LANSARE DE CARTE - „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, volum editat în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, derulat de Institutul Național al Patrimoniului

 

LANSARE DE CARTE - „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, volum editat în cadrul proiectului „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, derulat de Institutul Național al Patrimoniului 

Marți, 16 decembrie 2025, începând cu ora 12.00, Institutul Național al Patrimoniului (INP), Direcția Programe, lansează la Muzeul de Artă Populară Constanța volumul „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, ce face parte din proiectul „Multiculturalitate și gastronomie tradițională în Dobrogea”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. 

Volumul aduce în atenție un relevant exemplu de patrimoniu cultural imaterial din România, gastronomia tradițională a Dobrogei, expresie a unei conviețuiri interetnice îndelungate și a unei diversități culturale remarcabile. Acesta cuprinde rețete tradiționale prezentate de șapte comunități etnice din Dobrogea – aromâni, greci, meglenoromâni, ruși lipoveni, tătari, turci și ucraineni, precum și experiențe și practici culturale, fiind rezultatul colaborării dintre cercetători, comunități și instituții preocupate de documentarea și transmiterea valorilor patrimoniale. 

Volumul este bilingv și se adresează atât specialiștilor, cât și publicului larg.

Activitățile derulate în cadrul proiectului, precum și volumul „Gustul Dobrogei/Taste of Dobruja”, vor fi prezentate de: Oana Zaharia - managerul interimar al INP, dr. Daniela Mihai – managerul proiectului, Director Programe în cadrul INP, dr. Corina Mihăescu, dr. Simona Deleanu și dr. Ana Maria Stănescu.

Vă așteptăm!

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

În casa de dinainte se păstrau cele mai frumoase obiecte

 

În casa de dinainte se păstrau cele mai frumoase obiecte

Casa tradițională românească era alcătuită din două încăperi: tinda și casa de dinainte. În tindă se intra din pridvor, numit în unele localități din Zona Rupea, gălărie. 

Casa de dinainte era locul în care se păstrau cele mai frumoase obiecte, ele formând un ansamblu decorativ inedit. Mobilierul pictat este considerat una dintre valențele artistice izbutite ale Zonei Rupea, fiind rezultatul meșterilor sași din satele Beia, Cața, Criț, Jibert, Viscri și Drăușeni care au practicat meșteșugul aproape 300 de ani. 

Obiectele care alcătuiau interiorul erau organizate potrivit colțurilor încăperii. Odată cu trecerea timpului au intervenit o serie de schimbări. O mare influență în acest sens au avut-o târgurile anuale și săptămânale, unde sătenii luau contact cu negustorii și meșteșugarii care aduceau tot felul de mărfuri. Jețul este o piesă de mobilier sub forma unei bănci, prevăzută cu patru picioare și cu spătar. Locul lui în cameră era în fața bolții (a patului înalt). Jețul era cumpărat de la negustorii veniți la târguri. Rolul acestuia nu era doar unul decorativ, ci și funcțional.
Vă așteptăm să vizitați Muzeul de Etnografie ”Gheorghe Cernea” din Rupea, unde veți putea admira mobilierul pictat care înfrumuseța odinioară interiorul caselor tradiționale românești și săsești.

#MuzeuldeEtnografieGheorgheCerneadinRupea #MuzeuldeEtnografieBrașov #Casatradiționalăromânească #Casadedinainte #Mobilierpictat #Transilvania #haișitulamuzeu

 
Foto: Aspect din sala Interior săsesc, Muzeul de Etnografie ”Gheorghe Cernea” din Rupea

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Conferință: LIMES FORUM XIII

 

 

 

LIMES FORUM XIII va avea loc la Tulcea, pe 17 decembrie 2025, la Centrul Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării. Evenimentul este organizat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, sub egida Ministerului Culturii, în cadrul Programului Național LIMES. Colocviul reunește specialiști, cercetători și administratori de patrimoniu implicați în protejarea și valorificarea siturilor de pe Frontiera Romană din Dacia și Limesul Dunării, un prilej pentru prezentarea descoperirilor recente, inclusiv a rezultatelor cercetărilor arheologice sistematice din praetentura dextra și de pe latura estică a castrului legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum.

 

 

Sursa informațiilor Anca Timofan.

Vernisaj la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău: „Telescopul Spațial James Webb” - expoziţie temporară

 

Vernisaj la Observatorul Astronomic „Victor Anestin” Bacău: „Telescopul Spațial James Webb” - expoziţie temporară

Complexul Muzeal de Științele Naturii „Ion Borcea” Bacău, vă invită în data de 15 decembrie, ora 11.00, la sediul Observatorului Astronomic „Victor Anestin” din str. Ion Ghelu Destelnica nr. 8, să participaţi la vernisajul expoziției temporare intitulată „Telescopul Spațial James Webb”. 

În cadrul expoziției temporare este prezentat Telescopul Spațial James Webb - TSJW, lansat în 2021, care studiază Universul în spectrul infraroșu. TSJW este un telescop spațial dezvoltat de NASA, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială din Canada (CSA) şi succede telescopul spațial Hubble ca misiune emblematică a NASA în astrofizică.

În acest moment, acesta este cel mai mare telescop din spațiu și este echipat cu instrumente de înaltă rezoluție și sensibilitate ridicată. Instrumentele funcționează împreună pentru a detecta lumina infraroșie, captând imagini și date pentru o gamă largă de observații astronomice, pentru a studia Universul timpuriu, formarea galaxiilor, a stelelor și atmosferele exoplanetelor. 

Telescopul dispune de o oglindă primară de 6,5 metri (formată din 18 segmente hexagonale de oglinzi) și orbitează Soarele la o distanţă de aproximativ 1,5 milioane de kilometri de Pământ. 

Vă aşteptăm alături de noi!

Persoană de contact: muzeograf Alexandra Goria
Cu deosebită considerație,
Manager,
Dr. Gabriela Gurău

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.

România - leagănul primilor europeni | a doua parte - VIDEO

 

Sursa: Youtube Utilizator: TVR

Nu a mai văzut nimeni vreodată imagini și nici nu s-a mai povestit la televiziune despre Ion de la Anina, unul dintre cei mai vechi oameni moderni fosili descoperiți vreodată în Europa.

Prima parte mai jos:

România - leagănul primilor europeni | prima parte - VIDEO 

100 de ducaţi, emisă în atelierul monetar de la Cetatea Făgăraşului, în 1676.

 

"SPLENDOR OPES AVRVM MVNDI MIHI NVLLA VOLVPTAS – QVIN PVTO PRO CHRISTO HAEC OMNIA DAMNA MEO"

"Strălucirea tuturor comorilor de aur din lume nu îmi face nici o plăcere – Mă tem că toate acestea fac rău Christosului Meu și mântuirii mele"

Anul 1674 reprezintă un moment de cotitură în activitatea monetară transilvăneană, nu numai din vremea domniei lui Mihail Apafi, Principe al Transilvaniei între anii 1661-1690, dar și din întreaga istorie a acestei activităţi în Europa. La această dată începe baterea pieselor de 100 de ducaţi, cele mai grele monede de aur emise pe continentul nostru în Evul Mediu şi Epoca Modernă.

În ciuda frumoaselor cuvinte declarate mai sus, parte din legenda de pe aversul acestor monede, piosul principe va bate mai multe astfel de serii monetare de valoare excepțională. Emiterea lor vreme de mai mulți ani îl fac pe acesta creatorul nu numai a celei mai impresionante serii de monede de aur din Europa vremii sale, dar și autorul celor mai mari şi grele piese din acest metal, emise până la sfârşitul secolului al XX-lea.

În colecţia Cabinetului Numismatic şi Tezaurului Istoric al Muzeului Naţional de Istorie a României se păstrează una dintre aceste monede, printre cele mai valoroase din lume – piesa de 100 de ducaţi, emisă în atelierul monetar de la Cetatea Făgăraşului, în 1676.

Moneda de 100 de ducați din 1676, ca și aceea din 1674, a fost realizată printr-o tehnică specială, constând în aplicarea manuală a unor ștanțe folosite pentru baterea altor nominaluri (un ducat și 10 ducați), pe un flan (pastilă monetară) de mari dimensiuni, realizat prin laminare. Datorită acestui fapt, cea mai mare parte a câmpului monedei a rămas liber.

Detalii tehnice:
Colecția: MNIR
Nr. inventar: 47424
Perioadă: Epocă modernă timpurie
Datare: 1676
Material: Aur
Tehnică: Batere
Dimensiuni: diametru - 104,02 mm; grosimea flanului - 2,61 mm
Greutate: 345,95 g

Vă invităm să admirați această piesă deosebită în expoziția temporară "Capodopere din patrimoniul MNIR", deschisă pentru publicul vizitator.

#MNIR

 

Sursa informațiilor MNIR.

Emisiune numismatică cu tema 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu

 

Începând cu data de 15 decembrie 2025, Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu.

Caracteristicile monedei sunt următoarele:

Metal argint
Valoare nominală 10 lei
Titlu 999‰
Formă rotundă
Diametru 37 mm
Greutate 31,103 g
Cant zimțat
Calitate proof

Aversul monedei prezintă o compoziție inspirată din povestea „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, anul de emisiune „2025”, stema României și valoarea nominală „10 LEI”.

Reversul monedei redă portretul, numele scriitorului Mihail Sadoveanu și anii între care a trăit acesta „1880-1961”.

Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoţite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este 640,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din argint cu tema 145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Informații cu privire la achiziția monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naționale a României, secțiunea Numismatica.

 

Sursa informațiilor BNR.

𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐭̦𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐂𝐡𝐢𝐩𝐩𝐞𝐧𝐝𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐓𝐚̆𝐧𝐚𝐬𝐞”

 

𝐑𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐦𝐚̆𝐬𝐮𝐭̦𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐂𝐡𝐢𝐩𝐩𝐞𝐧𝐝𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 „𝐌𝐚𝐫𝐢𝐚 𝐓𝐚̆𝐧𝐚𝐬𝐞” 

𝐎𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐄𝐭𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐫𝐚𝐢𝐨𝐯𝐚 𝐬̦𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐮𝐳 𝐜𝐚𝐬𝐧𝐢𝐜 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚 𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐗. 𝐏𝐢𝐞𝐬𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭𝐚̆ 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐥-𝐚 𝐚𝐯𝐮𝐭 𝐜𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫 𝐚𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐧𝐮𝐥 𝐒𝐚𝐜𝐡𝐞𝐥𝐚𝐫𝐢 𝐒𝐞𝐫𝐠𝐢𝐮 𝐏𝐞𝐭𝐫𝐮 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐮.
𝑀𝑎𝑠𝑎 𝑠𝑒 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑠𝑡𝑖𝑙𝑢𝑙 𝐶ℎ𝑖𝑝𝑝𝑒𝑛𝑑𝑎𝑙𝑒.
Mobilierul ce se încadrează în acest stil se caracterizează prin detalii rafinate și este adesea realizat din lemn de înaltă calitate, cum ar fi mahonul, nucul sau cireșul, și poate fi împodobit cu elemente decorative precum încrustații, aurire sau lac.
𝑃𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑎𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜 𝑚𝑎̆𝑠𝑢𝑡̦𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑠𝑒𝑟𝑡𝑎𝑟, 𝑐𝑢 𝑏𝑙𝑎𝑡 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟 𝑎𝑣𝑎̂𝑛𝑑 𝑚𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑢𝑝𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎̆ 𝑐𝑢𝑟𝑏𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐𝑒 𝑠𝑡𝑖𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑏𝑟𝑖𝑜𝑙𝑒. Atât partea superioară a blatului mesei, cât și lateralele și sertarul, prezintă elemente de marchetărie care prin definiție este un procedeu de decorare a unui obiect din lemn, prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn, eventual exotic, de esențe și culori diferite. Pe picioarele și lateralele mesei a fost aplicat un baiț pe bază de apă iar stratul de protecție original a fost un lac din sherllac aplicat pe întreaga suprafață a obiectului. Acest lucru a fost constatat în urma decapării, când pe alocuri au apărut suprafețe lăcuite cu sherllac. 

𝐃𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐫𝐞
𝐃𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝𝐚̆𝐫𝐢 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐨 – 𝐦𝐞𝐜𝐚𝐧𝐢𝐜𝐞:
Masa prezenta descleieri, fisuri, fracturi, subțieri, gonflări și pierderi de material lemnos la nivelul ornamentelor realizate din furnir (datorate probabil șlefuirilor repetate a blatului prin șmilgheluire), intervenții necomforme de acoperire a lacunelor cu chituri diferite, atât din punct de vedere al compoziției acestora, dar și din punct de vedere al cromaticii. De asemenea pe suprafața obiectului se puteau observa și multiple urme ale uzurii funcționale reprezentate de: eroziuni, zgârieturi și lovituri mecanice. Obiectul a suferit în trecut intervenții de restaurare, dovadă a acestui fapt fiind diblurile din lemn montate în partea superioară a unui picior rupt, precum și consolidarea sertarului cu cuie metalice.

𝐃𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝𝐚̆𝐫𝐢 𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐨 – 𝐜𝐡𝐢𝐦𝐢𝐜𝐞
Pe lângă îmbătrănirea materialelor și a petelor diverse, cea mai importantă degradare a constituit-o stratul de protecție. Pe întreaga suprafață a mesei a fost aplicat într-un mod neglijent un lac de culoare închisă ce împiedica citirea desenului ornamentației, cât și adevărata cromatică a piesei. În încercarea de a acoperi defectele, acesta a fost pensulat grosier, cu scursuri, având un aspect rugos, datorat ancrasării unor impurități înglobate în masa acestuia. Aspectul inestetic al mesei a fost de altfel și motivul aducerii acesteia în laboratorul de restaurare.
𝐃𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝𝐚̆𝐫𝐢 𝐛𝐢𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞:
​𝑅𝑒𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑢𝑛 𝐴𝑡𝑎𝑐 𝑥𝑖𝑙𝑜𝑓𝑎𝑔 (𝑖𝑛𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣) 

𝐎𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐚𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐭𝐞
Înainte de a începe procesul de restaurare, obiectul a fost supus mai întâi unei biocidări preventive în instalația de anoxie din dotarea muzeului.
Procesul de restaurare propriu-zis a început cu operațiunea de decapare, care s-a realizat cu ajutorul decapantului universal Eco-Grint aplicat prin pensulare. După emolierea straului de lac, rezidurile rezultate au fost îndepărtate cu solvent organic (toluen).
În urma decapării stratului de lac, au ieșit în evidență elementele necomforme precum chituirile de diferite culori și tonalități.
Chiturile au fost îndepărtate cu ajutorul acetonei care a ajutat la emoliere, fiind apoi curățate mecanic cu ajutorul bisturiului.
Elementele ornamentale care lipseau au fost completate cu furnir de diferite esențe lemnoase similare cu cele originale. Acestea au fost șablonate și decupate, respectându-se atât orientarea fibrei lemnului, cât și forma exterioară a zonelor lacunare. Completările au fost fixate cu ajutorul unei soluții de clei de oase cald cu concentrația de 30%, după ce în prealabil zonele au fost degresate cu alcohol etilic. Pentru o fixare sigură a întregii suprafețe completate, acestea au fost presate cu spatula caldă, punând apoi mici greutăți până la uscarea definitivă.

Aducerea la nivel s-a realizat prin șlefuirea suprafețelor cu hârtie abrazivă de diferite granulații.
Suprafețele desprinse sau gonflate au fost injectate cu soluția de clei de oase mai sus amintită fiind și acestea presate cu spatula caldă.
Chituirea zonelor lacunare de mici dimensiuni și a fisurilor s-a făcut cu chit de rumeguș obținut din amestecul rumegușului cernut cu o soluție de clei de iepure cu concentrație de 10% , după ce în prealabil lacunele au fost degresate cu alcool etilic. A urmat apoi șlefuirea chituirilor și a zgârieturile superficiale cu hârtie abrazivă de diferite granulații.
Elementele lipsă din lemn de la nivelul sertarului au fost completate, iar pentru încleierea acestora s-a folosit aceeași soluție de clei de oase cald cu concentrația de 30%. Zonele ce prezentau rupturi au fost încleiate și presate cu ajutorul menghinelor pentru lemn.
Integrarea cromatică a elementelor nou competate a fost făcută cu ajutorul unor baițuri pe bază de apă.
Vernisarea fială s-a realizat cu sherllac decerat dizolvat in alcool etilic, aplicat în straturi succesive atât cu pensula cât și cu ajutorul tamponului. Pentru lustruirea suprafeței în amestec au fost adăugate și câteva picături de ulei de parafină (tehnica french polish). 

𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐆𝐨𝐫𝐠𝐨𝐫𝐢𝐧 𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬̦ – restaurator lemn - Laboratorul de Restaurare - Conservare al Muzeului Olteniei Craiova.

𝐅𝐨𝐭𝐨: Muzeul Olteniei

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.