Joi, 27 februarie, de la ora 18:00, invităm publicul la prelegerea Planurile „pierdute” ale orașelor București și Târgoviște (Moritz von Ott, 1820), susținută de Laurențiu Rădvan și Mădălin-Cristian Focșa.
Conferința face parte din seria Atlas. Conferințele MNHCV și aduce în prim-plan descoperiri recente despre primele planuri cartografice ale celor două orașe, realizate de inginerul Moritz von Ott în 1820, păstrate în arhivele Bibliotecii de Stat din Berlin.
Participarea se face pe bază de înscriere și achitarea taxei de 16 lei (tarif întreg, 8 lei bilet redus pentru pensionari, 4 lei – bilet redus pentru elevi și studenți), aici:
https://eventbook.ro/.../bilete-atlas-conferintele-mnhcv...
Planul inițial al orașului București era considerat pierdut, fiind cunoscută doar o versiune târzie și într-o formă deteriorată, păstrată la Biblioteca „V. A. Urechia” din Galați. Planul orașului Târgoviștei reprezintă o frumoasă descoperire, necunoscută până în prezent.
Cei doi autori vor analiza cele două studii de caz și vor prezenta contextul ridicării lor, pornind și de la notațiile inedite legate de mișcarea lui Tudor Vladimirescu din 1821 și impactul acesteia asupra celor două orașe.
Laurențiu Rădvan (n. 1975), istoric, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Specialist în istorie urbană medievală și modernă, istorie socială și cartografie istorică, autor al mai multor lucrări publicate în țară și străinătate, membru al Comisiei Internaționale de Istorie a Orașelor. Recent, a publicat - în colaborare - două volume, în care a valorificat planurile orașelor Iași și București identificate în arhivele rusești.
Mădălin-Cristian Focșa (n. 1980), geograf, ghid de turism, absolvent al unui master de patrimoniu cultural, cu preocupări de geografie istorică.
A publicat studii în reviste de specialitate (Historia Urbana, Revista arhivelor), concentrându-se în ultimii ani pe istoria orașului natal, Câmpina, unde activează de un deceniu; este implicat în coordonarea anuarului filialei locale a Societății de Științe Istorice.
Seria „Atlas. Conferințele MNHCV” se adresează publicului pasionat de aventura cunoașterii și descoperiri din domeniile istoriei, geografiei, istoriei artei, astronomie, etc.
Sursa informațiilor Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi.
𝐌𝐄𝐋𝐂𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐋𝐈𝐕𝐀𝐃𝑨̆
𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐒̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐚 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞𝐭̦𝐢𝐧𝐞 𝐨 𝐛𝐨𝐠𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐥𝐮𝐬̦𝐭𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐡𝐭𝐨𝐧𝐞, 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢, 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭𝐚̆𝐫𝐢 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐮𝐫𝐦𝐚 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐢̂𝐧 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐳𝐨𝐧𝐞 𝐛𝐢𝐨𝐠𝐞𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐭̦𝐚𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚. 𝐏𝐫𝐢𝐧 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫-𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆, 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐛𝐚𝐳𝐚̆ 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐮𝐧 𝐛𝐮𝐧 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐥𝐮𝐬̦𝐭𝐞 (𝐠𝐚𝐬𝐭𝐞𝐫𝐨𝐩𝐨𝐝𝐞 𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐯𝐚𝐥𝐯𝐞) 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐯𝐚𝐳𝐢𝐯𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚. 𝐈̂𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐬𝐞𝐧𝐬, 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞𝐦 𝐢̂𝐧 𝐚𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐦𝐞𝐥𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐯𝐚𝐝𝐚̆, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐥𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.
𝐇𝐞𝐥𝐢𝐱 𝐩𝐨𝐦𝐚𝐭𝐢𝐚 𝐋𝐢𝐧𝐧𝐚𝐞𝐮𝐬, 𝟏𝟕𝟓𝟖
Încrengătura Mollusca; 
Cunoscut în Franța sub numele de melcul de Burgundia, este o specie terestră, răspândită în toată Europa, cu excepția zonelor nordice. În România s-a constatat că Helix pomatia se dezvoltă mai ales în ecosistemele antropizate (GROSSU, 1983, 1993; NEACȘU & CIOBOIU, 1999, 2000). Este o specie euribiontă (răspândită într-o gamă largă de biotopuri: grădini, păduri şi în general prin locuri umbrite şi umede).
𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: CIOBOIU OLIVIA. 2004. Moluştele din colecţia Alexandru V. Grossu – parametru de apreciere a răspândirii în condiţiile actuale de impact antropic. Oltenia. Studii şi comunicări. Stiinţcle Naturii. Muzeul Olteniei Craiova. 20: 319 - 339.
𝐌𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐞: dr. Olivia Cioboiu, muzeograf - Secția de Științele Naturii.
𝐅𝐨𝐭𝐨: https: //ro.wikipedia.org – Melc de livada.
,
𝐋𝐚𝐯𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐮𝐭, 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐦𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐢𝐦𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞, 𝐢𝐧𝐜𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐜𝐮 𝐢̂𝐦𝐩𝐮𝐧𝐬𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐬𝐮𝐜𝐜𝐞𝐬𝐢𝐯𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐫𝐮𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐮𝐛𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚𝐥𝐛𝐚̆ 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐆𝐚̂𝐫𝐥𝐚 𝐌𝐚𝐫𝐞 (𝐬𝐞𝐜. 𝐗𝐕𝐈-𝐗𝐈𝐈𝐈 𝐚. 𝐂𝐡𝐫.). 
Piesa a făcut parte din inventarul funerar al unui mormânt de incinerație descoperit în vara anului 2000, în punctul „Cabana de metal”, comuna Bistreț (județul Dolj). Necropola din acest punct, situată pe malul lacului Bistreț, a fost cercetată în perioada 1999-2005 de un colectiv condus de Ion Motzoi-Chicideanu de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, fiind identificate în total 86 de morminte, dintre acestea 79 aparținând culturii Gârla Mare. Această piesă îmbogățește patrimoniul Muzeului Olteniei, fiind parte a 𝐂𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞𝐢 „𝐈𝐝𝐨𝐥𝐢”.