1 - Bastionul Maria Theresia
Program de vizitare: miercuri - duminică, 10:00 - 18:00
Vă invităm să vizitați expoziția și să redescoperiți o pagină esențială din istoria Banatului și a rețelei monastice europene din Evul Mediu.

#mnab #manastireacistercianaigris #expozitiitimisoara

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

12. Cercetarea arheologică sistematică a sitului Băile Figa, Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud, Campania 2025

Obiectivele cercetării din anul 2025-Descoperirea unor piese unicate în România, dar chiar și la nivel european
Cercetarea unui complex format din mai multe structurii de lemn din S.XV și S.XXV, în scopul reconstituirii tehnologiei de exploatare a sării în perioada cuprinsă între cca. 1.000-850 î.e.n.
În perioada următoare, se vor cerceta 2 fântâni circulare formate din stâlpi de lemn și nuiele împletite, ambele descoperite în secțiunea XXV.
În prima fântână de acest fel, s-au descoperit câteva obiecte foarte bine conservate: 2 coveți de lemn, amble cu mânere perforate în care s-au gasit sfori/ nuiele pentru a putea fi manipulate mai ușor, un ,,ciocan de minerit” din piatră, la acesta s-a păstrat și legătura de nuiele care este fixată pe canalele gravate în acest scop. Piesele amintite sunt unicate, până la momentul de față în România, dar sunt rarități și chiar la nivel european. Lângă această fântână s-a mai descoperit o covată cu ambele mânere perforate (câte 4 perforații circulare) și un mâner de topor de tip ”celt”.
Dacă sunteți curioși, aceste obiecte pot fi văzute la fața locului în perioda imediat următoare: 23, 24 iunie 2025, perioada în care vor fi documentate piesele in situ (desene, fotografii), se vor preleva probe pentru datare radiocarbon și se va face conservarea primară pentru a putea fi transportate la laborator pentru stabilizare și conservare finală. Paralel cu aceste activități vor fi documentate (numerotate și descrise) piesele de lemn descoperite pe parcursul acestei campanii de săpături.
Cercetarea arheologică de teren este coordonată de dr. Valerii Kavruk (responsabilul ştiinţific), iar din echipa de cercetare mai fac parte: Dr. Anthony F. Harding, dr. Dan Buzea, dr. Puskás József, dr. Dan Ştefan și dr. Radu Iustinian Zăgreanu.
Dacă sunteți în apropierea sitului vă recomandăm să vizitați expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, deschisă în perioada 13 iunie - 29 decembrie 2025, de marți până duminică, între orele 10.00-18.00, la Beclean - Băile Figa (str. Băile Figa, FN, cu programare la numărul de telefon: 0747299653), județul Bistrița-Năsăud.
Istoricul cercetărilor
În conformitate cu prevederile Ordonanţei 43/2000 (protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional), MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) în calitate de instituţie organizatoare, în parteneriat cu Universitatea Exeter (Marea Britanie) și Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud (CMJBN), au reluat cercetările arheologice sistematice în situl Beclean - Băile Figa, jud. Bistrița-Năsăud (Cod RAN: 32492.02 și LMI: BN-I-s-A-20930) în baza Autorizației pentru cercetare arheologică sistematică nr. 11/22.04.2025 emisă de Ministerul Culturii.
Situl cuprinde o depresiune hemisferică de cca. 700 m în diametru, ce s-a format deasupra vârfului concav al unui diapir de sare suprapus de depuneri consistente de nămol sărat. Partea sa inferioară a depresiunii este traversată de un pârâu sărat, în a cărui albie și maluri, pe o lungime de cca. 500 m (N – S), se observă numeroase urme de structuri de lemn alcătuite din bârne, pari, scânduri și nuiele împletite, precum și fragmente ceramice și obiecte de lemn și piatră. În plus, de ambele laturi ale acestui pârâu, pe o suprafață de cca. 300 x 300 m, pe pantele depresiunii, se observă peste 100 de movile de pământ și gropi circulare de origine antropică.
Din anul 2010, în apropierea sitului Băile Figa, a fost deschis Complexul turistic Băile Figa, format din bazine cu apă sărată, bazine cu apă dulce, piscină, terenuri de sport, spații de joacă pentru copii și altele, care au un potenţial turistic ridicat și pot transforma acest sit (mina preistorică de exploatare a sării) într-un punct de atracţie turistică deosebit prin organizarea unui muzeu al sării, în care să fie prezentare publicului vestigiile vechii de peste 5000 de ani descoperite în acest loc.
Cercetările efectuate în 2007-2024 în valea Pârâului Sărat au scos la lumină vestigii consistente de exploatare a sării. Vestigiile descoperite în cuprinsul sitului au putut fi încadrate în câteva secvențe cronologice: cca. 3500 – 2900 a. Chr. (cultura Coțofeni ?); cca. 2300/2200 – 2000/1900 î. Hr. (cultura Gornea-Foeni); cca. 1550 – 800 cal BC (culturile Wietenberg, Lăpuș, Noua și Gáva); cca. 400 – 150 cal BC (cultura geto-dacică); 400 – 650 cal AD, 1400 – 1700 AD și 1800 – 1900 AD. Dintre acestea, cele mai multe și consistente vestigii descoperite în cuprinsul sitului datează din epoca bronzului târziu (cca. 1550 – 800 a. Chr.) și a doua epocă a fierului (cca. 400-150 a. Chr.).

MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
Sf. Gheorghe, str. Gábor Áron, Nr.16
Tel: 0267314139
www.mncr.ro/ MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
secretariat@mncr.ro

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

13. Molar de mamut, o nouă comoară preistorică la Muzeul Național al Banatului Donator: Paul Fericean

Patrimoniul nostru se îmbogățește cu o poveste venită dintr-o lume de demult: un fragment de molar de mamut, descoperit în zona cursului inferior al râului Timiș. Donația, făcută de domnul Paul Fericean, este un gest de generozitate și grijă față de memoriile adânci ale pământului. Îi mulțumim cu recunoștință!
Piesa provine, cel mai probabil, de la un Mammuthus primigenius, celebrul mamut lânos care cutreiera stepele glaciare ale Europei. Crestele vizibile pe suprafața molarului indică o adaptare la o alimentație dură, bazată pe ierburi și vegetație specifică epocii glaciare.
Fragmentul va fi analizat, documentat și integrat în colecțiile muzeului. Descoperiri precum aceasta, din zona de câmpie a Banatului, ne ajută să reconstituim imaginea unei lumi dispărute, când râurile curgeau
printr-un peisaj în care pașii grei ai mamuților lăsau urme adânci.
Va urma o documentare de specialitate, iar piesa are toate șansele să fie prezentată în expozițiile viitoare, pentru ca publicul să poată vedea, cu propriii ochi, cum arată o mărturie autentică din epoca marilor giganți.

#mnab #donații #arheologie #molarmamut

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

14. Cercetarea arheologică sistematică a sitului Băile Figa, Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud, Campania 2025

15. Molar de mamut, o nouă comoară preistorică la Muzeul Național al Banatului

16. Cultul solar

Cultul solar este una dintre cele mai vechi și răspândite credințe din istoria omenirii. În Epoca Bronzului (prima jumătate a mileniului III - sfârșitul mileniului II a.Chr. ) viața spirituală a comunităților europene gravita în jurul acestui cult.
Solstițiul de vară (cea mai lungă zi din an) avea o semnificație majoră pentru comunitățile preistorice. Se credea că în această zi Soarele atinge apogeul puterii sale, fiind un moment sacru în calendarul agrar și religios.
Pentru oamenii acestor comunități, solstițiul de vară era un eveniment extrem de important, marcat prin ritualuri și sărbători, dansuri, focuri sacre, ofrande și procesiuni sugerând o legătură profundă cu ritmurile naturii și cultul soarelui.
Soarele nu era doar o lumină pe cer - era o zeitate, simbol al fertilității, al puterii și al veșniciei, o sursă de viață și energie.
Specifice acestei perioade istorice sunt carele solare - artefacte realizate din lut, bronz (uneori și din aur sau alte materiale prețioase). Carul solar nu era o jucărie, ci un obiect ritualic, folosit în ceremonii sacre legate de solstițiul de vară.
Considerate obiecte sacre, carele solare din Epoca Bronzului sunt artefacte arheologice deosebit de importante, asociate adesea cu practici religioase sau ritualuri legate de astronomie.
Piese arheologice ce fac parte din cultul străvechi al soarelui pot fi descoperite în expozițiile muzeului nostru iar poveștile din jurul lor sunt fascinante.
Vă așteptăm

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

17. Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și datând din a doua jumătate a secolului al III-lea.

Poate fi admirat în expoziția temporară "Capodopere din patrimoniul MNIR", deschisă pentru publicul vizitator.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

168. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

luni, 30 iunie 2025

Poștală ilustrată treprezentând Cinematograful „Vasile Roaită” din Alexandria.

ICARUS LA APULUM - mitul zborului și o reprezentare unică în Dacia romană

Capul de bronz al statuii împăratului roman Traianus Decius (249-251 d. Hr.), descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și datând din a doua jumătate a secolului al III-lea.

Cultul solar este una dintre cele mai vechi și răspândite credințe din istoria omenirii.

O nouă monedă comemorativă din Italia - 30.06.2025

Noi monede comemorative din Ucraina - 30.06.2025

O nouă monedă comemorativă din Belgia - 30.06.2025

duminică, 29 iunie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2025 - VIDEO - Partea IV

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete