Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO

1. Reprezentarea împărăteselor pe monedele romane: Aureus roman cu portretul împărătesei Faustina, din colecția Cabinetului Numismatic al Muzeului Național de Istorie a României

Cu toate că împărații romani permiteau ca pe monedele civice grecești bătute în estul Imperiului să apară portretele împărăteselor și fiicelor din familia imperială, politicile iconografice aplicate monetăriei centrale de la Roma erau puțin mai rezervate în ceea ce le privește pe femei.

Începând cu Augustus există emisiuni monetare sporadice cu partea feminină a dinastiei imperiale, însă abia de la Antoninus Pius și Faustina portretele monetare ale împărăteselor devin o prezență constantă în discursul vizual imperial.

Faustina moare la doi ani după ascensiunea lui Antoninus Pius la putere, iar împăratul, fie din nevoia firească de a-i elogia amintirea, fie dintr-un calcul politic, fie din ambele, propulsează imaginea împărătesei în centrul discursului său dinastic și de legitimare politică.

După moartea împărătesei în anul 140 d. Hr., senatul a fost de acord cu deificarea ei, primind un cult oficial și un templu în forul roman. O pleiadă de alte monumente au continuat să-i fie dedicate în următorii ani: statui din metale prețioase, fântâni, altare și serii numeroase și variate stilistic de monede, atât la Roma, cât și în provincii.

Faustina a rămas și după moarte un element important în discursul dinastic al împăratului, astfel că imaginea ei este legată prin iconografia monetară de evenimente care s-au întâmplat ulterior anului 140, cum ar fi mariajul fiicei ei cu Marcus Aurelius sau împlinirea a zece ani de la momentul deificării sale.

Piesa de aur din patrimoniul MNIR o prezintă pe avers pe împărăteasă, împreună cu legenda DIVA FAVSTINA (indicându-i natura divină). Pe revers este redată zeița Venus, iar legenda inscripționată se citește AVGVSTA (titlul împărătesei, pe care și-l păstrează și după moarte).

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

2. Ultimele zile din campania de săpătură 2026, Histria, Sector ACS

Sursa informațiilor Laboratorul de Arheologie "Dinu Theodorescu".

3. Cronica unei cercetări arheologice VI – Finalul cercetărilor de la tumulii din Băicoi

După două luni de cercetări arheologice preventive, echipa de specialiști a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova a încheiat investigațiile desfășurate în zona viitorului pasaj rutier care va traversa DN1 (DE 60), pe raza localității Băicoi.

În această perioadă au fost cercetate două movile funerare (tumuli) datând din prima parte a epocii bronzului (cca 3300–2600 î.Hr.).

Cercetarea movilei mici, cu o înălțime de aproximativ 0,5 m și un diametru de 25 m, s-a încheiat prin identificarea a trei morminte. În unul dintre acestea au fost descoperite podoabe realizate din os și cochilii de scoică, mărturii valoroase despre practicile funerare și viața comunităților preistorice.

În ultimele zile de cercetare, atenția arheologilor s-a concentrat asupra mormântului principal din Movila Vulpii, monumentul funerar impresionant care, prin dimensiunile sale – aproximativ 3 metri înălțime și 65 metri diametru – reflectă statutul social deosebit al persoanei înmormântate aici.

Defunctul, un bărbat adult, a fost depus respectând ritualul funerar specific comunităților Yamnaya, ritual care prezintă numeroase asemănări atât cu primul mormânt descoperit în Movila Vulpii, cât și cu ultimul mormânt cercetat în movila mică. Alături de acesta au fost descoperite două podoabe din argint, cunoscute sub denumirea de "inele de buclă".

Un alt element deosebit îl reprezintă urmele de ocru roșu, identificate pe craniu, pe alte oase și pe țesătura vegetală așezată pe fundul gropii funerare. De asemenea, pe pereții gropii au fost observate urmele unei pânze de culoare albă, detalii care completează imaginea ritualurilor funerare specifice perioadei.

Rezultatele cercetărilor de la Băicoi reprezintă o contribuție importantă la cunoașterea comunităților preistorice din sudul României și completează descoperirile realizate în ultimii ani în zona de câmpie situată la nord de Ploiești.

Odată cu încheierea cercetărilor, terenul a fost eliberat de sarcina arheologică, ceea ce permite continuarea investiției fără afectarea patrimoniului arheologic.

Colectiv de cercetare:
Alin Frînculeasa (coordonator și responsabil științific), Octav Negrea, Edi Ghinea, Emil Grigorescu.

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

4. Ce descoperiri frumoase avem în situl pe care-l cercetăm (vezi a doua imagine)!

Tinerii cu care lucrez merită toată aprecierea pentru efortul lor și pentru pasiunea lor pentru arheologie.

- Gabriel e responsabilul cu buna dispoziție, dar și absolvent de istorie
- Casian e omul cu tehnologia, student la Poli
- Cătălin este tânărul harnic și mereu dornic să ajute
-Raul e viitorul student la istorie, pasionat de arheologie
- Andrei e băiatul săritor și responsabil cu forța brută
- Sara este tânara doritoare să-și ajute tatăl pe șantier
- Eliza e studenta la arhitectură, care a dorit să vadă ce presupune munca arheologică
- Theodor este elevul informatician, dar cu drag de a cunoaște trecutul zonei sale de origine

Zic să-i încurajăm pe acești tineri pentru că vor să contribuie la cunoașterea trecutului nostru comun!

#archaeology #heritage #museum #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

5. ZEII EGIPTENI LA POROLISSUM

6. În perioada 18 – 25 iulie 2026, au avut loc cercetări arheologice interdisciplinare în cadrul proiectului „Identificarea și evaluarea patrimoniului arheologic, cu precădere a monumentelor tumulare din zona de luncă de pe teritoriul comunei Andrieșeni, județul Iași”.

În cadrul cercetării au fost întreprinse investigații non-invazive (zboruri aeriene, măsurători magnetometrice, geo-electrice – rezistivitate și tomografie electrică), precum și cercetări invazive pe tumulul 1, cel aflat în mijlocul celor trei tumuli vizibili.

Colectivul de cercetare a fost format din dr. Ciprian-Cătălin Lazanu, Muzeul de Istorie a Moldovei – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, dr. Sergiu-Constantin Enea, Inspectoratul Școlar Județean Iași, lect. univ. dr. Andrei Asăndulesei, Facultatea de Istorie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, dr. Casandra Brașoveanu și dr. Radu-Alexandru Brunchi, Centrul Arheoinvest - Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași și masteranzii Constantin Gabriel Iacob și Răzvan Șurubaru de la Facultatea de Istorie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

În cadrul cercetărilor arheologice, au fost descoperite trei complexe funerare, care vor aduce date noi privind comportamentul funerar al comunităților preistorice de pe valea Jijiei.

Cercetările arheologice au beneficiat de suportul logistic al Primăriei Comunei Andrieșeni și de implicarea domnului primar Mihai Ștefură, sprijin fără de care această cercetare ar fi fost mult mai greu de realizat. Mulțumim, totodată, întregii comunități care ne-a vizitat și s-a arătat interesată de rezultatele acestei campanii.

Sursa informațiilor Palatul Culturii din Iași - Complexul Muzeal Național „Moldova".

7. Saga monedelor descoperite de un deținut care lucra la șantierul Palas II s-a încheiat. Din cele 105 monede din sec. al XV-lea au fost recuperate 103, aflate în curs de restaurare și evaluare.

Sursa informațiilor Ziarul de Iasi.

8. Tezaurul medieval furat de pe șantierul Palas II: cum au încercat un deținut și concubina sa să vândă monedele și ce pedepse au primit

9. O secvență din spectaculoasele noastre descoperiri, din perioada regatului dacic, le puteți vedea în clipul de mai jos. - VIDEO

În pădurile din județul Neamț încă se mai află situri puțin cunoscute, dar care au un potențial arheologic deosebit. Povestea pe care încercăm să o deslușim este foarte complexă. Am reușit să înțelegem ceva din această poveste pentru că am găsit tineri care au vrut să pună umărul la scrierea unei pagini frumoase de istorie locală. Mica noastră expediție arheologică, cu tineri și pentru tineri, a fost posibilă pentru că persoane deosebite au sprijinit material demersul nostru și pentru asta le mulțumim.

Promovăm județul Neamț prin cercetare, iar pe voi vă așteptăm în continuare sa ne fiți sprijin în demersul de a educa tânăra generație!

#archaeology #heritage #dacians #excavations #nature #Romania

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

10. O nouă zi și alte descoperiri neașteptate pe șantierul nostru arheologic.

Credeam că vestigiile dacilor sunt cele mai vechi în acest loc, dar astăzi am avut ale surprize plăcute.

Locul unde săpăm ascunde și vestigii vechi de mii de ani.

Tinerii cu care lucrez au fost și ei foarte entuziasmați și abia așteptăm să prelucrăm materialul arheologic. Bucuria tinerilor vine din faptul că ei știu că pot contribui în mod direct la scrierea istoriei acestei zone din Neamț.

Dincolo de descoperirile arheologice, atmosfera alături de tineri este fantastică!

Am vrea să mai încercăm astfel de demersuri. Voi ce ziceți?

#archaeology #dacians #Romania #Neamț #heritage #museum #team

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

289. Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea XVII

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

miercuri, 29 iulie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iulie 2026 - VIDEO - Partea XVIII

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu