sâmbătă, 31 mai 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2025 - VIDEO - Partea I

 1. Descoperire arheologică importantă la Peștiș: două topoare de luptă și 8 denari din argint găsiți în apropierea unei vechi așezări dacice

2. RO: Săpăturile arheologice realizate la o biserică de lemn din satul Vânători-Neamț, datată la începutul sec. XIX, au permis descoperirea, în interior, a mai multor vase de lut întregi, depuse, în toate cazurile, lângă fundațiile lăcașului de cult, în momentul construirii acestuia.

Deși este o simplă biserică de sat, are totuși o istorie interesantă, care a putut fi descifrată și prin intermediul cercetărilor arheologice.


EN: Archaeological excavations carried out at a wooden church in the village of Vânători-Neamț, dating back to the beginning of the 19th century, have led to the discovery, inside the church, of several whole pots, all of which were deposited near the foundations of the place of worship when it was built.
Although it is a simple village church, it nevertheless has an interesting history, which has also been deciphered through archaeological research.


#archaeology #church #history #research #heritage

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist. 

3. Ceramica - o nesfârșită „lume” a surprizelor. Vas din pastă cenușie cu impresiune de monedă (?) la baza toartei (prima jum. sec. XV)


 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. O cetate veche de 5.000 de ani descoperită într-o pădure deasă din Neamț ”confirmă sofisticarea societăților antice” 

5. „Recunoaștem adesea intenția decorativă, împlinită cu o mare stângăcie.


Fragmente din buza unei cești au încercat pueril să reproducă semipalmete intercalate într-un registru sectorizat cu triunghiuri și cu dorința de a folosi două categorii de smalț. Vasul a fost lucrat cu investiție de timp, dar ni se pare imposibil ca el să fi rezistat criticii artistice a colectivului care a înfăptuit piese de câteva ori mai reușite. Am atins o problematică care se poate discuta doar în fața unui lot atât de masiv de piese. Cum, cine se pune la lucru? Cum se filtrează competenții și rezultatele?” 

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Ce NU va fi publicat curând: selecția pieselor de os din campania 2007 (din Raportul de cercetare).


Un ocean de arheologi români au văzut așa-ceva, știu dacă zboară ori dacă se mănâncă; cine le-a făcut, la ce le-au folosit etc. etc. Arheologia medievală românească pe culmile... disperării.

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. Am citit o știre din mediul virtual potrivit căreia aș fi făcut recent o mare descoperire.

Evident că s-a exagerat mult, s-au folosit cuvinte mari, s-a ajuns până la mayași și chiar mai departe. Dar nu condamn pe nimeni. Poate a fost mai simplă preluarea unor imagini de pe această pagină și câteva afirmații ale mele pentru a ieși un subiect care a stârnit un pic de interes.
Dar am să fac un exercițiu sociologic să văd dacă ajunge știre. În imaginea alăturată este un picior de ,,dragon" din lut, vechi de 6500 de ani. Oare voi citi mâine un articol despre asta?
Pentru buna informare, în comentarii găsiți știrea recentă. Vă rog să o citiți cu spirit critic!


#archaeology #prehistory #art #Neamț #heritage

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Una dintre cele mai importante fortificații dacice din zona submontană este cea de la Piatra-Șoimului, cercetată parțial în perioada interbelică, iar apoi în anii 1973-1975.


 


Cele din urmă săpături au fost coordonate de S. Marinescu-Bîlcu și V. Mihailescu Bîrliba, rezultatele fiind deosebite, dar rămase în mare măsură inedite.
Meticulozitatea și profesionalismul regretatului V. Mihailescu-Bîrliba au făcut ca mai multe imagini din timpul acestor săpături să fie păstrate pe filme fotografice, iar în acest fel să avem o bază documentară pentru respectivele cercetări. 


#archaeology #archive #oldphotos #dacians #fortification

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. O parte din tezaurul monetar descoperit la Cetatea Neamț în anul 1965, care conținea peste 160 de emisiuni monetare de argint, provenite din Europa Centrală. - VIDEO

10. Călare pe 1500, bistrițenii (și alți moldoveni) agățau peștele zdravăn cu cârlige de bronz făcute de nemții din Nurenberg. Pesemne era mai gustos... 


Nici un cuvânt despre „dependența tehnologică”. Totul era local, eventual bizantin...

Vă reamintesc că nu este un „singular” rătăcit prin Moldova. „La Probota au fost publicate trei, de aproximativ aceleași dimensiuni . Apoi le notăm răspândite prin principat: Spătărești , iar extrema extensiei este la Orheiul Vechi. ”

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

11. Peste câteva zile, colegul dr. George Hânceanu și colaboratorii săi (Simalcsik Angela, Robert D. Simalcsik , Andrei Baltag, Cătălin Fedor) vor lansa un nou volum, dedicat unor săpături arheologice mai vechi, din cimitirul bisericii catolice de la Răchiteni (jud. Iași).

Este o lucrare foarte utilă și printre puținele care privesc, în mod exclusiv, un grup etnic.
Volumul, ca și celelalte apărute sub semnătură majorității autorilor amintiți, are o importantă componentă interdisciplinară.
Fotografia este doar ,,sugestie de prezentare", din timpul unor săpături arheologice coordonate de colegul George și de unde, în câțiva ani, va ieși o monografie de referință pentru evul mediu din Moldova. 


#archaeology #book #science #heritage #excavations #Roman

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist

12. Muncit în ora din urmă. Nerestaurat.


O să redactez o scurtă notă despre „Superlativ”. Pornind tot din tona de materiale de la Mrea Bistrița.

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. Ofertă liberă! Să zicem că „destinul” mi-a pus înainte ceva unic, care reprezintă zestrea relictă a Mănăstirii Bistrița (Moldova). Am înțeles, în înțelesul deplin al propriului meu respect profesional, că „așa-ceva” nu este nici un fel de glumă ori joc al superficialităților. Iar integrarea în cunoașterea vieții feudale din Moldova este un șir de „buturugi mici” care răstoarnă clișee și deschid forțat uși idiot zăvorâte.


În istoria arheologiei medievale românești-moldovene, doar monografia, în două volume, a Băii, va conta mereu ca o referință. Școala bună (universitară) a Iașului a pierit, din păcate, odată cu Vasile Neamțu. Toți arheologii DMI-ului, descinși din București, au săvârșit greșeala de a alege ori de a neglija o mulțime de artefacte pe care le-au socotit minore (se vede pregnant din restituirile meritorii, de ultimă oraă, ale Voicăi Maria Pușcașu). În aceeași „școală șchioapă” s-au înscris și prestațiile lui M. D. Matei (Institutul de Arheologie „Vaile Pârvan”) și învățăceilor săi. Reamintesc că „bătălia” stupidă pentru „orașul” ori orășenirea medievală a principatului, a surclasat orice altă temă legată de artefacte ori structuri reale. În asemenea condiții este absolut nedrept și rușinos să scrii începător despre sticlărie, unelte de uz comun, importuri mărunte, cute de ascuțit etc. etc., despre felul în care ele s-au resorbit avid într-o societate care s-a statalizat cu vechime de doar câteva decenii. Adică a săltat de la aproape nimic, la o aliniere europeană.

 

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

14. Săptămână viitoare se va organiza, sub egida Complexului Muzeal Național Neamț, ediția a VI-a a Simpozionului Național ,,Petrodava".


 

Evenimentul reunește specialiști din diverse domenii ale activității muzeale.
Tot atunci va fi lansat și cel mai recent număr al revistei Memoria Antiquitatis, seria Arheologie. Deși conținutul revistei noastre era oricum preponderent de arheologie, începând cu acest număr aniversar - XL, vom avea acest volum dedicat exclusiv contribuțiilor arheologice.
Revista este indexată în CEEOL.
Vă așteptăm cu contribuții pentru numărul următor.

 

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.



Articole mai vechi:

1. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2016

2. Descoperiri arheologice din România - luna August 2016

3. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2016

4. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie-Noiembrie 2016

5. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2017 - VIDEO

6. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Octombrie 2017 - VIDEO

7. Descoperiri arheologice din România - lunile Octombrie - Decembrie 2017 - VIDEO

8. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iunie 2018 - VIDEO

9. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2018 - VIDEO

10. Descoperiri arheologice din România - luna August 2018 - VIDEO

11. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2018 - VIDEO

12. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2019 - VIDEO

13. Descoperiri arheologice din România - lunile Mai - August 2019 - VIDEO

14. Descoperiri arheologice din România - lunile August - Septembrie 2019 - VIDEO

15. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2019

16. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Iulie 2020 - VIDEO

17. Descoperiri arheologice din România - lunile Iulie - August 2020 - VIDEO

18. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea I

19. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea II

20. Descoperiri arheologice din România - lunile Septembrie - Decembrie 2020 - VIDEO - Partea III

21. Descoperiri arheologice din România - lunile Ianuarie - Aprilie 2021 - VIDEO

22. Descoperiri arheologice din România - lunile Aprilie - Iunie 2021 - VIDEO

23. Descoperiri arheologice din România - lunile Iunie - August 2021 - VIDEO

24. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea I

25. Descoperiri arheologice din România - luna August - Septembrie 2021 - VIDEO Partea II

26. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea I

27. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Noiembrie 2021 - VIDEO Partea II

28. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2021- Martie 2022 - VIDEO

29. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea I

30. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea II

31. Descoperiri arheologice din România - luna Martie - Iulie 2022 - VIDEO Partea III

32. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2022 - VIDEO

33. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea I

34. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea II

35. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie - Septembrie 2022 - VIDEO Partea III

36. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea I

37. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea II

38. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie - Octombrie 2022 - VIDEO Partea III

39. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea I

40. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea II

41. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea III

42. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie - Noiembrie 2022 - VIDEO - Partea IV

43. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea I

44. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea II

45. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie - Decembrie 2022 - VIDEO - Partea III

46. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO

47. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea I

48. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - Partea II

49. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2023 - VIDEO Partea III

50. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea I

51. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea II

52. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea III

53. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2023 - VIDEO - Partea IV

54. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea I

55. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea II

56. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2023 - VIDEO - Partea III

57. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea I

58. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea II

59. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea III

60. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2023 - VIDEO - Partea IV

61. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea I

62. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea II

63. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2023 - VIDEO - Partea III

64. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea I

65. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea II

66. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea III

67. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2023 - VIDEO - Partea IV

68. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea I

69. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea II

70. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea III

71. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea IV

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

74. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

75. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea I

76. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea II

77. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea III

78. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea IV

79. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea V

80. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2023 - VIDEO - Partea VI

81. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea I

82. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea II

83. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea III

84. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2023 - VIDEO - Partea IV

85. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea I

86. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea II

87. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2023 - VIDEO - Partea III

88. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea I

89. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea II

90. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2023 - VIDEO - Partea III

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea I

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

93. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

94. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea I

95. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea II

96. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea III

97. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea IV

98. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2024 - VIDEO - Partea V

99. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea I

100. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea II

101. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea III

102. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2024 - VIDEO - Partea IV

103. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea I

104. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea II

105. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea III

106. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea IV

107. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2024 - VIDEO - Partea V

108. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea I

109. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea II

110. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea III

111. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2024 - VIDEO - Partea IV

112. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea I

113. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea II

114. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2024 - VIDEO - Partea III

115. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea I

116. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea II

117. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea III

118. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea IV

119. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea V

120. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VI

121. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2024 - VIDEO - Partea VII

122. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea I

123. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea II

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

126. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

127. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VI

128. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VII

129. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea VIII

130. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea I

131. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea II

132. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea III

133. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

134. Descoperiri arheologice din România - luna Septembrie 2024 - VIDEO - Partea V

135. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea I

136. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea II

137. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea III

138. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2024 - VIDEO - Partea IV

139. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea I

140. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea II

141. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea III

142. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea IV

143. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea V

144. Descoperiri arheologice din România - luna Noiembrie 2024 - VIDEO - Partea VI

145. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea I

146. Descoperiri arheologice din România - luna Decembrie 2024 - VIDEO - Partea II

147. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea I

148. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea II

149. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea III

150. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2025 - VIDEO - Partea IV

151. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea I

152. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea II

153. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea III

154. Descoperiri arheologice din România - luna Februarie 2025 - VIDEO - Partea IV

155. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea I

156. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea II

157. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea III

158. Descoperiri arheologice din România - luna Martie 2025 - VIDEO - Partea IV

159. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea I

160. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea II

161. Descoperiri arheologice din România - luna Aprilie 2025 - VIDEO - Partea III 

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

joi, 29 mai 2025

,,Școala de vară de restaurare" ediția a - VIII-a

 

Muzeul Civilizației Dacice și Romane cu sprijinul Consiliului Județean Hunedoara, în parteneriat cu Liceul de Arte ,,Sigismund Toduța" organizează începând cu data de 02.06.2025, ora 10.00 la sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane ,,Școala de vară de restaurare" ediția a - VIII-a.
Anul acesta, vor fi prezenți elevi de la Liceul de Arte ,,Sigismund Toduță" – clasa IX grupa ceramică si clasa a X-a grupa sculptură, coordonați de prof. Ana Iancu.
Pe parcursul celor 7 zile zile, în laboratoarele MCDR Deva se va desfășura o acțiune interactivă, împărțită pe trei paliere distincte. Prima parte o reprezintă prezentarea teoretică a procesului de restaurare pe cele 3 suporturi pentru care există experți restauratori, respectiv ceramică, metal și carte veche. Demonstraţiile practice al procesului de restaurare, acţiuni interactive unde participanţii vor putea realiza sub îndrumarea specialiştilor diverse operaţiuni cu participarea efectivă a restauratorilor va fi considerată partea de practică efectivă. Ultima zi va fi dedicată expunerii obiectelor, jurizarea şi acordarea de diplome şi premii participanţilor. Ca în fiecare ediție, toate intervenţiile vor fi efectuate pe material anorganic comun, nefiind afectat patrimoniul mobil al instituţiei.
În cadrul acestei acţiuni, rolul specialiștilor este acela de a furniza informații utile generale și la obiect celor care doresc să știe cât mai multe despre restaurarea și conservarea patrimoniului mobil. Scopul acestui eveniment, alături de alte acțiuni de acest gen organizate de MCDR este de a conștientiza în rândul tinerilor în special, rolul important pe care îl reprezintă restaurarea și conservarea patrimoniului cultural național. Numai așa putem păstra și transmite material și spiritual informații despre istoria noastră generațiilor viitoare.
(Popițiu Ioana – expert restaurator metal-ceramică)
 
 

Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice ediția LIX - Constanța 2025

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în parteneriat cu Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 28-30 mai 2025 „Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice”, ediția LIX. Evenimentul va reuni peste 200 de specialiști din întreaga țară, iar în cadrul său vor fi prezentate rezultatele cercetărilor arheologice preventive și sistematice efectuate în cursul anului 2024.
Ceremonia de deschidere va avea loc miercuri, 28.05.2025, ora 11:00, în sala „Remus Opreanu” aflată în sediul Consiliului Județean Constanța, în prezența președintelui Consiliului Județean, a reprezentanților Ministerului Culturii și a membrilor Comisiei Naționale de Arheologie.
Sesiunea științifică se va desfășura pe patru secțiuni distincte: Arheologie Preistorică, Arheologia Epocii Fierului, Arheologie Greaco-Romană și Arheologie Medievală. Lucrările vor fi găzduite în sălile de conferințe ale Hotelului Continental-Forum, situat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 39B-41.
În ultima zi a manifestări, vineri, 30.05.2025, atât specialiștii, cât și reprezentanții mass-media, sunt invitați să participe la o excursie la Hârșova, unde va avea loc inaugurarea oficială a noului punct muzeal „Cetatea Carsium”, care va îmbogăți patrimoniul turistic și cultural al județului Constanța.
Găzduirea acestei sesiuni reprezintă un moment important pentru MINAC și pentru orașul Constanța, urbe modernă care suprapune vestigiile anticului Tomis. Orașul nostru, ca întreg spațiul dobrogean, rămâne un adevărat muzeu în aer liber, presărat de situri arheologice, astfel că organizarea acestui eveniment la țărmul Pontului Euxin reprezintă și o recunoaștere implicită a impresionantului patrimoniu istorico-cultural existent aici.
Organizarea acestei sesiuni este parte a amplului proiect de revitalizare a cercetării și valorificării patrimoniului arheologic constănțean, derulat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu susținerea constantă a Consiliului Județean Constanța.

 

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în parteneriat cu Ministerul Culturii și cu sprijinul Consiliului Județean Constanța, organizează în perioada 28-30 mai 2025 „Sesiunea Națională de Rapoarte Arheologice”. Evenimentul reunește peste 200 de specialiști din țară și din străinătate, iar în cadrul său sunt prezentate rezultatele cercetărilor arheologice preventive și sistematice efectuate la nivel național în cursul anul 2024, urmând ca până la finalul conferinței să fie prezentate 100 comunicări împărțite din punct de vedere cronologic pe 4 secțiuni, între care 4 comunicări în plen, 26 la secțiunea Preistorie, 18 la Epoca Fierului, 35 la Epoca Romana și 22 la Epoca Medievală. Pentru ziua de vineri, 30.05.2025, este programată o excursie la Hârșova, unde va avea loc inaugurarea oficială a unui nou punct muzeal care va îmbogăți patrimoniul turistic și cultural al județului Constanța, Punctul Muzeal „Cetatea Carsium”.
Cu ocazia lucrărilor găzduite de către instituția noastră în aceste zile, la Constanța sunt prezenți și membri Comisiei Naționale de Arheologie. Ședința forului arheologic național a avut loc în data de 28.05.2025 la sediul MINAC.
Găzduirea acestei sesiuni reprezintă un moment important pentru MINAC și pentru orașul Constanța, urbe modernă care se suprapune pe ruinele anticului Tomis. Dobrogea rămâne un adevărat muzeu în aer liber, presărat de situri arheologice, astfel că organizarea acestui eveniment, la distanță de douăzeci de ani de la ultima prezență a conferinței în orașul nostru, reprezintă și o recunoaștere logică a impresionantului patrimoniu cultural-istoric existent aici.
Organizarea conferinței este parte a amplului proiect de revitalizare a cercetării și valorificării patrimoniului arheologic constănțean, derulat de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu susținerea financiară a Consiliului Județean Constanța.
Prima zi s-a încheiat cu o vizită la Mormântul Pictat de la Tomis pentru toți participanții, iar a doua zi își urmează cursul. Arheologia românească își va depăna mai departe, poveștile vechi și noi. Urăm succes tuturor colegilor și suntem recunoscători că i-am putut găzdui încă o dată în bătrânul Tomis.

 

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

O nouă monedă comemorativă din Niue - 29.05.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

The second installment in the Mythical Creatures series brings us closer to the protagonist of many maritime legends, the mermaid. This new coin continues the journey begun by the collection, which pays tribute to the fantastical beings that have inhabited the collective imagination of different cultures throughout history.

The figure of the mermaid is, without a doubt, one of the most iconic creatures in universal tradition. Her image, half woman and half fish, has spanned centuries of history, adapting to the imaginations of diverse cultures and always maintaining an aura of mystery and fascination. Far from being a single figure, the mermaid represents a complex amalgamation of symbols: unattainable beauty, seductive song, and hidden danger.

The first references to siren-like beings appear in Mesopotamian and Assyrian mythology, but it was in the Greek world that their figure took on more defined features. Originally depicted as winged creatures with a bird's body and a female face, the Greek sirens were guardians of the afterlife, known for their irresistible song that lured sailors to their doom. Over time—and particularly in the Middle Ages—this figure transformed into what we know today: a sea creature with a female human torso and a fish tail.

This evolution reflects not only aesthetic changes, but also profound shifts in the symbolic perception of the mermaid. In medieval Christian imagery, for example, the mermaid embodied temptation and sin, acting as a metaphor for the dangers of the flesh and desire. However, in other traditions, such as Scandinavian or African, she was also seen as a protective, wise, or even benevolent figure, associated with the power of water and fertility.

Beyond folklore, the mermaid has inspired countless works in literature, art, music, and, more recently, film. From Homer's Odyssey to Hans Christian Andersen's The Little Mermaid, her presence has been constant, transforming over time but always retaining her essence.


The reverse depicts a mermaid holding a skull, an element that alludes to the danger associated with her figure in mythology. Her hair and tail, fluidly drawn, evoke movement. Above the scene, the inscription "THE SIREN" stands out, identifying the creature in question.


The obverse features Niue's coat of arms, embedded in the center of a ship's wheel, a nautical symbol that reinforces the series' theme. Surrounding it are representations of other mythical creatures.

Technical characteristics

Year: 2025
Country: Niue
Face value: 1 dollar
Metal: Silver
Purity: 999
Weight: 31.1 g
Diameter: 39 mm
Quality: BU
Print: 5,000

 

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Portugalia - 29.05.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

A new coin has just been issued in Portugal, in three versions, commemorating the 200th anniversary of Camilo Castelo Branco's birth.

Camilo Castelo Branco (1825–1890) was one of the most prominent writers of 19th-century Portuguese literature. Born on March 16, 1825, in Lisbon, he lived an intense and turbulent life, marked by passionate love, scandals, legal troubles, and a deeply rooted romantic spirit.

From a young age, he showed an interest in literature and became one of the great exponents of Portuguese Romanticism, although his style evolved toward more realistic tones in his later works. He is the author of more than one hundred novels, short stories, essays, and plays. His best-known work is Amor de Perdição (1862), a tragic love story that has become a classic of Portuguese literature.

Camilo had a turbulent personal life: he was sentenced to prison for his relationship with Ana Plácido, a married woman, which inspired several of his novels. His life was also marked by illness, poverty, and the progressive loss of his sight, which led him to commit suicide on June 1, 1890, in São Miguel de Seide.

Two hundred years after his birth, Camilo Castelo Branco is still remembered as a pivotal figure in Portuguese literature, whose work vividly reflects the passions, moral conflicts, and contradictions of his time.

Design common to all three coins

The reverse of the coin features a portrait of Camilo Castelo Branco, clearly recognizable by his bushy mustache, slicked-back hair, and round glasses. The image is executed in relief, with great detail in his facial features. Around the top edge is the inscription “200.º ANIVERSÁRIO DO NASCIMENTO DE CAMILO CASTELO BRANCO,” commemorating the two hundredth anniversary of his birth. To the right of the portrait appear the dates “1825” and “2025,” indicating the bicentennial. Below the image are the author's credits and the issuing institution: “PEDRO CARVALHO – CASA DA MOEDA.”

The obverse features the Portuguese coat of arms in the center, framed by a circular decorative motif that adds emphasis and depth. Surrounding the design, the inscription "PORTUGUESE REPUBLIC" is clearly visible at the top, while the face value of the coin is indicated below: "€5." The design is clean and symmetrical, highlighting the national symbols with sobriety and elegance.

Cupronickel coin 
 

Technical characteristics

Emission: May 28, 2025
Country: Portugal
Face value: 5€
Metal: Cupronickel
Design: Pedro Carvalho
Weight: 14 g
Diameter: 30 mm
Quality: BU
Print: 30,000


Gold coin
 

Technical characteristics

Emission: May 28, 2025
Country: Portugal
Face value: 5€
Metal: 999 Gold
Design: Pedro Carvalho
Weight: 15.55 g
Diameter: 30 mm
Quality: Proof
Print: 1,500


Silver coin
 

 Technical characteristics

Emission: May 28, 2025
Country: Portugal
Face value: 5€
Metal: 925 silver
Design: Pedro Carvalho
Weight: 14 g
Diameter: 30 mm
Quality: Proof
Print: 3,000
 
 
Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din San Marino - 29.05.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

To celebrate San Marino's presence at the 2025 Osaka World Expo, the country dedicated a collector's coin with a face value of 10 euros to this important international event. The coin was issued on March 6th.

Osaka World Expo 2025

Expo 2025 Osaka, held on the artificial island of Yumeshima, Japan, from April 13 to October 13, 2025, brings together countries, companies, and organizations from around the world under the theme "Designing the Future Society for Our Lives." This global event is a space for collaboration and innovation where solutions to 21st-century challenges will be explored, with a special emphasis on technology, sustainability, and human well-being.

With the participation of more than 150 countries and international organizations, Expo 2025 offers interactive pavilions, cutting-edge exhibits, and immersive experiences that allow visitors to learn about advances in artificial intelligence, biotechnology, renewable energy, and sustainable mobility. It also serves as a platform for international cooperation on topics such as smart urban development and improving the global quality of life.

One of the event's fundamental pillars is the concept of "Society 5.0," a Japanese vision of a hyperconnected world where technology is harmoniously integrated into everyday life to improve people's well-being and environmental balance. Expo 2025 Osaka thus seeks to inspire a future where innovation and sustainability are key drivers of human progress.

This event is shaping up to be one of the most important international events of the decade, not only for its economic and cultural impact, but also for its ability to generate ideas and strategic alliances that will define the future of humanity.
 

The reverse of the coin depicts a cherry blossom branch, its petals adorned with a touch of pink, in homage to the Rising Sun, whose cherry tree (Sakura) is a distinctive symbol of Japanese culture. Surrounding this design are the inscriptions of the Italian mint mark "R" (Rome), the face value "10 EUR," the name of the reverse artist, "S.CIUCCI" (Silvia Ciucci), and the text "EXPO OSAKA 2025."
 

On the obverse of the coin, a semicircular inscription appears at the top with the name of the issuing country, "REPUBBLICA DI SAN MARINO" (Republic of San Marino). Just below, in the center, the coat of arms of San Marino stands out, while at the bottom is the name of the obverse designer, "A. Napolione" (Antonella Napolione).

Technical specifications

Country: San Marino
Year: 2025
Face value: 10 euros
Metal: Cupronickel
Weight: 10.10 g
Diameter: 27.90 mm
Quality: BU
Print: 5,000
Design: Silvia Ciucci (reverse) and Antonella Napolione (recto)
Coinage: IPZS – Rome


Sursa informațiilor aici.

luni, 26 mai 2025

Conferința: “Clastic Chronicles: Exploring the Early Jurassic Park of Southern Africa”

 

Muzeul Geologic Național alături de Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină- INCD GeoEcoMar vă invită la conferința: “Clastic Chronicles: Exploring the Early Jurassic Park of Southern Africa”, Marți, 27 mai 2025, ora 14:00.


Locație: Sala de conferinţe, Muzeul Geologic Național (Șos. Kiseleff nr. 2, București)


Muzeul Geologic Național are plăcerea de a găzdui conferința științifică “Clastic Chronicles: Exploring the Early Jurassic Park of Southern Africa”, susținută de prof. univ. dr. Emese M. Bordy, una dintre cele mai active și respectate cercetătoare în domeniul geologiei și paleontologiei africane.


Conferința explorează fascinanta istorie geologică a Jurasicului timpuriu din sudul Gondwanei, cu accent pe regiunea superioară a bazinului Karoo (Africa de Sud), cunoscută pentru rocile sedimentare clastice bogate în fosile. Studiile prof. Bordy integrează sedimentologia, paleontologia, icnologia și geocronologia pentru a reconstrui peisaje dispărute, ecosisteme și schimbări climatice. Publicul va avea ocazia să descopere cum habitatele dulcicole au supraviețuit în condiții extreme și cum fosilele pot transmite semnale biogeografice și paleoecologice esențiale pentru înțelegerea biodiversității de atunci.


Evenimentul face parte din programul anual INVAȚĂ DESPRE TRECUT! BUCURĂ-TE DE VIITOR! și evidențiază importanța colaborării interdisciplinare în cercetarea geologică, dar și nevoia de a implica noile generații de cercetători în proiecte sustenabile și relevante pentru înțelegerea evoluției Pământului.


Despre Emese M. Bordy: Prof. dr. Emese M. Bordy este profesor de geologie și prodecan al Facultății de Științe de la University of Cape Town (Africa de Sud). A obținut titlul de doctor la Rhodes University, după un masterat la Universitatea Eötvös din Ungaria. A activat ca cercetător postdoctoral la Evolutionary Science Institute (WITS, Johannesburg) și ulterior ca lector la Rhodes University. Domeniile sale de cercetare includ sedimentologia clastică și icnologia continentală, cu accent pe înregistrările Palaeozoice și Mezozoice din sudul Africii. Deși locuiește în Cape Town, se consideră în continuare legată de orașul natal, Cluj, unde a trăit până la vârsta de 16 ani.


Conferința va fi susținută în limba engleză. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Sursa informațiilor Muzeul Geologic Național.

O nouă monedă comemorativă din Rusia - 26.05.2025

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On May 15, 2025, the Central Bank of Russia issued a commemorative 3-ruble coin to celebrate the 100th anniversary of the Artek International Children's Center, located on the Black Sea coast of Gurzuf, Crimea. This piece, limited to only 3,000 pieces, is part of the "Historic Events" series and appears, on the surface, to pay tribute to an educational and cultural symbol. However, behind the precious metal and artistic details lies a political maneuver: a symbolic operation that seeks to strengthen the narrative of Russia's annexation of Crimea, even using childhood as a tool of legitimization.


A design loaded with a message

The coin, minted in 925 sterling silver in proof quality, weighs 33.94 grams (31.10 g of pure silver) and measures 39 mm in diameter. Its reverse features a colored element of the Artek logo in front of Mount Ayu-Dag, one of Crimea's natural icons, with the inscription "Artek International Children's Center" and the number "100" in reference to its centenary. The obverse features the Russian national coat of arms, the denomination, and the year of issue.


This is not simply an aesthetic choice. By placing the geography of Crimea and an emotional symbol like Artek on a national currency, Russia symbolically anchors the occupied peninsula within its cultural and historical identity. It becomes an act of symbolic possession: imprinting on metal what it has failed to consolidate with international legitimacy.
 

Artek: from Soviet pioneering to modern indoctrination

Founded in 1925, Artek was for decades the most prestigious youth camp in the Soviet world, designed to train future cadres of socialism. Its transformation under Russian control has been profound: it is no longer just a summer center, but an active propaganda tool. Since 2014, the camp has hosted thousands of Russian and foreign children, in carefully designed stays to reinforce the Kremlin's vision of history, culture, and geopolitics.

There, minors participate in national celebrations, military celebrations, distorted historical reenactments, and carefully orchestrated institutional visits. Even children from European countries have been invited, as part of a "soft projection" campaign seeking to normalize the occupation of Crimea through emotional ties.

A symbolic weapon in a silent battle

The issuance of this coin reveals the power of symbols when diplomacy fails. Russia doesn't need international recognition if it can impose its narrative through repetition, constant presence, and familiarity. Turning a Crimean beach and a children's camp into design elements of its official currency is tantamount to shouting: this is ours, it always was .

And when that symbol is associated with childhood—with the future, with innocence—the message gains strength. It's a cynical but effective move: while the world's governments argue over borders, Russia imprints its worldview on everyday objects and on the young minds who pass through Artek.

More than silver: a warning

This coin shouldn't be read as just another collector's item. It is a subtle but powerful example of how the Russian Federation builds legitimacy on faits accomplis. It uses culture, historical memory, and now also collecting to consolidate its occupation of Crimea.

Faced with this, the response cannot be limited to diplomatic rejection. It must also involve the active defense of the true narrative: that of a peninsula seized by force, turned into an ideological showcase, and used to mold new generations according to a script dictated from Moscow. Because when history is set in silver, the symbolic weight is as much as tanks. 
 
 
Sursa informațiilor aici.