Ştiinţă pentru toţi: august 2024

sâmbătă, 31 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

1. 2024 august 13 Cercetare Râmeț.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

2. Buzău: 'Prinţesa' cu craniul alungit, dovadă a deformării craniilor în zona Buzăului, piesă a patrimoniului Muzeului Judeţean

3. „Prinţesa” cu capul alungit, dovadă a deformării craniilor în zona Buzăului. Metoda folosită pe copii

4. Copil și animal, îngropați împreună într-un tumul funerar de la Râmeț, acum aproape 5.000 de ani. Descoperire arheologică

5. Morminte vechi de mii de ani descoperite de arheologii din Alba Iulia, pe terenul unei foste ferme de porci din Sibiu

6. Marți, 13 august 2024, ora 10.00, la sediul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia a avut loc conferința de presă la care vor fi prezentate rezultatele campaniei de cercetări arheologice din acest an de la Râmeț. Au participat membrii colectivului de cercetare de la muzeul din Alba Iulia, și Universitatea din Buffalo (SUA). - VIDEO

7. Situl roman de la Călugăreni, în toiul săpăturilor arheologice

8. Descoperire arheologică rară, pe terenul unei foste ferme de porci de lângă Sibiu: Cui au aparținut artefactele vechi de mii de ani

9. Descoperire arheologică rară, pe terenul unei foste ferme de porci de lângă Sibiu

Sursa: Youtube Utilizator: Antena 3 CNN

Un sit arheologic a fost descoperit la marginea Sibiului, pe un teren unde pe vremea comunismului funcţiona o fermă de porci. Pe lângă artefacte vechi de mii de ani, arheologii au găsit osemintele mai multor civilizaţii care au trăit în acest spaţiu începând cu secolul al 3-lea înainte de Hristos.

10. #HISTRIA – Jurnal de cercetător – ZIUA 43

În cadrul activității sale la situl arheologic de la cetatea Histria, colegul nostru, Liviu Iancu a susținut o expunere cu aplicații practice despre obiectele de metal, metalurgie și minerit în antichitate unui grup de studenți de la mai multe universități din București și Cluj, ce se specializează în arheologie clasică, epigrafie, numismatică și conservare-restaurare.
Expunerea, intitulată „Înregistrarea, conservarea primară și studiul obiectelor antice de metal, cu o privire specială asupra artefactelor de plumb. Studiu de caz: Histria”, s-a întemeiat pe descoperirile de astfel de obiecte de pe sectoarele Templu și Platou Est de la cetatea Histria, acolo unde Liviu este membru al celor două echipe de cercetare și responsabil de această categorie de material.
Printre artefactele care au făcut obiectul discuției se numără spade și pumnale de fier, statuete de bronz, instrumente cosmetice, unelte și obiecte de uz cotidian precum fusaiolele, greutăți standardizate ș.a.

Sursa informațiilor Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

11. Mă bucură să constat că după o lună de muncă intensă, pe două șantiere arheologice cu rezultate frumoase, există interes pentru mediatizarea eforturilor noastre.

De altfel, profesioniștii din media ne-au fost mereu aproape și ne-au promovat munca, motiv pentru care le suntem recunoscători.
În linkul din comentarii puteți găsi un material de la AGERPRES, apărut prin bunăvoința lui Gabriel Apetrii.
Zona orașului Târgu Neamț, care a fost mult timp într-un con de umbră în ceea ce privește cercetarea arheologică, beneficiază de câțiva ani de descoperiri extrem de interesante, care pot fi motiv de mândrie pentru orice locuitor al acestui spațiu.

#Archaeology #prehistory #funeral #graves

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. Neamţ: Descoperiri arheologice spectaculoase lângă Târgu Neamţ

13. Descoperire arheologică senzațională în Neamț. Un sat preistoric dezvăluie secrete vechi de 7.000 de ani

14. „O stavilă de comunicare contemporană s-a ivit foarte repede.

Limba română nu și-a însușit un patrimoniu ferm pentru descrierea artefactelor destinate construcțiilor istorice mai vechi. O interpretare și mai severă, ar pretinde că ele nu s-au moștenit din vremea vieții pietrelor, pentru că nici nu au existat. Fără termeni pentru lucru, cum s-ar putea pretinde că meșterul era român și manipula numai un cod de execuție în limba germană? Este aproape revoltător ca într-o lume istoric socotită a aparține mult timp „civilizației lemnului”, să nu ai corespondentul terminologic al construcției „jumătate lemn” (Fachwerk – lb. germ., colombage – lb. franc., half-timber work – lb. engl.) . În schimb, pare corect ca pronaosul să devină „tindă”, după numele amenajării țărănești. „Loggia” să nu se regăsească măcar în balcon, dacă nu ar pierde la întrebuințare, pur și simplu, una dintre consoanele sale duble, care îi indică italienitatea. A scrie direct, fără imagini alăturate, despre coronament , lintel (mai des buiandrug), baghete și semibaghete, caneluri, cavete și semicavete, anulet, filet , dusină, care se descrie într-un îndreptar de specialitate, la fel ca și cyma (din latinescul cymatium, ajuns scurt în lb. engl., și scris „kyma” în lb. germ. și magh., datorită schimbării valorii fonetice a literei „c” ), „tessera” tot italiană, în loc de teseră, carelaj etc. pare să fie, nu trudnic, ci semnalul grav deficitar, din punct de vedere al învățământului superior de toate categoriile, implicat în problematica actuală a clădirilor istorice, fie că ar fi vorba despre câte o descrie primară, fie de o abordare cu pretenții restauratoare. ”

Oricare învățătură începe de la alfabet. Unde este „alfabetul” de la școala românească? Fiecare prof „uzează” ceva? Învățăcelul trebuie să facă mereu „traduceri”, la de la Gheorghe Balș, la Grigore Ionescu și Tereza Sinigalia?

Precizare: toate citatele folosite au NOTE CRITICE. Pe care FB nu le preia automat, iar eu nu mai complic postările adăugându-le în paranteze. În principiu, acolo unde, în text, există o pauză ce pare parazitară, încercați a vă imagina că urmează o cifră de notă critică.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

15. Când nu suntem pe șantierul arheologic, prelucrăm vestigiile descoperite. Și avem multe și frumoase.

Și încercăm să le extragem toată informația, prin diverse metode de investigație, inclusiv prin datarea cu radiocarbon.
Avem o dată absolută pentru prima epocă a fierului din Depresiunea Neamț și, deocamdată, singura din Neamț.
Vasul din imagine, care aparține epocii fierului, a fost descoperit de colegii din Germania, în primăvara acestui an, pe un sit din apropiere de Târgu Neamț.
Colegul Dumitru Bostan l-a restaurat frumos.

#archaeology #IronAge #Neamț #pottery #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

16. Vă salut ! Nu de mult alături de doi colegi, am avut parte la descoperirea excepțională a unui tezaur monetar care era depozitat în vas, finalizată cu implicarea specialiștilor !!! Cine dorește să vadă procesul de descoperire, poate să acceseze linkul din primul comentariu !!!

Sursa informațiilor Szakacs Jozsef.

17. SPECIAL | Dark Days Money | The discovery of a story or the story of a discovery

Sursa: Youtube Utilizator: ReTReFi

A fascinating discovery made by Jozsef Szakacs, an 18th century monetary treasure! Even if the coins are not part of the category of rarities, being common in the second half of the century, they are still rarely discovered in their initial form of deposit, with the whole clay pot and the contents undisturbed! The treasure will be published in specialized magazines thanks to Keve Lazslo, archaeologist at the Mures (Romania) county museum!

------------------------------------------------

O descoperire fascinantă făcută de Szakacs Jozsef, un tezaur monetar de secol 18! Chiar dacă monedele nu fac parte din categoria rarităților ele fiind comune în a doua jumătate a secolului, totuși rar se descoperă în forma inițiala de depunere, cu vasul de lut întreg și conținutul nederanjat! Tezaurul va fi publicat în revistele de specialitate grație lui Keve Laszlo arheolog la muzeul județean Mureș!

18. Deschide mintea la fereastra mică (fragment de analiză)

„Tot pe zidurile clopotniței, privirea întâlnește, pe latura sa estică, o micuță fereastră (ferestre mici 1). Este o bijuterie tehnică, performată într-un singur bloc de piatră, cu muchii teșite care se adună la vârful unui arc frânt. Din punct de vedere strict estetic, nu a fost niciodată băgată în seamă, socotindu-se, probabil, că ar fi prea simplă pentru a fi tratată într-un „mare tratat” de arhitectură particulară. Pe biserică, la marginea sudică a absidei altarului, înghesuită într-un contrafort, ne întâlnim cu o altă performanță de gen (ferestre mici 2). Tăierea ferestruicii s-a făcut tot într-un sigur bloc de piatră. Dar, montanții ei au un profil mai complicat (scotie, muchie și un splai), înconjurând o arcatură semicirculară. Cele două exemple ne indică până unde a mers abilitatea meșterilor, ca și ideea că, într-o singură epocă/șantier, se puteau planta realizări destul de distanțate ca valoare. Cum am văzut în alt loc, diferența de cioplire a profilelor și suprapunerea parțială, de către un contrafort de biserică, a celui de-al doilea ancadrament de mică fereastră, intervine chiar în complicata ecuație a refacerilor bisericii mănăstirii. La final, nici funcția precisă ori imaginată a acestor ferestre de calibru mic nu este știută. Nu respectă vreo dispoziție simetrică ori sunt lipsite de perechi, în ansamblul construcțiilor. Au fost „luminatoare” pentru o viitoare activitate concepută a se derula la interior?”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

125. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

1. Burgus-ul de la Hurez-Poic - La Arie, comuna Horoatul Crasnei, jud. Sălaj (model digital dronă H. Cociș, 2022, p. 112, fig. 44).

Urmele burgus-ului sunt încă vizibile chiar dacă sunt acoperite de vegetaţie şi copaci tineri. Se observă conturul rectangular a două valuri (primul are în interior 22 x 17 m, cel de al doilea 25 x 25 m) şi a unui şanţ exterior cu lățimea de 2 m. Întreaga structură are aproximativ 625 m2 în suprafaţă şi 0,50 m înălţime. În cadrul cercetărilor arheologice din 1984 au apărut fragmente de ceramică şi tencuială.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

2. Castrele de marș din zona vârfului Comărnicel fac parte din seria de fortificații temporare construite de armata romană în timpul campaniilor militare din Dacia.

Explorați aici:
https://experience.arcgis.com/.../40975bd139bd42d8b09.../...
-----
Datele LiDAR din proiectul LAKI II sunt acum la un click distanță, disponibile pentru toată lumea!
Sunt încântat să prezint noua platformă web care integrează toate datele LiDAR disponibile în România prin proiectul Laki II, cu o rezoluție impresionantă de 1 metru! Acest instrument esențial răspunde nevoii de vizualizare și liberalizare a datelor de înaltă rezoluție. Platforma este accesibilă atât pe calculatoare cât și pe dispozitive mobile, oferind localizarea în teren și funcția de căutare. De asemenea, include layere vectoriale cu localități și UAT-uri.
Această platformă este complementară aplicației GeoQuickView, care facilitează vizualizarea locală și amănunțitp a datelor LiDAR. GeoQuickView este ideală pentru toată lumea, indiferent de experiența în software-uri GIS, simplificând întregul proces de vizualizare și analiză a datelor. Puteți folosi GeoQuickView pentru a crea propriile voastre vizualizări, deoarece aplicația vă permite să manipulați datele, local, într-un mod mai interactiv.
În plus, puteți profita de capacitățile sale de export.

Sursa informațiilor Alexandru Hegyi.

3. Clădirea cucuteniană se dezvăluie pas cu pas, câte un pic în fiecare zi.

Curățarea platformelor podelei ne-a adus în fața ochilor bijuterii și protome zoomorfe. Ne-am bucurat să vedem cât de bine se păstrează ruinele de acum șase milenii.

#stauceni2024 #cercetare #arheologie #cooperare #internațională #descoperiri #bijuterii #ceramică #muzeuljudeteanbotosani

Sursa informațiilor Muzeul Judetean BT.

4. Descoperiri arheologice importante în Vânători-Neamț. Biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” își dezvăluie misterele

5. Mesaje cu pietre în ziduri (fragment din capitolul dedicat lapidariului Bitriței)

„În afara pietrelor rezultate din săpături, ne referim și la alte pietre care zăceau împrăștiate prin perimetru ori au fost refolosite în ziduri actuale ale mănăstirii; ba și la cele care mai stau bine așezate în compoziții arhitectonice verticalizate. Suficient de multe s-au însoțit de întregiri grafice. Pentru a le înțelege mai bine pe toate, pentru a încerca departajarea șantierelor care le-au fabricat și a imagina rostul inițial pe care l-au deținut. Poate cele mai relevante se dovedesc a fi cele două ferestre de sub etajul clopotelor de la turnul clopotniță. Profilatura lor este identică. Dar una (ferestrele clopotniței 1) și-a lepădat întregul strai superior/coajă de suport de frescă și culoare. În schimb, vine cu informațiile foarte prețioase ale compunerii din blocuri a ancadramentului, feroneria zăbrelelor și arcul de descărcare construit deasupra. A doua fereastră (ferestrele clopotniței 2), cu norocul de a fi în vecinătatea foarte apropiată a tabloului votiv inscripționat la porunca lui Petru Rareș, arată toată cromatica care a existat odinioară pe toate aceste ferestre și a fost privată de zăbrelele din fier. ”

Desenul median marchează bine ciupiturile în care au intrat colții cleștelui de ridicare a blocurilor la înălțimea necesară. A scris/vorbit vreodată cineva serios despre o asemenea „sculă” din fier masiv, întrebuințată în construcții?

