Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO

1. 𝟴𝟲 𝗗𝗘 𝗧𝗘𝗧𝗥𝗔𝗗𝗥𝗔𝗛𝗠𝗘 𝗗𝗘 𝗔𝗥𝗚𝗜𝗡𝗧! 𝗨𝗡 𝗡𝗢𝗨 𝗧𝗘𝗭𝗔𝗨𝗥 𝗠𝗢𝗡𝗘𝗧𝗔𝗥, 𝗦𝗔𝗟𝗩𝗔𝗧 Ș𝗜 𝗣𝗥𝗘𝗗𝗔𝗧 𝗔𝗨𝗧𝗢𝗥𝗜𝗧ĂȚ𝗜𝗟𝗢𝗥 𝗜̂𝗡 𝗚𝗜𝗨𝗥𝗚𝗜𝗨!

Nu în fiecare zi dai peste 86 de monede antice de argint, iar când acestea au o vechime de peste 2.000 de ani, descoperirea devine cu atât mai interesantă!

Este vorba despre un tezaur alcătuit din 86 de tetradrahme de argint de tip Thasos, monede inspirate de emisiunile celebrei cetăți grecești de pe insula Thasos, din nordul Mării Egee. Aceste monede și imitațiile lor au circulat în spațiul balcanic și la nord de Dunăre, fiind întâlnite în numeroase tezaure asociate lumii geto-dacice.

Ce reprezentau aceste monede? Pe avers apare capul tânărului Dionysos, zeul vinului, al vegetației și al fertilității, cu părul bogat, împodobit cu o cunună de iederă. Pe revers îl întâlnim pe Heracle, unul dintre cei mai cunoscuți eroi ai mitologiei grecești, reprezentat în picioare, sprijinit în celebra sa măciucă și purtând pielea leului din Nemeea, ucis în prima dintre cele douăsprezece munci ale sale.

Interesant este că aceste monede nu au rămas doar în lumea grecească. Modelele monetare thasiene au fost preluate și imitate în diferite regiuni ale Balcanilor, inclusiv în zona Dunării. Unele imitații păstrează destul de fidel reprezentările originale, în timp ce altele transformă treptat chipurile și detaliile anatomice în forme stilizate, uneori greu de recunoscut.

Doua dintre tetradrahmele de argint par a fi emise de orașul grecesc Maroneia (Thraicia) după anul 148 a.Chr. Pe revers nu mai apare Heracle, ci zeul Dionysos Soter stând nud în picioare, ținând un ciorchine de strugure, încadrat de legenda scrisă pe trei laturi: ΔΙΟΝΥΣΟΥ ΣΩΤΗΡΟΣ ΜΑΡΩΝΙΤΩΝ. Prezența a două piese de Maroneia într-un tezaur presupus dacic este o raritate arheologică ce crește valoarea științifică a întregului lot, demonstrând rutele comerciale active cu sudul Balcanilor.

Ce însemnau 86 de tetradrahme în Antichitate?
Vorbim despre o cantitate considerabilă de argint, având în vedere că o tetradrahmă de tip Thasos putea cântări aproximativ 16–17 grame. Dacă monedele descoperite se încadrează în acest interval, întregul tezaur ar putea reprezenta în jur de 1,4 kilograme de argint!

Desigur, greutatea exactă trebuie stabilită prin cântărirea fiecărei piese. Astăzi ar valora cam 14.000 de dolari la prima strigare.
Astfel de tezaure ne ajută să înțelegem legăturile economice dintre comunitățile de la Dunărea de Jos, lumea tracică și cetățile grecești, dar și importanța argintului ca mijloc de plată, acumulare a bogăției și păstrare a valorii.

La fel de important este și faptul că tezaurul a fost predat autorităților, fiind implicate primăria, Direcția Județeană pentru Cultură și muzeul. Un exemplu de responsabilitate față de patrimoniul arheologic, pentru că asemenea descoperiri trebuie documentate, cercetate și păstrate în condiții corespunzătoare.

Sperăm ca, după expertizarea numismatică, să aflăm mai multe despre datarea monedelor, locul emiterii, eventualele imitații și împrejurările în care tezaurul a fost ascuns. Poate vom afla și de ce proprietarul său nu s-a mai întors niciodată să îl recupereze!

Mai multe info la Teo Teodorescu și sincere felicitări pentru descoperire!

Bibliografie: Picard, Olivier, 2008, „Les tétradrachmes à types thasiens et les guerres thraces au début du Ier siècle avant notre ère”, Comptes rendus des séances de l’Académie des Inscriptions et Belles-Lettres, 152ᵉ année, nr. 2, pp. 465–493.

Sursa informațiilor Cătălin Delmo Stănculescu.

2. Toamna Romulana 2026. Mergem mai departe cu cercetarea Fortificației orașului Romula.

Cu o lungime de peste 2.2 km, aceasta a fost construită în prezența Împăratului Filip Arabul în anul 248 d.Hr., fiind singura fortificație urbană din Dacia romană.

Anul acesta am identificat traseul ei în zona de sud a orașului roman. Pe lângâ fortificație au mai fost descoperite o fântână de epoca romană, două bordeie și două gropi din secolul XIX.

Materialele arheologice descoperite sunt numeroase și diverse (vase ceramice, obiecte din bronz, fier, os și sticla, monede etc).

Cercetările au fost realizate de Universitatea din București, Universitatea Politehnica București - Centrul Universitar Pitești, Facultatea de Teologie, Istorie, Litere și Arte, Muzeul Romanatiului din Caracal, cu finanțarea Ministerului Culturii.

Mulțumim Primăriei Municipiului Caracal și Colegiului National Ioniță Asan din Caracal pentru sprijinul acordat.

Le Mulțumim și Primăriei din Fărcașele pentru ajutor. O parte a orașului roman Romula se întinde și pe teritoriul comunei Fărcașele.

Sursa informațiilor Mircea Negru.

3. Încărcător de arbaletă (cetatea Coronini/Pescari, sec. XV).

Asemenea „scule” tronau în expoziția Muz. Bucovinei (Suceava). A fost prea mare osteneala de a le identifica. Medieviștii locali aveau alte pasiuni, sarcini ori obligații...

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

4. Vârful de lance descoperit la Cârlomănești - Cetățuia a ajuns în laboratorul de restaurare al Muzeului Județean Buzău!

Piesa din fier, lungă de 36 cm și păstrată integral, este o raritate absolută pentru așezările dacice. Datat în secolul I î.Hr. (perioada domniei lui Burebista), artefactul se află deja în mâinile specialiștilor pentru proceduri intense de curățare și stabilizare a metalului.

Lucrăm în ritm alert pentru valorificarea muzeală rapidă a obiectului, dorind să reducem la minimum timpul de așteptare. Ne propunem ca această piesă unică de armament dacic să fie expusă publicului într-un viitor cât mai apropiat!

#crestemimpreunamintisisuflete

Consiliul Județean Buzău Muzeul Județean Buzău

Sursa informațiilor Muzeul Județean Buzău.

5. Vas funerar, sau urnă, în care au fost depuse oasele incinerate ale unui individ de acum aproape 2000 de ani.

Recipientul din imagine a fost descoperit într-un tumul, acum câțiva ani, în apropiere de Piatra Neamț.

În timpul cercetărilor noastre am descoperit la marginea unui tumul, ridicat probabil în epoca fierului, un complex arheologic care consta dintr-un vas de tip amforă, cu o toartă, și acoperit cu o jumătate dintr-un alt vas.

Recipientul din imagine este tipic bastarnilor. Este singurul complex de incinerație de acest fel, descoperit într-un tumul, pe teritoriul județului Neamț.

Restaurare ceramică - Dumitru Bostan
Analiză antropologică - Simalcsik Angela
Datare radiocarbon - IFIN-HH

Cercetare realizată sub egida Complexului Muzeal National Neamț.

#archaeology #antiquity #haritage #bones #pottery #anthropology #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Începând cu vara anului 2026, o echipă de arheologi din cadrul Muzeului Național de Istorie a României desfășoară ample cercetări de arheologie preventivă necesare pentru derularea proiectului de investiții „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”.

În anul 2025, aceeași echipă a efectuat diagnosticul arheologic teoretic și intruziv pentru zona de impact a acestui proiect, prin care au fost delimitate 7 situri și două zone de atenție. Acest proiect de infrastructură feroviară, pentru care MNIR asigură, prin contract, servicii complexe de specialitate în domeniul arheologiei, în conformitate cu prevederile legislației specifice pentru protejarea patrimoniului cultural național, este situat în județul Constanța, într-o zonă cu potențial arheologic foarte ridicat. Proiectul de investiție presupune modernizarea, (re)proiectarea și (re)construirea acestui important tronson de infrastructură feroviară, care cuprinde o varietate de elemente constructive deopotrivă pe amplasamente noi și existente (cu extindere / repoziționare), traversând unul dintre cele mai importante areale arheologice din zona sudică a Dobrogei, mai exact în cuprinsul UAT-urilor Valu lui Traian, Constanța și Agigea.

În cercetarea arheologică preventivă efectuată de un colectiv de arheologi din cadrul MNIR la Agigea Nord - situl nr. 4 (numit asa în cadrul proiectului), au fost descoperite șanțuri de lotizare funciară, care țineau de parcelarea din epoca romană (strigatio) din teritoriul tomitan. În capătul de nord al suprafeței propuse pentru viitorul proiect, a fost cercetată o parcelă funerară, în acel punct au fost cercetate 7 morminte dar și o groapă de reînhumare, complexe funerare datate în epoca romană (sec. 2-3 p.Chr.).

Mormintele se încadrează în tipologia mormintelor epocii romane, în groapă simplă sau cu firidă longitudinală. Dar au fost cercetate și complexe funerare diferite – un mormânt care avea săpate în pământul galben nișe, unde au fost descoperite un opaiț și un fragment de statuetă. Mai spectaculos este un mormânt de tip puț care ajunge până la 4,30 m adâncime față de nivelul de călcare actual. Din acest puț au fost săpate trei morminte în firide longitudinale – probabil suntem în fața unui cavou de familie. Mormintele au avut inventar funerar format din: vase ceramice de tip bol, strachină, cană; opaițe ceramice; vase de sticlă de tip unguentaria, ulcioraș cu gura trilobată (oinochoe); monede; etc.

În șanțul cercetat imediat la vest de morminte a fost descoperită o mare cantitate de fragmente ceramice care pot fi datate între secolele 2-4 p.Chr. - depuneri ceramice care trebuie să fi ținut de „banchetele funerare” dedicate defuncților înmormântați în zona cercetată.

Descoperirile arheologice din Sitului nr. 4 reprezintă o mică imagine a vieții rurale din teritoriul orașului Tomis în epoca romană. Șanțurile reprezentau linii de hotar (limites) care separau parcele (loturi agricole) ce țineau de existența unui cadastru din epoca romană (centuriatio). Dar unele șanțuri separau și parcelele sepulcrale de cele funciare, după cum am văzut.

𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐚𝐟𝐥𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐢, 𝐯𝐚̆ 𝐢𝐧𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐚𝐬𝐜𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐢𝐮 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐠𝐮𝐥 𝐧𝐨𝐬𝐭𝐫𝐮, 𝐍𝐢𝐜𝐮 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮, 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠, 𝐥𝐚 𝐑𝐚𝐝𝐢𝐨 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐀𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐝𝐢𝐟𝐮𝐳𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐕𝐚𝐭𝐫𝐚 𝐋𝐮𝐦𝐢𝐧𝐨𝐚𝐬𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝟏𝟑.𝟏𝟎 𝐥𝐚 𝟏𝟒.𝟎𝟎.

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

7. Cum arată cea mai nouă descoperire arheologică de sub tramvaiul de la Armenească. Lotul 5 de șine stă de șase săptămâni într-o pauză de „trei săptămâni”

321. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea IV

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

sâmbătă, 10 octombrie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2026 - VIDEO - Partea V

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu