𝗕𝗿𝗼𝗮𝘀𝗰𝗮 𝗿â𝗶𝗼𝗮𝘀𝗮̆ 𝘃𝗲𝗿𝗱𝗲 - 𝗕𝘂𝗳𝗼 𝘃𝗶𝗿𝗶𝗱𝗶𝘀 𝘃𝗶𝗿𝗶𝗱𝗶𝘀 (𝗟𝗮𝘂𝗿𝗲𝗻𝘁𝘂𝘀, 𝟭𝟳𝟲𝟴)

 

Vă invităm să descoperiți un exemplar deosebit de 𝗯𝗿𝗼𝗮𝘀𝗰ă 𝗿â𝗶𝗼𝗮𝘀𝗮̆ 𝘃𝗲𝗿𝗱𝗲 și, depășind toate prejudecățile, să vă dezvăluim secretele unei specii cu adevărat spectaculoase! Cu ochii săi de un verde-smarald hipnotizant și un camuflaj demn de un maestru al tacticii, această mică creatură este un adevărat erou al supraviețuirii și un aliat de neprețuit al naturii.

𝗕𝘂𝗳𝗼 𝘃𝗶𝗿𝗶𝗱𝗶𝘀 𝘃𝗶𝗿𝗶𝗱𝗶𝘀 (𝗟𝗮𝘂𝗿𝗲𝗻𝘁𝘂𝘀, 𝟭𝟳𝟲𝟴)
𝗗𝗲𝗻𝘂𝗺𝗶𝗿𝗲 𝗽𝗼𝗽𝘂𝗹𝗮𝗿ă: 𝗕𝗿𝗼𝗮𝘀𝗰𝗮 𝗿â𝗶𝗼𝗮𝘀𝗮̆ 𝘃𝗲𝗿𝗱𝗲

Face parte din familia #Bufonidae, fiind o formă masivă și îndesată, cu timpan distinct. Tegumentul este prevăzut cu ridicături în formă de negi (verucozități) cu vârful roșu, nu prea proeminente, asemănătoare cu pielea bolnavilor de râie, de unde și denumirea de "broască râioasă". Părțile ventrale sunt granuloase. 

Coloritul este variabil, dar extrem de caracteristic. Pe un fond alb-gălbui, cenușiu-verzui, gălbui sau cu nuanțe de roz, apar pete mari neregulate, măslinii sau verzi, uneori mărginite cu negru, formând un desen care aduce cu o hartă geografică. Partea ventrală este colorată alb-murdar, cu sau fără pete mai închise.

Această specie are un areal foarte întins, este mai răspândită decât broasca râioasă brună, dovedind o adaptare mai bună la lipsa de umiditate și chiar la salinitate. Este o specie crepuscular-nocturnă, fiind activă noaptea și în amurg. Ziua stă ascunsă în galerii de rozătoare sau săpate de ea, ori în crăpăturile zidurilor, ieșind după apusul soarelui pentru hrană, care este compusă în special din insecte. Se mișcă mai rapid decât cea brună și cu mai multă ușurință.

Masculul are un sac vocal mare sub gușă, numit rezonator, care când se umflă depășește capul ca volum.
După împerechere, femela depune 10 000-12 000 ouă mici (1½ mm în diametru), dispuse în cordoane gelatinoase.

Î𝗻 𝗖𝗮𝗿𝘁𝗲𝗮 𝗿𝗼𝘀̦𝗶𝗲 𝗮 𝘃𝗲𝗿𝘁𝗲𝗯𝗿𝗮𝘁𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗺𝗲𝗻ț𝗶𝗼𝗻𝗮𝘁ă 𝗰𝗮 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗲 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗮𝗽𝗲 𝗮𝗺𝗲𝗻𝗶𝗻ț𝗮𝘁ă.
Exemplarul prezentat poate fi admirat în 𝗲𝘅𝗽𝗼𝘇𝗶ț𝗶𝗮 𝘁𝗲𝗺𝗽𝗼𝗿𝗮𝗿ă „𝗔𝗺𝗳𝗶𝗯𝗶𝗲𝗻𝗶 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗽𝘁𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗼𝗹𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗮 𝗦𝗲𝗰𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗦̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲𝗹𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 𝗮 𝗠𝘂𝘇𝗲𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗢𝗹𝘁𝗲𝗻𝗶𝗲𝗶 𝗖𝗿𝗮𝗶𝗼𝘃𝗮” de la Secția de Științele Naturii, context în care vă invităm să redescoperiți îndeaproape aceste creaturi uimitoare și să explorați mecanismele surprinzătoare care atestă complexitatea și adaptabilitatea lumii vii.

𝐄𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐚 𝐬𝐞 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐚𝐫𝐠 ș𝐢 𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚 𝐬𝐜𝐨𝐩 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 ș𝐭𝐢𝐢𝐧ț𝐢𝐟𝐢𝐜ă ș𝐢 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫ă 𝐚 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐞 𝐢̂𝐧 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐭ă 𝐝𝐞 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢ș𝐭𝐢𝐢 𝐬𝐞𝐜ț𝐢𝐞𝐢.

𝗠𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶𝗮𝗹 𝗱𝗼𝗰𝘂𝗺𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁 𝗱𝗲 𝗔𝗻𝗰𝗮 𝗔𝗹𝗲𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝘂, 𝗺𝘂𝘇𝗲𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳 𝗦𝗲𝗰ț𝗶𝗮 𝗱𝗲 Ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗲𝗹𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗶𝗶 - Muzeul Olteniei.

𝗕𝗶𝗯𝗹𝗶𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲:
BOTNARIUC N. & TATOLE VICTORIA. 2005. Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Academia Română. Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”. București. 260 pp.
COGĂLNICEANU D. 2002. Amfibienii din România – Ghid de teren. București. România. 41pp.
FUHN I. 1960. “Fauna R.P.R.”, Amphibia. Edit. Academiei Republicii Populare Române. Bucharest. 14(1): 288 pp.

Credit foto: Muzeul Olteniei și www.observation.org/species

 

 

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.