Descoperire deosebită: în marginea de nord a necropolei Tomisului a fost identificat un sarcofag de epocă romană intact. - VIDEO

 

Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au avut parte de o descoperire deosebită: în marginea de nord a necropolei Tomisului a fost identificat un sarcofag de epocă romană intact. Din cercetările preliminare s-a constatat că este vorba de un mormânt de copil, în interior fiind vizibil un bogat inventar funerar cuprinzând câteva obiecte de port, monedă, două jucării de lut și ghirlande de flori.

 
Cercetarea și prelevarea materialelor arheologice sunt în curs de desfășurare, specialiștii muzeului urmând a oferi mai multe informații în cadrul unei conferințe de presă, care va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 9:00, la sediul MINAC din strada Arheipiscopiei nr. 7A, Constanța.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

✨️ În marginea de nord a necropolei Tomisului a fost identificat de către specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța un sarcofag de epocă romană intact. Cercetările preliminare au arătat că este vorba de un mormânt de copil, în interior fiind vizibil un bogat inventar funerar cuprinzând câteva obiecte de port, monedă, două jucării de lut și ghirlande de flori. - VIDEO

✨ ️Cercetarea și prelevarea materialelor arheologice sunt în curs de desfășurare, specialiștii muzeului urmând a oferi mai multe informații în cadrul unei conferințe de presă, care va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 9:00, la sediul MINAC din strada Arheipiscopiei nr. 7A, Constanța.

https://minac.ro/descoperire-arheologica-importanta-la-constanta-un-sarcofag-roman-intact-apartinand-unui-copil/

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Deschiderea unui sarcofag roman de copil, descoperit intact

 Sursa: Youtube Utiliazator: Echidistant INFO

➡️ Un sarcofag de copil, descoperit în Constanța. Specialiștii MINAC au deschis mormântul - VIDEO

➡️ Citește: https://focuspress.ro/un-sarcofag-de-copil-descoperit-in-constanta-specialistii-minac-au-deschis-mormantul-bdbffcfdb/

 
https://focuspress.ro/video-descoperire-arheologica-in-zona-flamanda-din-constanta-un-sarcofag-de-copil-deschis-de-specialistii-minac-ddec20d50/

 

Sursa informațiilor Focuspress.

Sarcofag de copil roman, descoperit în Constanța, după săpăturile făcute în zona Flămânda: „Este intact, s-a păstrat inclusiv părul”


Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța despre una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele trei decenii din spațiul anticului Tomis - Constanța de astăzi. - VIDEO

#MINAC #arheologie #patrimoniu #sarcofag #muzeu #istorie

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În deschiderea conferinței doctoranzilor, în 29 octombrie la ora 10. 00, avem bucuria și onoarea să îl avem drept keynote speaker pe prof. dr. Alfred Twardecki: Olbia Across Time: A Greek City Between Empires, Cultures, and Memories.

 

În deschiderea conferinței doctoranzilor, în 29 octombrie la ora 10. 00, avem bucuria și onoarea să îl avem drept keynote speaker pe prof. dr. Alfred Twardecki: Olbia Across Time: A Greek City Between Empires, Cultures, and Memories. 

Pentru ACCES ZOOM: Join Zoom Meeting
https://us06web.zoom.us/j/87990019090...
Meeting ID: 879 9001 9090
Passcode: 646587

 

Sursa informațiilor Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan".

Muzeul cartierului tău! Patrimoniu și comunitate: un dialog cu locuitorii din Valea Aurie

 

Muzeul cartierului tău! Patrimoniu și comunitate: un dialog cu locuitorii din Valea Aurie

Cum arăta Valea Aurie în urmă cu aproximativ 100 de ani? Cum s-a transformat cartierul și ce povești se ascund în fotografiile păstrate de-a lungul generațiilor?

Muzeul Național Brukenthal vă invită să descoperiți Valea Aurie de ieri și de azi, într-o întâlnire dedicată patrimoniului local și oamenilor care dau viață comunității! 

Joi, 29 octombrie, de la ora 17:30, vom deschide o fereastră spre trecut printr-o selecție de fotografii vechi din colecția de Grafică Documentară a muzeului. Imaginile vor dezvălui fragmente din evoluția urbanistică a zonei și ne vor ajuta să privim cartierul familiar dintr-o perspectivă nouă.

Cu această ocazie, va fi prezentată o mică expoziție fotografică ce ne va purta în trecut, dezvăluindu-ne imagini ale cartierului de acum un secol.

Vă invităm să contribuiți la reconstituirea istoriei vizuale a cartierului! 

Dacă păstrați în colecțiile personale fotografii vechi din Valea Aurie, aduceți-le alături de noi. Fiecare imagine poate adăuga o nouă filă la povestea comunității și ne poate ajuta să înțelegem mai bine transformările cartierului de-a lungul timpului. Haideți să păstrăm vie memoria locului în care trăim și să redescoperim împreună Valea Aurie de ieri și de azi!

Joi, 29 octombrie 2026
Ora 17:30
Biblioteca Județeană ASTRA – Filiala Valea Aurie, str. Ludoș, nr. 9, bl. 31

Prezentare susținută de dr. Delia Voina, muzeograf în cadrul Muzeului Național Brukenthal. 

Prin proiectul „Muzeul cartierului tău!”, Muzeul Național Brukenthal își propune să stimuleze dialogul dintre instituția muzeală și comunitățile locale, evidențiind valoarea mărturiilor păstrate de-a lungul generațiilor. Istoria unui loc nu este alcătuită doar din documente și obiecte aflate în colecțiile instituțiilor de cultură, ci și din amintirile, experiențele și poveștile oamenilor care îl cunosc.

Vă așteptăm cu drag și cu fotografii care spun povești!

Acțiunea este cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu prin Agenda Culturală 2026.

#brukenthalmuseum #ValeaAurie #muzeulcartieruluitau #comunitatelocala #sibiucity

 

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

Pieptar femeiesc, Avrig, Țara Oltului (zona Avrig), prima jumătate a secolului XX

 

Pieptar femeiesc, Avrig, Țara Oltului (zona Avrig), prima jumătate a secolului XX

Pieptarul are de jur împrejur aplicată pojiță albă (pielea, fără blană), conturată cu ”șinor” (șnur) cu ”boituri” (șnur buclat) din mătase roșie. 

În talie, pojiță albă brodată cu motivul ”ghirlandă”, în culorile: roșu, bordo, mov, verde, albastru, portocaliu, negru.

Puteți admira pieptare din colecția Muzeului de Etnografie Brașov vizitând expoziția temporară „Tăbăcarii și cojocarii din Țara Oltului” deschisă la Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat.”

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită la al XI-lea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”! Tema: Pericolele Supraeului totalitar. O abordare psihologică a „Omului Nou” din comunismul românesc.

 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vă invită la al XI-lea eveniment din seria conferințelor „Colocviile CNSAS”!

Tema: Pericolele Supraeului totalitar. O abordare psihologică a „Omului Nou” din comunismul românesc.

Conferință susținută de: Cristina Anisescu, consilier superior, Direcția Cercetare, Expoziții, Publicații din CNSAS

Data: 28 octombrie 2026
Ora: 15:00
Locație: ARCUB – Hanul Gabroveni, Sala Atelier (str. Lipscani, nr. 84-90, București)

Invitați:
• Dr. Mircea Stănescu, istoric, Arhivele Naționale ale României
• Valentin Miu, Psiholog, psihoterapeut psihanalist, IARPP
Moderator: Dr. Constantin Buchet, Președintele Colegiului CNSAS
Prin această inițiativă, CNSAS își propune să stimuleze dezbateri academice și să contribuie la o mai bună înțelegere a trecutului represiv și a influenței serviciilor secrete asupra societății românești.

Vă așteptăm cu drag!

 

Sursa informațiilor Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității - CNSAS.

Expoziția „Metamorfoză și culoare”

 

Expoziția
„Metamorfoză și culoare”

Invităm publicul din Bârlad să pășească într-o lume plină de frumusețe și culoare la expoziția temporară „Metamorfoză și culoare” deschisă în perioada 31 octombrie - 12 decembrie 2026 la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, Secția Științele Universului și ale Vieții organizată în colaborare cu Muzeul Județean Botoșani, Secția Științele Naturii Dorohoi.

Expoziția de fluturi exotici este o ocazie de a explora frumusețea naturii într-un cadru sigur și accesibil, o experiență care va încânta atât copiii, cât și adulții, și va lăsa în urmă nu doar amintiri vizuale, ci și o lecție de respect față de natură și biodiversitate dar și apreciere pentru fragilitatea lumii vii.
În cadrul expoziției, vizitatorii vor putea admira aproximativ 400 de fluturi exotici, ce aparțin colecției entomologice realizată de profesorul sucevean Ioan Nemeș, fluturi colectați din toate colțurile lumii (Mexic, Uruguay, Paraguay, Congo, Guineea, Australia, Madagascar, India, China, Japonia, Vietnam, Filipine, Papua Noua Guinee, ins. Borneo, ins. Solomon). 

Materialul expozițional împrumutat Secției Științele Universului și ale Vieții Bârlad pentru organizarea expoziției temporare este reprezentat prin indivizi de lepidoptere exotice care aparțin la 6 familii (Papilionidae, Pieridae, Nymphalidae, Saturniidae, Sphingidae și Uraniidae).

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, ora 1200 la Secția Științele Universului și ale Vieții Bârlad, Sediul Muzeului din str. Republicii nr. 235.

Contact:
Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad
Responsabil: muzeograf Cerchia Corneliu
tel: 0335/404.746; fax: 0235/422.211
e-mail: muzeuparvan@gmail.com

 

Sursa informațiilor Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.

Noi bancnote de pe mapamond CCCXLXIV - 27.10.2026

 I. 5.000 coroane Cehia - comemorativă

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51509

II. 5 rufiyaa Maldive

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51517

III. 2.000 guaraníes Paraguay

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51538

IV. 5.000 guaraníes Paraguay 

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51538

V. 10.000 guaraníes Paraguay

  Sursa: https://banknotenews.com/?p=51538

VI. 20.000 guaraníes Paraguay 

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51538

VII. 50.000 guaraníes Paraguay 

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51538

VIII. 100.000 guaraníes Paraguay 

  Sursa: https://banknotenews.com/?p=51538

IX. 20.000 peso Cuba

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51407

OLĂRITUL LA ROMÂNI

 

OLĂRITUL LA ROMÂNI

Informațiile despre olarii români din sudul Transilvaniei sunt relativ târzii, deoarece majoritatea lucrau în sate și nu erau organizați în bresle.

Olarii din Făgăraș, atestați ca breaslă în 1614, sunt menționați în urbariile Țării Făgărașului, conscripții și inventarele curții princiare de la Făgăraș și ale celor domeniale de la Porumbacu și Comăna de Jos. Aceștia erau fie aserviți domeniului, fie angajați la curte și plătiți, având posibilitatea să vândă la târgurile săptămânale și anuale surplusul de vase produse. Se lucrau vase pentru ornamentarea caselor, cancee, blide sau farfurii, smălțuite, decorate, cu cornul pe angobă albă, cu motive florale și fitomorfe, în culorile brun, verde și albastru.

La mijlocul secolului al XVII-lea, apar menționați în documente olari în sate precum Bucium, Breaza, Arpaș, Porumbacu sau Comăna, iar în secolele XVIII - XIX și în Cuciulata, Toderița, Șercaia, Cârța și Noul Român, acesta din urmă fiind cel mai renumit.

Prin așezarea sa la jumătatea distanței dintre Sibiu și Brașov, ceramica produsă în Noul Român (străchini mari, adânci, castroane, cancee și farfurii), prezintă influența acestor două centre, păstrând totuși caracterul motivelor românești: central, buchete de flori, stele lucrate cu cornul în culorile albastru și verde pe fondul alb al angobei, iar pe margine, frunze de brad.

Olarii români din Țara Bârsei sunt menționați pentru prima dată într-un document al breslei olarilor sași din Brașov din 1564, în care apare menționat numele unui olar din Tohan; documente mai târzii menționează meșteri olari și la Zărnești. Se produceau vase de uz gospodăresc: vase pentru murături, oale pentru sarmale, ulcioare cu gât îngust sau „ulcele cu chisc”/cioc de turnare, obiecte cumpărate, mai ales, de locuitorii din zonele Bran și Săcele. Potrivit literaturii de specialitate, un cuptor de vase a mai putut fi văzut în Tohanul Nou până în 1955.

Caracteristice acestor vase erau smalțul roșu sau verde și decorul din humă albă, constând în cercuri de linii paralele, motive florale stilizate, poziționate sub gâtul vasului sau brâuri sub formă de palmete, poziționate pe corpul acestuia.

 
Trebuie menționat faptul că în Țara Bârsei, la Cristian exista o „baie de humă”/carieră, de unde se extrăgea humă albă, de calitate bună, care se vindea în cantități considerabile olarilor din Țara Oltului și Țara Românească.

Puteți admira piese ceramice de excepție la Muzeul de Etnografie Brașov în cadrul expoziției temporare „Meșteșugul olăritului. Centre de olari din sudul și centrul Transilvaniei în secolele XVII – XIX”. Program vizitare: miercuri-duminică între orele 09:00 și 17:00.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

O incursiune în lumea patrimoniului ecleziastic de lemn - Bisericile de pe Valea Crișului Alb, județul Hunedoara

 

O incursiune în lumea patrimoniului ecleziastic de lemn
Bisericile de pe Valea Crișului Alb, județul Hunedoara

Asociația Biserici Înlemnite / The Wooden Churches Association în parteneriat cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva marchează finalizarea proiectelor de cercetare și inventariere din județul Hunedoara printr-o serie de activități deschise publicului la Castelul Nopcsa.

Vineri, 30 octombrie 2026, începând cu ora 16:00, castelul își deschide porțile pentru a aduce în prim-plan o serie de aspecte ale unui patrimoniu adesea trecut cu vederea. Evenimentul este dedicat prezentării sintetice a campaniilor din acest an de pe Valea Crișului Alb și din împrejurimile orașului Brad.

Programul include prelegeri de specialitate, lansarea publicației cu rezultatele școlii de formare, o instalație de hărți și realitate augmentată și o degustare de produse tradiționale.

În plus, sunteți invitați să aduceți un material textil propriu (tricou sau sacoșă din pânză) pentru a-l imprima cu o imagine pregătită pentru această ocazie, în cadrul unui atelier deschis publicului.

Despre proiecte și finanțatori:
-„Inventarierea bisericilor istorice de lemn din România: biserici din județul Hunedoara” este un proiect finanțat prin Timbrul de Arhitectură al Ordinului Arhitecților din România, sesiunea toamnă 2025.

-„Școala de formare pentru cercetarea multidisciplinară a bisericilor istorice de lemn din România – etapa 2026 – județul Hunedoara” este un proiect cultural co-finanţat de AFCN, Sesiunea Proiecte Culturale 1/2026.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Accesul este liber. Vă așteptăm cu drag vineri, 30 octombrie, de la ora 16:00, la Castelul Nopcsa, Săcel, județul Hunedoara.

---------------------------
Asociația Biserici Înlemnite a fost fondată în 2021 de câțiva activiști de patrimoniu aplecați profesional spre conservarea structurilor din lemn și a meșteșugului care le înconjoară. Activitatea asociației s-a concentrat pe restaurarea prin școli de vară a bisericilor de lemn din Povergina (județul Timiș) și Vălari (județul Hunedoara), proiecte de inventariere a bisericilor de lemn din Arad (2021), Iași (2022), Gorj (2023), Hunedoara (2025-2026), precum și alte proiecte care gravitează în sfera cercetării pluridisciplinare și a intervențiilor pe structuri de lemn din România.

 

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Lampa cu ulei – o sursă de iluminat din perioada medievală

 

Lampa cu ulei – o sursă de iluminat din perioada medievală

În perioada medievală, majoritatea spațiilor, fie ele locuințe ale nobililor sau ale oamenilor de rând, fie alt gen de interioare, beneficiau în timpul zilei de lumina naturală, care pătrundea prin ferestre, uși ori alte feluri de deschideri. Odată cu lăsarea întunericului, însă, încăperile erau luminate, în primul rând, de focul ce ardea în vatră, dar și prin intermediul altor surse: lumânări, opaițe, lămpi cu ulei, torțe, sfeșnice, candele, candelabre sau felinare.

În expoziția permanentă a Muzeului Civilizației Urbane a Brașovului este prezentată o astfel de sursă de iluminat, mai precis o lampă cu ulei, tip opaiț, din fier, prevăzută cu dispozitiv pentru reglarea flăcării, având bazinul în formă de pară și fiind înzestrată cu cârlig, pentru a putea fi suspendată. Recipientul opaițului era umplut cu seu topit sau cu ulei vegetal, în orificiul lui introducându-se o feştilă – care reprezenta, de fapt, fitilul –, din in sau din cânepă, careia i se dădea foc.

Lampa cu ulei era un obiect de iluminat accesibil tuturor mediilor sociale. Era uşor de mânuit, astfel fiind extrem de practică în activitatea cotidiană, deși lumina emanată nu era deosebit de puternică. În același timp, ea constituia, în permanență, un real pericol, deoarece flacăra neprotejată şi foarte apropiată de materia combustibilă putea duce, cu ușurință, la izbucnirea unui incendiu.
Vă invităm să aflați cum arăta un astfel de obiect, vizitând Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului din Piața Sfatului, nr. 15, deschis de miercuri până duminică, intre orele 9:00 – 17:00.

Sursă: Cosmin C. Rusu, Iluminatul artificial în Evul Mediu. 

Transilvania – secolele XI–XVI, în „Mediaevalia Transilvanica”, tom II, 1998, nr. 1.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.

„Ulcioare de nuntă antropomorfe” (Oboga, județul Olt)

 

Exponatele săptămânii: „Ulcioare de nuntă antropomorfe” (Oboga, județul Olt)

Ulcioarele de nuntă sunt piese ceremoniale consacrate ca simbol al nunții tradiționale românești. Acestea sunt prezente în momentele cele mai importante ale ceremoniei: pețitul, logodna, alegerea nașilor, chemarea la nuntă, cununia, masa mare.

Gestul oferirii și acceptării ulciorului umplut cu vin sau rachiu, din care beau pe rând participanții cu rol activ la nuntă, confirmă întemeierea tinerii familii și integrarea acesteia în viața socială a comunității.

În această săptămână, vă prezentăm două ulcioare de nuntă antropomorfe lucrate la jumătatea secolului trecut de meșterul Ion Răducanu în centrul de olărit Oboga, județul Olt. Piesele pereche sunt lucrate din lut, modelate la roată și cu mâna, pictate cu paiul și cornul cu pământuri colorate, smălțuite și arse în cuptorul de olar.

Siluetele antropomorfe prezintă detalii anatomice realiste, iar decorul surprinde portul popular specific Olteniei. Femeia poartă ie, podoabă de gât, bete și vâlnic, pe care sunt stilizate motive tradiționale, iar bărbatul pantaloni și cămașă cu broderii pe piept. Creatorul popular a adăugat personajului masculin un obiect pe care îl ține în mână, probabil cui, o aluzie la rolul bărbatului, cap de familie, de a ridica o construcție pentru familia sa.

Mâinile personajelor sunt îndreptate spre cap, care este totodată gura ulciorului, având capac din lut modelat sub formă de pălărie.
În partea din spate a fost modelată toarta cu „țâță” a ulciorului, pentru ca acesta să fie funcțional. 

Ulcioarele și ploștile de nuntă sunt cele mai fastuoase obiecte lucrate din lut. Dincolo de funcția lor uzuală, acestea sunt investite cu valențe augurale și apotropaice, considerându-se aducătoare de noroc, fertilitate și protecție pentru tânărul cuplu.
Creativitatea meșterilor olari de la Oboga a avut ca rezultat producția unor exemplare de ulcioare antropomorfe cu o valoare etnografică excepțională, multe dintre acestea fiind achiziționate de muzeele din toată țara. Obiectele prezentate au intrat în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța în anul 1986.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Campania arheologică Gumelnița | 26–30 octombrie 2026

 

Campania arheologică Gumelnița | 26–30 octombrie 2026

Arheologii reiau cercetările la Gumelnița: noi investigații asupra comunităților umane de acum aproximativ 18.000 de ani

În perioada 26–30 octombrie 2026, o echipă interdisciplinară de cercetători și studenți reia investigațiile arheologice în situl paleolitic de la Gumelnița, descoperit în 2022 în apropierea municipiului Oltenița, județul Călărași. Cercetările urmăresc continuarea documentării unui nivel arheologic cu numeroase artefacte din silex, atribuit comunităților umane din paleoliticul final, asociat cu o depunere sedimentară datată în urmă cu aproximativ 18.000 de ani.

Descoperit accidental în cursul cercetărilor din zona Gumelnița, situl paleolitic nu a făcut parte inițial din planul de cercetare. Importanța vestigiilor a determinat integrarea ulterioară a acestuia în program, iar investigarea sa reprezintă acum o prioritate științifică.

Peisajul din zona sitului Gumelnița.

Cercetările anterioare din 2022–2023 au identificat nuclee, așchii și resturi de debitaj. Din 12 carouri de câte 1 × 1 m, carourile 15A și 15C au prezentat concentrații ridicate de materiale litice. Nuclee înconjurate de așchii, inclusiv fragmente de dimensiuni milimetrice, au fost conservate în depunerile loessoide. Această situație oferă oportunitatea investigării în detaliu a activităților de cioplire și a proceselor de formare a sitului.

Artefactele identificate în teren au fost înregistrate în coordonate absolute cu ajutorul unei stații totale, pentru analiza distribuției lor spațiale.

Detalii ale materialelor litice documentate în teren.

O probă de sediment recoltată în 2022, analizată prin luminiscență stimulată optic (OSL) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a indicat o vârstă de aproximativ 18.000 ± 2.000 de ani. Aceasta datează sedimentul analizat, nu direct piesele din silex. O altă probă OSL, recoltată în 2023, așteaptă rezultatul analizei la aceeași instituție.

În 2024 și 2025 nu au fost efectuate săpături propriu-zise în situl paleolitic. Activitatea s-a concentrat asupra procesării și interpretării datelor, studierii materialelor și probelor, documentării și valorificării științifice a rezultatelor.

În 2026, echipa formată din specialiști ai Muzeului "Civilizației Gumelnița" din cadrul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, Muzeului Național de Istorie a României și Universității din București, cu suportul colegilor de la Muzeul Municipiului București și Muzeul Dunării de Jos Călărași, își propune să finalizeze, în măsura permisă de condițiile de teren și cele meteo, cercetarea nivelului cu concentrații de piese din silex, să completeze documentația stratigrafică și spațială și să înțeleagă mai bine activitățile umane din această regiune în timpul ultimei perioade glaciare. Cercetătorii speră ca vremea favorabilă să permită îndeplinirea obiectivelor propuse.

Model digital al terenului din zona Gumelnița; săgeata indică sectorul în care au loc cercetările arheologice.

 

Sursa informațiilor Muzeul Gumelnița.

Noi bancnote de pe mapamond CCCXLXIII - 26.10.2026

 I. 100 lei România - comemorativă

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51452

II. 100 lei România

 

Sursa: https://banknotenews.com/?p=51445

III. 200 taka Bangladesh - comemorativă

Sursa: https://banknotenews.com/?p=51457

IV. 5.000.000 rial Iran

  Sursa: https://banknotenews.com/?p=51464

V. 500 peso dominicano Republica Dominicană

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51471

VI. 200 peso dominicano Republica Dominicană

  Sursa: https://banknotenews.com/?p=51479

VII. 20 afghani Afganistan

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51484

VIII. 50 afghani Afganistan 

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51488

IX. 100 afghani Afganistan 

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51492

X. 5 lire Turcia

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51498

XI. 50 lire Turcia 

 Sursa: https://banknotenews.com/?p=51502