Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO

1. Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au avut parte de o descoperire deosebită: în marginea de nord a necropolei Tomisului a fost identificat un sarcofag de epocă romană intact. Din cercetările preliminare s-a constatat că este vorba de un mormânt de copil, în interior fiind vizibil un bogat inventar funerar cuprinzând câteva obiecte de port, monedă, două jucării de lut și ghirlande de flori.

Cercetarea și prelevarea materialelor arheologice sunt în curs de desfășurare, specialiștii muzeului urmând a oferi mai multe informații în cadrul unei conferințe de presă, care va avea loc miercuri, 28 octombrie 2026, ora 9:00, la sediul MINAC din strada Arheipiscopiei nr. 7A, Constanța.

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

2. Deschiderea unui sarcofag roman de copil, descoperit intact

Sursa: Youtube Utilizator: Echidistant INFO

3. ➡️ Un sarcofag de copil, descoperit în Constanța. Specialiștii MINAC au deschis mormântul - VIDEO

➡️ Citește: https://focuspress.ro/un-sarcofag-de-copil-descoperit-in-constanta-specialistii-minac-au-deschis-mormantul-bdbffcfdb/

https://focuspress.ro/video-descoperire-arheologica-in-zona-flamanda-din-constanta-un-sarcofag-de-copil-deschis-de-specialistii-minac-ddec20d50/

Sursa informațiilor Focuspress.

4. Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța despre una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele trei decenii din spațiul anticului Tomis - Constanța de astăzi. - VIDEO

#MINAC #arheologie #patrimoniu #sarcofag #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

5. Foarte recent am discutat despre „stilul academic”. Care o mai fi „ăla” în prezent? Mi-a plăcut enorm zisa: „Costele, înjură-l frumos pe nenea!” (stiluri din os strunjit, Oradea, 2007)

În general, „academic” nu mai este nimic. În ton cu marea movilă a „nimicului românesc”. Ca niște orbi, ne îndreptăm inconștienți către un nimic tot mai lățit și mai adânc.

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

6. Descoperiri de mii de ani la Recea, jud. Olt

Un sit arheologic inedit, din epoca timpurie a bronzului, a fost descoperit în anul 2024 la Recea. Cu o cantitate mare de fragmente ceramice, o fusaiolă și unelte din piatră găsite în periegheză, noul sit vine să completeze informațiile cunoscute despre locuirile de pe Valea Dârjovului. Din nou fragmentele ceramice ajută la descoperirea și delimitarea unui sit arheologic. O nouă dovadă că județul Olt are un potențial arheologic excepțional!

#Arheologie #Archaeology #Recea #JudetulOlt #ValeaDarjovului #DescopeririArheologice #EpocaBronzului #IstorieLocala #IstoriaOltului

Sursa informațiilor Florin Ciulavu.

7. Cea mai veche biserică din Mănăstirea Neamț, confirmată arheologic, am identificat-o în anul 2019.

Cu prilejul unei cercetări restrânse, cu caracter preventiv, desfășurată pe absida nordică a bisericii lui Ștefan cel Mare, am identificat un segment dintr-o fundație anterioară acestei construcții.

Conform datelor stratigrafice și prin corelarea cu datele cunoscute din săpăturile arheologice anterioare, dar și cu cele istorice, putem admite, cu o destul de mare certitudine, că am identificat fundația bisericii edificată de Alexandru cel Bun.

Săpăturile noastre au permis observații interesante și asupra fundațiilor actualei biserici, dar au scos la lumină și două morminte.

Despre toate acestea găsiți informații succinte în articol: Câteva noi date arheologice despre Mănăstirea Neamț.

#archaeology #NeamțMonastery #discovery #Neamț #heritage #MiddleAges #church #graves #anthropology

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐄𝐯𝐮𝐥 𝐌𝐞𝐝𝐢𝐮: 𝐨 𝐜𝐨𝐥𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞

Unele obiecte de patrimoniu păstrează urmele mai multor epoci, devenind adevărate mărturii ale trecerii timpului. O astfel de piesă se regăsește în colecțiile 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢: o coloană romană din calcar, care a traversat secolele și a fost refolosită într-o epocă ulterioară.

𝐎 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞
Datată în 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐈𝐈–𝐈𝐈𝐈 𝐝.𝐇𝐫., coloana are o înălțime de 𝟏,𝟗𝟒 𝐦 și un fus neted, cu extremitățile profilate. În partea superioară se păstrează un mic orificiu destinat fixării unui capitel, detaliu care oferă indicii despre alcătuirea sa inițială.

𝐎 𝐧𝐨𝐮𝐚̆ 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐝𝐢𝐧𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆
În Evul Mediu, coloana a fost refolosită, iar jumătatea superioară a fusului a fost netezită. Pe această suprafață a fost sculptată în relief o cruce. Potrivit descrierii din catalog, sub cruce au fost înscrise șapte rânduri de litere grecești, care nu mai pot fi distinse astăzi pe suprafața piesei.
Această intervenție adaugă un nou capitol istoriei coloanei și ilustrează practica reutilizării monumentelor antice în epoci ulterioare.

𝐔𝐧 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭, 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐦𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫
Coloană romană refolosită în Evul Mediu, 𝐒𝐥𝐚̆𝐯𝐞𝐧𝐢, 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭 — astfel este identificată piesa în documentația de specialitate.
Data descoperirii coloanei nu este cunoscută. Piesa a făcut parte din colecția V. Georgescu din Corabia, de unde a fost transferată la Muzeul Olteniei.
Deși literele grecești nu mai pot fi distinse astăzi, informația păstrată în documentația de specialitate contribuie la reconstituirea istoriei monumentului și a transformărilor prin care acesta a trecut.

Prin conservarea și valorificarea unor asemenea vestigii, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 aduce mai aproape de public fragmente de istorie care leagă epoci, culturi și civilizații.

𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐞𝐢 – 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞

𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞: Bondoc, Dorel, Aurelia Florescu, Simona-Violeta Gheorghe, „𝐿𝑎𝑝𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎”, Editura Sitech, Craiova, 2001, p. 79; Tudor, D., „𝐴𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐𝑒 𝑠̦𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑑𝑒𝑡̦𝑢𝑙 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛𝑎𝑡̦𝑖”, extras din Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 26, 1933, pp. 1-8.

𝐓𝐞𝐱𝐭/𝐅𝐨𝐭𝐨: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei

#MuzeulOlteniei #PatrimoniuCultural #Arheologie #IstorieAntică #EvulMediu #ColecțiileMuzeului

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

9. Cercetări arheologice la drumul roman Gherla-Sic, Com. Fizeșu Gherlii, jud. Cluj

În această vară, Muzeul de Istorie Gherla, în parteneriat cu Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud, a desfășurat un diagnostic arheologic în zona „Valea Sărată”, la confluența UAT Municipiul Gherla și UAT Fizeșu Gherlii, județul Cluj, asupra unui presupus tronson de drum roman.

Traseul a fost identificat și cartat în primăvara anului 2025 de către arheologul Mátyás József, de la Muzeul de Istorie Gherla. Cercetările de teren au urmărit verificarea caracterului roman al acestui drum și documentarea structurii sale constructive.

Încă de sub stratul vegetal, cuprins între 5 - 15 cm grosime, a apărut un strat compact, compus din piatră de calcar, tuf vulcanic de Dej, pietriș și mortar, cu o grosime de aproximativ 40 cm. Stratul compact de piatră suprapune un strat de lut galben de 10 cm grosime, urmat de un strat de pământ brun de 15 cm, apoi iarăși un strat de 10 cm de lut galben. Sterilul arheologic apare la cota - 0,50 m în partea de V și la - 0,90 m în partea de E, compus din lut gălbui și nămol. Diferența cotelor maxime de adâncime se datorează alunecărilor de teren, pe latura de E a drumului, fiind situat pe sub dealul ce parcurge Valea Sărată. În profilul de sud al secțiunii se conturează bine forma convexă a drumului, unde axul drumului este mai ridicat cu aproximativ 30 cm față de marginile acestuia, care se termină cu o bordură realizată din pietre de carieră, dispuse paralel cu axul drumului. Rigolele au o lățime de 60 cm și o adâncime de aproximativ 35 cm, iar în umplutura acestuia nu s-a descoperit material arheologic roman, doar câteva cărămizi medievale. Lățimea drumului este de 5,70 m. Pe suprafața supusă cercetării arheologice intruzive, pe baza celor două secțiuni efectuate, s-a putut astfel confirma natura romană a drumului. Astfel, acesta prezintă un strat de uzură de aproximativ 40 cm grosime, compus din piatră de carieră, tuf vulcanic și mortar, având zona centrală a drumului mai ridicată și prevăzută cu două rigole, de o parte și de alta. Tronsonul de drum roman a fost identificat pe o lungime de 4 km, iar continuarea acestuia poate fi numai presupusă. Foarte probabil drumul roman duce la minele de sare, situate în punctul „Baia Sărată”, iar acesta asigura conexiunea cu castrul roman de la Gherla. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud a participat la cercetare prin responsabilul științific al cercetării, arheologul Radu Zăgreanu.

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud.

10. Chiar dacă afară plouă și este frig, colegii noștri arheologi continuă cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni „Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, având parte de descoperiri interesante și inedite (fragmente din figurine zoomorfe, podoabe din colți de mistreț, răzuitor din silex, vetre de foc din perioada Coțofeni, capete de baston/băț).

Situl de la „Dâmbul Cetății”, este pe departe cea mai remarcabilă așezare preistorică din Depresiunea Ciucului. Totodată, importanța deosebită a acestui sit rezidă în poziția cheie a acestuia în rețeaua căilor de comunicare între Transilvania și Moldova.

Patrimoniul arheologic mobil descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii, este foarte bogat şi variat, multe piese au fost incluse în categoria Tezaur.

În prezent, majoritatea pieselor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, jud. Covasna.

Foto: Dan Buzea, arheolog

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

329. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

joi, 29 octombrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea XIII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu