1. Monedă Ducat, Mircea cel Bătrân, Țara Românească, 1386-1418, argint
Preț de pornire
€ 200
Adjudecat
€ 400
Descriere
argint d=15 mm
Detalii
Moneda a fost emisă de Mircea cel Bătrân, cel mai important domn al Țării Românești, care a domnit între 1386 și 1418.
Cunoscută în numismatica românească ca ducat muntean, aceasta se încadrează în sistemul de ducați bătuți la Veneția începând cu anul 1202.
Gravura monedei, atât pe avers cât și pe revers, respectă tiparul comun al ducatului muntean, folosit în toate emisiunile domnilor munteni de la Vlaicu I (1364 - 1377) până la Basarab Laiotă (1473 - 1477, cu întreruperi frecvente).
Legendele de pe monedele lui Mircea cel Bătrân erau scrise fie cu caractere chirilice, fie cu caractere latine.
Sursa: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-ducat-mircea-cel-batran-tara-romaneasca-1386-1418-argint-ro-103489
2. Monedă Gros, Petru Mușat, Moldova, 1375-1391, argint, prima monedă bătută de un voievod al Moldovei
Preț de pornire
€ 200
Adjudecat
€ 250
Descriere
argint d=19 mm
Detalii
Gros bătut de Petru Muşat, domn al Moldovei între 1375 şi 1392, primul voievod moldovean care a bătut monedă.
Voievodului i se spunea Mușat sau al Mușatei în urma numelui mamei sale, Mușata (cunoscută și sub numele latin Margareta), presupusă a fi fiica lui Bogdan Întemeietorul. Numele ei a dat naștere puternicei dinastii a Mușatinilor, care a dominat tronul Moldovei pentru o lungă perioadă.
Se consideră că scutul de pe reversul monedelor reprezenta stema personală a familiei domnitoare. Dacă această ipoteză este corectă, este important de menționat că stema nu avea o formă fixă, numărul de crini în câmpul secund variind semnificativ, fără o justificare heraldică clară. Numărul de crini pe monedele lui Petru Mușat variază între unul și șapte, variabilitatea continuând și în emisiunile urmașilor săi.
Petru Mușat a avut legături strânse cu Țara Românească și cu Polonia. A recunoscut oficial suzeranitatea Poloniei și s-a căsătorit cu o verișoară sau poate chiar o soră a regelui polonez Vladislav Jagello. El a asistat pe Mircea cel Bătrân în încheierea unui tratat de alianță cu Polonia. În timpul domniei sale, Moldova și-a extins granițele până la Marea Neagră și a stăpânit Cetatea Albă.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-gros-petru-musat-moldova-1375-1391-argint-prima-moneda-batuta-de-un-voievod-al-moldovei-ro-103488
3. Monedă Gros, Alexandru cel Bun, Moldova, 1400-1432, argint
Preț de pornire
€ 200
Adjudecat
€ 250
Descriere
argint d=17 mm
Detalii
Avers: +MONE ALEXANDRI; cerc interior stema Moldovei: cap de bour având între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la dreapta heraldică de o roză cu cinci petale şi la stânga de o semilună.
Revers: +WD MOLDAVIENSIS; cerc perlat interior: scut despicat vertical; în câmpul întâi trei grinzi, în câmpul al doilea cinci flori de crin; scutul este timbrat de un cap de bour; în stânga scutului siglă; cerc perlat exterior.
Domnia lui Alexandru cel Bun s-a distins prin stabilitate, pace și dezvoltare în toate domeniile. El a continuat procesul de unificare a țării, începând cu popularea și valorificarea regiunii Pruto-Nistrene, și a impulsionat puternic economia, prin acordarea primului privilegiu comercial în Moldova (oferit lvovenilor). Ca diplomat iscusit, a reușit să contracareze intențiile de expansiune ale Poloniei și Ungariei, prevăzute în Tratatul de la Lublau (1412), iar Moldova a participat pentru prima dată la întâlniri internaționale (Tratativele de la Luțk din 1429).
Alexandru cel Bun a rezolvat conflictul cu Patriarhia de Constantinopol, asigurând autonomia Mitropoliei Moldovei și recunoașterea canonicității mitropolitului Iosif.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-gros-alexandru-cel-bun-moldova-1400-1432-argint-ro-103628
4. Monedă Gros, Ștefan cel Mare, Moldova, 1457-1504, argint
Preț de pornire
€ 200
Adjudecat
€ 500
Descriere
argint d=16 mm
Detalii
Avers: Cap de bour cu stea între coarne, în părţi rozeta şi semiluna, și legenda în limba slavonă „ + MONETAMOLDAVIE".
Revers: Scut cu o cruce dublă și capetele ancorate și legenda „ + STEFANVSVOIEVODA".
Sfântul Ștefan cel Mare, canonizat de Biserica Ortodoxă Română, a fost domn al Moldovei pentru o perioadă extinsă, fiind la conducere între 1457 și 1504, adică timp de 47 de ani, ceea ce reprezintă cel mai lung interval de domnie dintre toate cele două Țări Române medievale. Monedele emise în timpul domniei sale sunt groşi şi jumătăţi de groş, parte din sistemul asprilor otomani, care continua reforma monetară începută de Petru Aron (1455-1457). Aceste monede, din argint de titlu superior, erau de două tipuri și, având un număr relativ mic, erau folosite în principal pentru plata serviciului militar al boierilor şi al mercenarilor, fiind mai puțin utilizate în comerț, unde erau preferate monedele emise de statele vecine mai puternice.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-gros-stefan-cel-mare-moldova-1457-1504-argint-ro-103629
5. Monedă Gros, Ștefan al IV-lea (Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare), Moldova, 1506-1527, argint
Preț de pornire
€ 200
Adjudecat
€ 250
Descriere
argint d=19 mm
Detalii
Avers Într-un cerc perlat scut asimetric cu stema Moldovei: cap de bour avînd între coarne stea cu cinci raze, cu raza impară în sus, flancat la stînga heraldică de o lună în scădere şi la dreapta de o roză cu cinci petale, cea impară îndreptată în sus.
Legendă: + IO STEFANA VOEVODA GOSPO
Revers în cerc liniar interior: scut asimetric în care se află o cruce patriarhală formată din două cruci de Malta, la stînga şi la dreapta scutului cîte o roză cu cinci petale
Legendă: + DAR * ZEMLI MOLDAVSCOI
Monedele emise în timpul domniei lui Ştefan IV (Ştefăniţă) sunt groşi şi jumătăţi de groşi, care păstrează tipologia monedelor lui Bogdan al III-lea. Imaginile capului de bour, înconjurat de un scut stilizat de formă asimetrică, se abate de la designul tradiţional al stemei Moldovei.
Ştefăniţă (denumit de Grigore Ureche în cronica sa „Ştefan vodă cel Tânăr”, întrucât avea doar 14 ani când a ajuns pe tron) era fiul lui Bogdan al III-lea şi nepotul lui Ştefan cel Mare. A domnit în Moldova între 1517 şi 1527. În 1523, după execuţia lui Luca Arbore, acuzat de „viclenie”, a intrat în conflict cu o parte a boierimii. În 1526, s-a căsătorit cu Stana, una dintre fiicele lui Neagoe Basarab. Mormântul său se află la Mănăstirea Putna. Ion Vodă cel Viteaz, care a domnit în Moldova între 1572 şi 1574, era fiul nelegitim al lui Ştefăniţă.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-gros-stefan-al-iv-lea-stefanita-nepotul-lui-stefan-cel-mare-moldova-1506-1527-argint-ro-103630
6. Monedă Ducat, Matei Corvin, cca. 1482-1489, bătută la Sibiu, aur, piesă rară, de colecție
Preț de pornire
€ 750
Adjudecat
€ 12.000
Descriere
aur d=21 mm
Detalii
Avers: S LΛDISL | ΛVS RЄX, Sfântul Ladislau stând cu fața, un topor în mâna dreaptă și un glob în stânga;
Revers: MΛThIΛS D | GR VnGΛRIЄ, figurile așezate ale Madonei cu Pruncul, un corb cu un inel în cioc dedesubt (simbolul Corvinilor).
Născut la Cluj pe 24 februarie 1443, Matei Corvin a fost al doilea fiu al voievodului român Iancu de Hunedoara. Cunoscut în maghiară ca Hunyadi Mátyás, în latină ca Matthias Corvinus, în germană ca Matthias Corvinus, și în croată ca Matija Korvin, el a devenit unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, domnind între 1458 și 1490.
Domnia sa lungă a fost marcată de stabilitate economică, prosperitate culturală și artistică, dar și de numeroase campanii militare împotriva vecinilor, inclusiv o înfruntare cu domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în 1467, care s-a încheiat cu înfrângerea regelui Matei Corvin.
În timp, au apărut numeroase legende și mituri despre Matei Corvin și legătura sa cu orașul natal, Cluj, conturându-i imaginea de protector al oamenilor simpli, cunoscut adesea sub numele de „Matia cel Drept”. La moartea sa la 6 aprilie 1490, la Viena, poporul spunea că „odată cu Matia, a murit și Dreptatea”.
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-ducat-matei-corvin-cca-1482-1489-batuta-la-sibiu-aur-piesa-rara-de-colectie-ro-103549
7. Monedă Denar, Gabriel Bethlen, Principatul Transilvaniei, 1620, argint
Preț de pornire
€ 250
Adjudecat
€ 350
Descriere
argint d=13 mm
Detalii
Avers: Stema maghiară dublată separă marca monetăriei (KB - Kremnitz). Legenda: GAB. D. G. EL. HV. DA. CR. SC. R. (Gabriel Dei Gratia Electus Hungariae Dalmatiae Croatiae Sclavoniae Rex)
Revers: Madonna Patrona Hungariae așezată cu Pruncul în mâna dreaptă. Legenda: TR. PR. ET. SI. CO. 1620 (Transylvaniae Princeps Et Siculorum Comes).
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-denar-gabriel-bethlen-principatul-transilvaniei-1620-argint-ro-103514
8. Monedă 20 Kreuzeri 1805, Francisc II, bătută la Alba Iulia, argint
Preț de pornire
€ 100
Adjudecat
€ 500
Descriere
argint 583 d=28 mm
Sursa informațiilor: https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-arta-istorica-inclusiv-o-selectie-de-numismatica-si-militaria-587-2025/lot/moneda-20-kreuzeri-1805-francisc-ii-batuta-la-alba-iulia-argint-ro-103513
, ciocan 
și cască de protecție
). Minorii să fie însoțiți de adulți.
𝐅𝐢𝐠𝐮𝐫𝐢𝐧𝐚̆ 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐨𝐩𝐨𝐦𝐨𝐫𝐟𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐝𝐞𝐚, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐃𝐨𝐥𝐣 (𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆, 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐕𝐢𝐧𝐜̌𝐚-𝐃𝐮𝐝𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐈𝐕, 𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐣𝐮𝐦𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐦𝐢𝐥𝐞𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟓 𝐚. 𝐂𝐡𝐫.)
Piesa, modelată din lut, prezintă o formă stilizată a corpului uman în poziție șezândă, cu trăsături schematizate, fața fiind ușor profilată, de tip „ 𝑏𝑒𝑐 𝑑'𝑜𝑖𝑠𝑒𝑎𝑢”, iar brațele sub forma unor monturi. În zona trunchiului, prezintă o perforație ce ar fi putut avea un rol funcțional (suspendare, atașare) sau simbolic (legat de practici religioase sau magice).
𝑃𝑖𝑒𝑠𝑎 𝑎 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑔𝑟𝑒𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔 𝑀𝑎𝑟𝑖𝑛 𝑁𝑖𝑐𝑎 (1933-2014) 𝑖̂𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑠𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 1968-1969, 𝑖̂𝑛 𝑎𝑠̦𝑒𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑒𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑃𝑎𝑑𝑒𝑎 (𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑎 𝐷𝑟𝑎̆𝑛𝑖𝑐, 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝐷𝑜𝑙𝑗), 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙 „𝐷𝑒𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑉𝑖𝑒𝑖”.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: 𝐝𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐮𝐬 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐚̂𝐬𝐜𝐞𝐚𝐧𝐮, muzeograf, Secția de Istorie-Arheologie, 
𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, Referent de Specialitate, Biroul de Marketing.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului are deosebita plăcere de a găzdui 𝗷𝗼𝗶, 𝟮𝟳 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲, începând cu 𝗼𝗿𝗮 𝟭𝟴.𝟬𝟬, comunicarea doamnei prof. dr. 𝘼𝙣𝙖 𝘾𝙧𝙞𝙨𝙩𝙞𝙣𝙖 𝙃𝙖𝙡𝙞𝙘𝙝𝙞𝙖𝙨 (Universitatea din București) cu titlul „𝙄𝙨𝙩𝙤𝙧𝙞𝙞 𝙪𝙞𝙩𝙖𝙩𝙚. 𝘾𝙧𝙤𝙣𝙞𝙨𝙩𝙞𝙘𝙖 𝙨𝙖̆𝙨𝙚𝙖𝙨𝙘𝙖̆ 𝙙𝙚𝙨𝙥𝙧𝙚 𝙤𝙧𝙞𝙜𝙞𝙣𝙚𝙖 𝙧𝙤𝙢𝙖𝙣𝙖̆ 𝙨̦𝙞 𝙤𝙗𝙞𝙘𝙚𝙞𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 𝙧𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙞𝙡𝙤𝙧”, înscrisă în seria întâlnirilor Societății de Studii Clasice.
Prof. dr. Ana Cristina Halichias a obținut premiul Academiei Române „Timotei Cipariu” pentru lucrarea colectivă „Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes” și premiul „Petru Creția”, acordat de Muzeul Național al Literaturii Române pentru lucrările „Latina diplomatică în Țările Române”, „Studia Mediaevalia”, „Mediaevalia et neolatina” și „Glosar de termeni românești din documente latine medievale”.