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Chiar și descoperirile de la suprafața terenului pot aduce informații prețioase despre comunitățile de acum șase milenii.

#piesazilei #arheologie #cercetare #Stauceni #culturaCucuteni #cucuteni #colecție

Chiar și descoperirile de la suprafața terenului pot aduce informații prețioase despre comunitățile de acum șase milenii. Colectată din arătură, statueta pe care o prezentăm la #piesazilei provine dintr-o locuință aflată în așezarea de la Stăuceni-Holm, așezare pe care o cercetăm în această perioadă.
Descriem statueta feminină în rândurile de mai jos.
Statueta antropomorfă feminină care era în poziție verticală, masivă, din care se păstrează jumătatea superioară. Corpul este plat, oval în secțiune. Partea conservată este făcută dintr-o singură rolă de lut. Capul este modelat în prelungirea gâtului lung, cilindric, masiv, în formă de cioc de pasăre. Trăsăturile feței se realizează prin presarea argilei din doua directii, formând nasul (ușor ciobit). Ochii sunt marcați de perforații circulare, transversale, de 2 mm în diametru. În capătul superior, capul este rombic în secțiune. Mâinile sunt de tip scurt (amorse), orientate lateral, fiecare având câte o perforație, realizată din spate spre în față. Sânii sunt redați sub formă de pastile mici, sunt circulari, de 1 mm în diametru, aplicați în poziția anatomică corectă și atinși parțial de perforațiile umerilor. Statueta prezintă mici ciobiri din cauza lucrărilor agricole. Lutul din care a fost făcută statueta este de bună calitate, rezultând o pastă fină, foarte bine frământată, amestecată cu nisip fin. Suprafața a fost lustruită cu grijă. Arderea s-a făcut într-o atmosferă oxidantă, rezultând o culoare cărămizie.
Locul descoperirii: Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni. Descoperit la suprafață de Carsten Mischka, Adela Kovács și Alexandru Ciobanu în 12.10.2022. Încadrare cronologică: Cucuteni A3. Număr inventar muzeal: 19339. Dimensiuni: înălțime păstrată – 85 mm; latimea umerilor – 55 mm; grosimea umerilor – 20 mm.

Massive vertical feminine anthropomorphic statuette, from which the upper half is preserved. The body is flat, oval in section. The preserved part is made of a single roll of clay. The head is modelled in the extension of the long, cylindrical, massive neck, in the shape of bec d'oiseau. The facial features are made by pressing the soft clay from two directions, forming the nose (slightly chiped). The eyes are marked by circular, transverse perforations, of 2 mm in diameter. In the upper end, the head is rhombic in section. The hands are of the stumps type, oriented to the side, each having a perforation, made from the back side towards the front, from which the left one is fractured. The breasts are rendered in the form of small, circular lumps of 1 mm in diameter, applied in the correct anatomical position and touched partially by the shoulders perforations. The statuette shows small chipping because of agricultural works. The clay from which the statuette was made is of good quality, resulting in a fine paste, very well kneaded, mixed with fine sand. The surface was carefully polished. The burning was made in an oxidizing atmosphere, resulting in a brick color.
Place of discovery: Stăuceni-Holm, Stăuceni commune. Discovered on the surface by Carsten Mischka, Adela Kovács and Alexandru Ciobanu in 12.10.2022, during a survey. Chronological framing: Cucuteni A3. Museum inventory number: 19339. Dimensions: preserved height – 85 mm; width of shoulders – 55 mm; thickness of shoulders – 20 mm.

Bibliografie: ADELA KOVÁCS, ALEXANDRU NECHIFOR,
CONSTANTIN APARASCHIVEI, ALEXANDRU KOVÁCS, BEAUTIES IN CLAY. CATALOGUE OF CUCUTENI ANTHROPOMORPHIC REPRESENTATIONS FROM BOTOSANI COUNTY MUSEUM, Ed. Mega, 2023, p. 171-172.

Sursa informațiilor Muzeul Judetean BT.

7. NEVOIE DE AJUTOR

Activitatea de cercetare continuă după săpături. Astfel, multe dintre piese (ceramică, oase, unelte din piatră etc) vor ajunge în diverse laboratoare, pentru a se colecta informații extrem de prețioase. Pentru a nu mai vorbi de cercetarea propriu-zisă (spălare, identificare, desen tehnic, etc, etc). Toate aceste activități presupun un cost financiar pe măsură. Până în prezent, finanțarea de care s-a dispus a acoperit (parțial) activitatea de săpătură.
Ce ne dorim în continuare?
1. Restaurarea profesională a vaselor;
2. Prelucrarea tuturor informațiilor (desen tehnic, analize de laborator pentru vase, topoare din piatră, fragmente osoase, sol prelevat din vase etc, etc), așadar, o echipă de specialiști.
3. Publicarea unui volum cu toate aceste informații, ca material pentru prezent și viitor. Doar la 100 de bucăți× 150 pagini, suma sare de 15.000 ron.
În total, suma necesară depășește 35.000 ron.
De aceea, ne-am gândit la Dvs, să deveniți parte din echipa care a contribuit la salvarea celor două așezări de la Gherdana (Cucuteni A2, Monteoru IC3). Vă rugăm să sprijiniți acest demers cultural, prin ajutorul dvs financiar.
Ne-am gândit că, pentru o donație în valoare de 500 de ron, putem pune la dispoziția acelei persoane o carte cu rezultatele cercetărilor arheologice de la Gherdana (este necesar ca după după donație, să ne transmiteți adresa de livrare).
Vă mulțumim mult!
PS: Ne bucurăm dacă ne veți ajuta și cu o distribuire!
**************
Câteva date utile:
#Conturile Asociație:
𝐑𝐎𝐍: 𝐑𝐎𝟏𝟖𝐁𝐓𝐑𝐋𝐑𝐎𝐍𝐂𝐑𝐓𝟎𝟑𝟕𝟗𝟔𝟕𝟏𝟑𝟎𝟏
𝐄𝐔𝐑𝐎: 𝐑𝐎𝟔𝟓𝐁𝐓𝐑𝐋𝐄𝐔𝐑𝐂𝐑𝐓𝟎𝟑𝟕𝟗𝟔𝟕𝟏𝟑𝟎𝟏
#Adresă de mail: cultura_parvan@yahoo.com
#CIF: 37375662
#Telefon/whatsapp: 0742118476

Sursa informațiilor Asociaţia Culturală "Vasile Pârvan".

8. Muzeul Județean Botoșani desfășoară în această perioadă cercetări arheologice sistematice în cadrul așezării aparținând culturii Cucuteni de la Stăuceni-Holm, comuna Stăuceni.

Proiectul de cercetare se desfășoară în parteneriat cu Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg, Germania, Liceul Tehnologic Elie Radu Botoșani și Muzeul Sileziei din Opava, Republica Cehă. La cercetări participă și studenți din centrele universitare de la Iași și Cluj-Napoca. Cercetările sunt sprijinite de Primăria comunei Stăuceni.
Cercetările din această campanie au ca obiectiv elucidarea sistemului de construcție a unei clădiri de mari dimensiuni, precum și prelevarea unor probe pentru analize interdisciplinare. Încă din primele zile s-a dezvelit podeaua clădirii, iar materialele ceramice nu au întârziat să apară. Așezarea se încadrează în faza Cucuteni A3, având o vechime de peste șase mii de ani.

#stăuceni2024 #cercetare #arheologie #cooperare #internațională #muzeuljudeteanbotosani

Sursa informațiilor Muzeul Judetean BT.

9. Muzeul Național al Unirii Alba Iulia este partener la organizarea unui eveniment extraordinar, expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver” („Dacia! Regatul aurului și argintului”) (Regatul Țărilor de Jos, Olanda).

Expoziția aduce în atenția publicului olandez o selecție reprezentativă a bunurilor din metale prețioase provenind din descoperiri arheologice de pe teritoriul actual al României, databile între secolele XVIII-XIV a.Chr. și începutul secolului al IV-lea p.Chr.,
Alături de organizatori, Muzeul Național de Istorie a României (București, România) și Drents Museum (Assen, Olanda), și partenerii lor, și muzeul albaiulian participă la acesta expoziție cu o serie de piese, dintre care amintim cele mai importante: tezaurul de argint de la Lupu și un colier și cercei de aur din tezaurul de la Căpâlna.
Expoziția este deschisă în perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, la Drents Museum (Assen, Olanda).

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

124. Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea III

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 31 august 2024

Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea V

Descoperiri arheologice din România - luna August 2024 - VIDEO - Partea IV

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete