Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO

1. Ultima călătorie

O singură rază de soare, îngustă și roșie, a pătruns, prima dată după 2200 de ani, în cavoul din Movila Dulcești, și a luminat puternic peretele estic al primei camere. S-a lungit ca o linie de vagris pe traseul coridorului, transformând particulele de praf în materie vie. Era ora 18.05, în data de 13 octombrie 2026, iar echipa de arheologi care muncea în fața fațadei, gălăgioasă ca o clasă de școală primară în pauza mare, încercând să reziste în orele lungi de documentare din a doua parte a zilei, a amuțit brusc, cuprinsă de emoție. Două minute mai târziu, soarele se scufundase deja în spatele orizontului, lăsându-ne să ne adunăm gândurile și uneltele de desen în semi-întuneric. Știam până la urmă că acesta era obiectivul asumat al campaniei, să găsim și să studiem intrarea în cavou, și o găsisem, după o săpătură dificilă la 10 m adâncime. Dar abia atunci am realizat care putea fi impactul emoțional al unei 𝑐𝑎𝑡𝑎𝑏𝑎𝑠𝑖𝑠 – călătoria în subteran, a sufletelor în lumea de dincolo.

Pentru ea, pentru parcurgerea ei în siguranță, pentru păstrarea unei legături simbolice între aici și dincolo, s-au făcut de fapt toate lucrurile pe care le-am descoperit noi aici, s-au consumat atâtea resurse, s-au luat toate măsurile de siguranță, s-au înfăptuit toate ritualurile, s-au respectat toate normele de puritate, s-a reparat și sigilat, s-au depus toate obiectele care asigură putere, memorie și protecție.

Ca să le fie mai puțină frică de despărțire. Este probabil cel mai vechi sentiment uman.

Așa se explică cele trei cununi funerare aurite descoperite anul trecut în coridor, depuse ulterior jafului, dar și cele trei descoperite anul acesta în manta, depuse deasupra intrării în timpul construcției movilei. Așa se explică și cele patru vetre pe care le-am descoperit anul acesta în fața intrării, din care cea mai largă avea un diametru de peste un metru, acoperită cu un strat gros de lemn ars, ca un altar, în al cărui foc s-au oferit cel mai probabil libații. Forma butucilor de lemn ne-au făcut să emitem ca ipoteză de lucru că focul ar fi fost aprins cu viță de vie. Vom face analize și vom verifica.

Dionysos era considerat cel mai titrat călător, de aceea lui i se încredința și protecția celei mai importante călătorii dintre toate, cea a sufletelor în lumea de dincolo. În cenușa vetrei am găsit, de altfel, arse, scoici 𝑃𝑒𝑐𝑡𝑒𝑛 𝑗𝑎𝑐𝑜𝑏𝑎𝑒𝑢𝑠, importate din Mediterana, simbol al fertilității și imortalității (și, peste milenii, simbol al călătorilor creștini), precum și miniaturi de lut care pot fi asociate cu categoria jucăriilor lui Zagreus – o ipostază funerară a lui Dionysos și o legătură cu Persefona, o altă aluzie la aspirația către nemurirea sufletului.

Campania de cercetări a anului 2026 la Movila Dulcești, cel mai mare mormânt tumular din necropola orașului antic Callatis, a durat aproape două luni. Aceasta a fost concentrată pe identificarea și studierea intrării în coridorul cavoului. Coridorul, cu o lungime de 10.5 m, se remarcă prin grosimea impresionantă a zidurilor, de peste 1,60 m, realizate într-o tehnică similară fortificațiilor militare.
Cercetările au pus în evidență faptul că, inițial, înainte de blocajul final prin demontarea parțială a zidurilor, intrarea în coridor fusese prevăzută cu o ușă de piatră cu două canaturi. Au fost de asemenea observate mai multe etape de construcție a movilei, separate în timp, dar și de utilizare a intrării, de reparație după jaful petrecut în antichitate, precum și activități repetate ulterioare de comemorare prin consum de carne și alcool. Toate artefactele se datează în a doua jumătate a secolului al III-lea î.Hr. și ilustrează bogăția câtorva familii din orașele grecești pontice, suficient de puternice pentru a întreține propriile lor relațiile diplomatice cu spațiul non-grecesc adiacent. Fondurile de cercetare au fost asigurate de Ministerul Culturii și de Muzeul Național de Istorie a României. Proiectul de cercetare se derulează în parteneriat cu Direcția Cultură și Sport Mangalia. La cercetări au mai luat parte și specialiști de la Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București Oficial, Institutul Geologic al României, Gigapixel Art S.R.L. și Luthonium - Virtual Heritage.

Text: dr. Maria-Magdalena Ștefan, arheolog, Muzeul Național de Istorie a României.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

2. Fidelitate heraldico-furnologică (cahlă de la Sibiu, sec. XVII-XIX)

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

3. Noi situri arheologice descoperite la Cucueți (com. Verguleasa, jud. Olt)

Cu ocazia unor cercetări de suprafață realizate în anul 2024 la Cucueți, au fost descoperite două situri arheologice. În ambele au fost identificate materiale ceramice care datează din epoca bronzului și din Evul Mediu. Faptul că oameni din epoci diferite au ales același loc pentru a trăi, ne arată că zona respectivă este una strategică și atractivă pentru comunitățile umane.

Un scurt raport poate fi consultat accesând linkul de mai jos:
https://www.academia.edu/.../Florin_Ciulavu_Mihaela...

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

4. Arheologii reiau cercetările la Gumelnița: noi investigații asupra comunităților umane de acum aproximativ 18.000 de ani

În perioada 26–30 octombrie 2026, o echipă interdisciplinară de cercetători și studenți din reia investigațiile arheologice în situl paleolitic de la Gumelnița, descoperit în 2022 în apropierea municipiului Oltenița, județul Călărași. Cercetările urmăresc continuarea documentării unui nivel arheologic cu numeroase artefacte din silex, atribuit comunităților umane din paleoliticul final, asociat cu o depunere sedimentară datată în urmă cu aproximativ 18.000 de ani.

Descoperit accidental în cursul cercetărilor din zona Gumelnița, situl paleolitic nu a făcut parte inițial din planul de cercetare. Importanța vestigiilor a determinat integrarea ulterioară a acestuia în program, iar investigarea sa reprezintă acum o prioritate științifică.

Cercetările anterioare din 2022 – 2023 au identificat nuclee, așchii și resturi de debitaj. Din 12 carouri de câte 1 × 1 m, carourile 15A și 15C au prezentat concentrații ridicate de materiale litice. Nuclee înconjurate de așchii, inclusiv fragmente de dimensiuni milimetrice, au fost conservate în depunerile loessoide. Această situație oferă oportunitatea investigării în detaliu a activităților de cioplire și a proceselor de formare a sitului.

Artefactele identificate în teren au fost înregistrate în coordonate absolute cu ajutorul unei stații totale, pentru analiza distribuției lor spațiale.

O probă de sediment recoltată în 2022, analizată prin luminiscență stimulată optic (OSL) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a indicat o vârstă de aproximativ 18.000 ± 2.000 de ani. Aceasta datează sedimentul analizat, nu direct piesele din silex. O altă probă OSL, recoltată în 2023, așteaptă rezultatul analizei la aceeași instituție.

În 2024 și 2025 nu au fost efectuate săpături propriu-zise în situl paleolitic. Activitatea s-a concentrat asupra procesării și interpretării datelor, studierii materialelor și probelor, documentării și valorificării științifice a rezultatelor.

În 2026, echipa formată din specialiști ai Muzeului Civilizației Gumelnița, Institutului de Arheologie ‘Vasile Pârvan’ al Academiei Române, Muzeului Național de Istorie a României și Universității din București, cu suportul colegilor de la Muzeul Municipiului București și Muzeul Dunării de Jos Călărași, își propune să finalizeze, în măsura permisă de condițiile de teren și cele meteo, cercetarea nivelului cu concentrații de piese din silex, să completeze documentația stratigrafică și spațială și să înțeleagă mai bine activitățile umane din această regiune în timpul ultimei perioade glaciare.

Sursa informațiilor Muzeul Dunării de Jos Călărași.

5. Un instrument roman de scris provenit de la Apulum.

Piesa propusă pentru a fi exponatul lunii noiembrie 2026 a fost descoperită prin cercetare arheologică preventivă efectuată în zona vestică de extindere a Cimitirului Municipal (Maieri) în anul 2023. Cercetarea, din păcate începută în urma distrugerii unui sarcofag roman cu inscripție de către o firmă privată, a salvat ce se mai putea salva din patrimoniul existent în suprafața neafectată de gropile mormintelor contemporane.

Revenind la exponat, acesta este realizat din bronz, este intact și are un decor pe corp care îi individualizează între piesele cu funcționalitate similară din Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Piesele din această categorie, denumite styli (stylus la singular), erau utilizate pentru scrierea pe tăblițele cerate. În vreme ce unul dintre capete este ascuțit pentru incizare, celălalt este aplatizat, fiind folosit pe post de ,,gumă” pentru răzuirea la nevoie si netezirea ulterioară a suportului cerat.

Vernisajul va avea loc în data de 3 noiembrie, marți, de la ora 11.
Prezentarea piesei va fi făcută de către dr. George Bounegru, cercetător științific în cadrul muzeului albaiulian.

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

6. Frumos croncănitoare păsărele, de pe cahle se adună... Culmea, relicvele sunt doar din Moldova!

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

7. 𝐔𝐧 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥, 𝐨 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐬𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐨𝐧𝐞𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞 - VIDEO

🪙 Așa începe povestea tezaurului monetar de la Mineu, descoperit de un copil și ajuns ulterior în patrimoniul muzeului din Zalău. Alcătuit din sute de monede de argint din secolul al XVII-lea, tezaurul este spectaculos mai ales prin diversitatea pieselor pe care le cuprinde. Povestea sa se leagă și de activitatea științifică a lui Vasile Lucăcel, care a studiat și publicat descoperirea alături de numismatul Eugen Chirilă.

🎥 În filmarea de astăzi, Emanoil Pripon ne spune povestea tezaurului de la Mineu și ne arată de ce această descoperire este una aparte. Iar povestea nu trebuie doar ascultată. O parte dintre piesele tezaurului pot fi văzute în expoziția temporară „Centenar Vasile Lucăcel – ctitor al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău”, deschisă în Beciul Cultural al MJIAZ.

📍 Vă așteptăm să o descoperiți!

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

330. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XIII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

vineri, 30 octombrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XIV

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu