Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 27 ianuarie 2024

Transilvania - inima României - Film documentar DW - VIDEO

Sursa: Youtube Utilizator: DW Documentary

O nouă monedă comemorativă din China - 27.01.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

On November 28, 60 million commemorative circulation coins in China with a face value of 5 yuan dedicated to the Peking Opera were issued. This type of Chinese opera that began in the mid-19th century and became extremely popular among the court of the Qing dynasty. It is considered one of the greatest expressions of Chinese culture, being recognized on November 16, 2010 by UNESCO as Intangible Cultural Heritage of Humanity.

Peking opera is a performing art that integrates singing, recitation, theatrical performance and martial arts. Although it is performed throughout China, the main opera centers are Beijing, Tianjin and Shanghai. The songs and recitations of this opera are performed mainly in the Beijing dialect, and the composition of its librettos conforms to very strict rules that value rhyme and rhythm above all. Its topics, which are focused on history, politics, society and everyday life, are intended to be instructive and fun at the same time. Music plays a primary role in giving rhythm to the show, creating a special atmosphere, configuring the characters' characters and serving as a guide to the theatrical plot. In “civil” music, string and wind instruments predominate, such as the delicate jinghu, with a high-pitched sound, and the dizi flute. On the other hand, “martial” music is performed with percussion instruments such as the bangu and the daluo. In the performances, characterized by their symbolic and ritual style, the performance of the actors and actresses adjusts to a choreography that governs the movements of their eyes, torsos, hands and feet.

Traditionally, stage sets and props are kept to a minimum. The actors' clothing is extremely colorful and their facial makeup, exaggerated, uses symbols, colors and concise motifs to reveal the personality and social identity of the characters they represent. The Beijing opera tradition is essentially transmitted through teaching by teachers to students, through which they acquire basic skills through methods of oral instruction, observation and imitation. Peking opera is considered an expression of the aesthetic ideal of operatic art in traditional Chinese society and remains, today, an element of cultural heritage universally appreciated throughout the country.

Technical characteristics of the currency and its issuance

Country: China
Year: 2023
Face value: 5 yuan
Metal: Brass
Weight: 13.1g
Diameter: 30mm
Issuance volume: 60,000,000

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Gibraltar - 27.01.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Gibraltar 5 pounds 2021 - City Council Gibraltar Centenary

New commemorative type:

"City Council Gibraltar Centenary"

TECHNICAL DATA

Composition: copper-nickel
Diameter: 38.61 mm
Weight: 28.28 g

(image taken from www.gibraltar-stamps.com)

LINK: Gibraltar Stamps

Sursa informațiilor aici.

Noi monede comemorative din Austria - 27.01.2024

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Austria 5 euro 2024 - Lucky Leap

New commemoratives in copper and silver:

"Lucky Leap"

TECHNICAL DATA

Composition: copper
Diameter: 28.50 mm
Weight: 8.90 g
Composition: silver .925
Diameter: 28.50 mm
Weight: 8.41 g

(news by Jo Hoogeveen)

LINK: Münze Österreich

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

1. În anul 2021 debutau lucrările de reabilitare, dar și cercetările arheologice preventive la una din bisericile ansamblului Mănăstirii Văratec.

Săpăturile arheologice pe care le-am realizat la Biserica ,,Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" ne-au permis o serie de descoperiri foarte interesante. Am identificat cu acel prilej primul cimitir al mănăstirii, iar de acolo provin o serie întreagă de contexte arheologice și obiecte absolut spectaculoase, care vor contribui din plin la reconstituirea unui important segment istoric al acestei binecunoscute mănăstiri moldave.
Recent s-au încheiat lucrările de reabilitare ale acestui așezământ monahal, care arată foarte bine acum, și care așteaptă să fie vizitat.
Vă invit să răspândim vestea, atât despre biserica reabilitată, cât și despre vestigiile arheologice, iar în acest fel contribuim la promovarea turistică a zonei!

#archaeology #monahism #Văratec #Neamț #history #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Pumnalul de bronz de la Pericei

3. Câteva săbii și nici un împărat

4. Tumulul de Epoca Bronzului de la Susani: Un monument funerar preistoric

5. O serie de descoperiri arheologice realizate în vechiul nucleu medieval al orașului Târgu Neamț au indicat faptul că locuințele acelor vremuri (sec. XIV-XVI) erau parțial adâncite în pâmânt și erau prevăzute cu sobe temeinic realizate, din cahle (teracote) precum cea din imaginea alăturată.

Aceste detalii ne indică faptul că în acea perioadă clima era un pic mai rece decât în prezent, iar specialiștii au denumit perioada respectivă - Little Ice Age.
Cu toate acestea, pentru zona de la est de Carpați, studiile de climatologie dedicate evului mediu sunt încă extrem de puține.
Recent, grație unei colaborări frumoase cu specialiști care activează în cadrul unor laboratoare din Germania, s-a putut realiza un studiu valoros despre specificul climei medievale din zona Târgului Neamț, în sec. XIV-XV.
Studiul amintit poate fi accesat în link-urile de mai jos!

The transition from the Mediaeval Warming Period to the Little Ice Age in northeastern Romania (Târgu Neamț, La Damian Site) Academia

The transition from the Mediaeval Warming Period to the Little Ice Age in northeastern Romania (Târgu Neamț - La Damian Site ) ResearchGate

#archaeology #climate #MiddleAge #history #vegetation #research #Neamț #landscape

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. Un cuțit vechi de peste 4.000 de ani a fost descoperit într-o zonă sacră a României. E din Epoca Bronzului

7. Zidăria turnului roman de la Buciumi-Dosul Șigăului (Cod RAN 140388.18 )

Turnul se găseşte la nord-est de localitatea Buciumi, în Pădurea Dosu, pe Dealul Dosu Şigăului. Ruinele, cu un diametru de 8,5 m, sunt foarte bine conservate, fiind încă vizibile fundaţiile de zid de calcar, precum şi un şanţ înconjurător. Vegetația abundentă a acoperit ruinele acestuia, lucru ce a făcut ca acestea să nu fie afectate foarte mult. (H. Cociș, From Macro to Minor Security: Watchtowers, Fortlets and Linear Fortifications on the Frontier of Dacia Porolissensis, 2022, p. 218-219, nr. 37)

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

8. „Rătăcit” printre traforuri de cahle: un chip de sec. XV

Vom citi: „Este extrem de greu de detectat o analogie directă la această realizare. Oricum, în Moldova nu s-a mai găsit ceva asemănător. Reprezentările antropomorfe în variante tridimensionale s-au grupat în capete de fiale ori colțuri de socluri de sobe. Să adăugăm imediat că rezolvările anatomice ale ochilor și nasului se regăsesc în reprezentările „perechii de îndrăgostiți” și ai perechii de dansatori pe muzica unui cimpoier. Ceea ce ar putea însemna meșteri și datare comună.
Altfel, strecurarea unei asemenea cap într-o plasă de placă traforată nu poate fi socotită decât o clară răbufnire artistică izolată, expresie a unui talent prea încorsetat în realizări limitate.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

9. Noi descoperiri arheologice pe teritoriul orașului Covasna

În zona localității Covasna (din județul omonim) au fost realizate de-a lungul timpului numeroase descoperiri arheologice, dar din păcate, pentru multe dintre acestea, informațiile nu au fost consemnate. Dintre siturile arheologice datând din preistorie până în perioada modernă, s-a remarcat încă din sec. al XIX-lea, acela de la Cetatea Zânelor, cunoscut și sub denumirea de Cetatea dacică din Valea Zânelor. Acesta este reprezentativ nu doar pentru zona localității Covasna, dar este, în același timp, unul dintre cele mai importante centre fortificate de putere din perioada dacică clasică din sud-estul Transilvaniei. Mai mult decât atât, situl a intrat într-un proces amplu de cercetare începând cu anul 1998, iar aceste investigații arheologice continuă și în prezent.
În perioada 2013-2023, echipa de arheologi din cadrul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăritenil din Sfântu Gheorghe, a realizat mai multe proiecte de documentare arheologică în scopul identificării în teren a siturilor existente în Repertoriul Arheologic Național (RAN), precum şi realizarea unor noi descoperiri arheologice. Ca rezultat al acestor activităţi au fost localizate două situri.

Sursa informațiilor MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

10. Inel de aur, vechi de 1.500 ani, descoperit de un căutător de comori lângă Oradea

11. Descoperiri arheologice deosebite din campania de săpături arheologice de la Topolița, județul Neamț, din vara anului 2023.

Printre artefactele interesante descoperite în perimetrul unei locuințe a culturii Precucuteni se numără și statuetele din imaginea alăturată, care înfățișează reprezentări umane și animale, legate de viața religioasă a acelor vremuri.
Situl arheologic de la Topolița are un potențial deosebit și se impune continuarea cercetărilor. Ne este de ajutor orice formă de sprijin pentru a scoate la lumină vestigii care stau ascunse în pământ de câteva mii de ani.

#archaeology #prehistory #religion #Neamț #research #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

92. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

vineri, 26 ianuarie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

1. Probabil v-ați întrebat uneori cum arătau oamenii preistoriei din punctul de vedere al fizionomiei.

Un posibil răspuns în găsiți în imaginea atașată, care prezintă unul din mormintele de la începutul epocii bronzului (aprox. acum 5000 de ani), descoperit la Târpești, în județul Neamț.
Este vorba despre o femeie de 30-35 de ani, cu un schelet robust și care a avut un mod de viață tipic comunităților pastorale.
Din punct de vedere antropologic prezenta caractere europoide.
După trăsăturile modului de înhumare se poate considera că aparține unei comunități de la începutul epocii bronzului, venită dinspre est, poate chiar din mediul culturii Iamnaia.
Reconstituirea facială a fost realizată de C. Rișcuția acum aproape 5 decenii (a se vedea monografia sitului de la Tîrpești, publicată de S. Marinescu-Bîlcu, 1981).
Ce interesant ar fi ca unul dintre artiștii epocii noastre să facă o reconstituire grafică, în culori, a acestui personaj!

#archaeology #anthropology #prehistory #bronzeage #art #artist #funeral #Neamț

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Descoperirea epocală ascunsă de Lacul Cinciș. Locul misterios al dacilor este ocolit de toată lumea

3. În nr. 13/2023 al Buletinului LIMES, o vizită în ”Casa lui Venus de la Apulum”, cum a fost descoperită, despre importanța cercetărilor arheologice de aici și preocupările privind valorificarea vestigiilor din sectorul Domus I – Thermae ca parte componentă în cadrul clusterului Apulum, nominalizat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Capul Medusei (gorgoneion) reprezentat pe bustul Minervei - detaliu umbo scut descoperit la Domus-Thermae

Drumul roman dintre domus și thermae.

Fragmente de frescă romană descoperite în Domus I.

Parcul arheologic Domus I - Thermae - concept arhitectural

Cercetarea arheologică preventivă din sectorul DOMUS I-THERMAE a fost efectuată în partea de sud-est a sitului Apulum, pe un teren în care s-a executat demolarea clădirilor Vinalcool SA (2009, 2019). Punctul cercetat este localizat la aprox. 150 m sud de vechile cercetări ale lui Adalbert Cserni, întreprinse în arealul care aparține palatului guvernatorilor Daciei și la aprox. 400 m sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina. Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului, ridicată la rangul de municipium (Municipium Septimium Apulense) în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). A fost cercetată o suprafață vastă din situl roman descoperindu-se: o casă romană de tip domus, o parte din clădirea unor băi romane (thermae), un drum roman și un edificiu adosat acestuia. Descoperirile făcute în acest punct al sitului Apulum aduc informații importante privind organizarea urbanistică romană și locuirea în oraș în sec. II-III p.Chr.
Cea mai spectaculoasă clădire este casa romană de tip domus, reședința unei familii înstărite și influente din Apulum. Am denumit-o ”Casa lui Venus”, deoarece proprietarii amenajaseră aici un loc de cult (lararium) în care fusese așezată o statuetă votivă din bronz reprezentând-o pe Venus, zeița frumuseții și a dragostei.
După excavarea și expunerea sitului, acesta a intrat într-un proces ireversibil de transformare, cu viteze variabile, în funcție de tipul materialelor de construcție utilizate, cauza primordială a degradării acestuia este expunerea în mod constant în mediul ambiant, contactul permanent și direct cu factorii climatici exteriori. De aceea este necesară o intervenție cât mai grabnică de salvare, conservare și punere în valoare a acestor vestigii din Apulum. Valorificarea in situ a monumentelor de epocă romană prin conservare, restaurare și integrare este o direcție care trebuie asumată și urmată de către toți cei implicați în cercetarea și administrarea patrimoniului cultural național.
Apulum reprezintă cel mai important sit de epocă romană propus pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial în cadrul dosarului "Frontierele Imperiului Roman - Dacia". Clusterul nominalizat în LPM reunește mai multe părți componente care reflectă aspectele și dimensiunile militare, politice și civile ale anticului Apulum: castrul de legiune, palatul guvernatorilor romani (praetorium consularis) și câteva reședințe private dintre care cea mai importantă este Domus I.

#Apulum_DomusThermae_LPM_UNESCO_LIMES

Sursa informațiilor Anca Timofan.

4. În toamna anului trecut, în cadrul unui 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞𝐧𝐞𝐫𝐢𝐚𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐞𝐢𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞-𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐅𝐢𝐳𝐢𝐜𝐚 𝐏𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐝𝐞𝐦𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 ,,𝐅𝐨𝐫𝐓𝐮𝐦 - 𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐠𝐞𝐨𝐟𝐢𝐳𝐢𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐮 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̧𝐢𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̧𝐮𝐥 𝐍𝐞𝐚𝐦𝐭̧", prin intermediul căruia mai multe situri arheologice au fost investigate neinvaziv, prin scanări LiDAR și măsurători-geofizice.

Rezultatele obținute sunt foarte interesante și sunt primele de acest fel obținute pentru județul Neamț.
Au fost investigate 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐨 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐮𝐦𝐮𝐥𝐢, iar scanările LiDAR au pus în evidență detalii extrem de utile, mai ales în cazul siturilor aflate în zone împădurite.

#cmnn #muzeelecmnn #arheologie #neamt

Sursa informațiilor Complexul Muzeal Național Neamț.

5. #APULUM_UNESCO_LIMES În nr. 13/2023 al Buletinului Limes, o vizită în ”Casa lui Venus de la Apulum”, cum a fost descoperită, despre importanța cercetărilor arheologice de aici și preocupările privind valorificarea vestigiilor din sectorul Domus I – Thermae ca parte componentă în cadrul clusterului Apulum, nominalizat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Capul Medusei pe bustul Minervei - detaliu umbo scut de paradă descoperit la Domus -Thermae

Fragmente de pictură murală romană din casa de tip domus de la Apulum.

Apulum reprezintă cel mai important sit de epocă romană propus pentru nominalizare în Lista Patrimoniului Mondial în cadrul dosarului "Frontierele Imperiului Roman - Dacia". Clusterul nominalizat în LPM reunește mai multe părți componente care reflectă aspectele și dimensiunile militare, politice și civile ale anticului Apulum: castrul de legiune, palatul guvernatorilor romani (praetorium consularis) și câteva reședințe private dintre care cea mai importantă este Domus I.
Cercetarea arheologică preventivă din sectorul DOMUS I-THERMAE a fost efectuată în partea de sud-est a sitului Apulum, pe un teren în care s-a executat demolarea clădirilor Vinalcool SA (2009, 2019). Punctul cercetat este localizat la aprox. 150 m sud de vechile cercetări ale lui Adalbert Cserni, întreprinse în arealul care aparține palatului guvernatorilor Daciei și la aprox. 400 m sud-est de castrul legiunii a XIII-a Gemina. Ne aflăm într-o zonă importantă a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului, ridicată la rangul de municipium (Municipium Septimium Apulense) în timpul împăratului Septimius Severus (193-211 p.Chr.). A fost cercetată o suprafață vastă din situl roman descoperindu-se: o casă romană de tip domus, o parte din clădirea unor băi romane (thermae), un drum roman și un edificiu adosat acestuia. Descoperirile făcute în acest punct al sitului Apulum aduc informații importante privind organizarea urbanistică romană și locuirea în oraș în sec. II-III p.Chr.
Cea mai spectaculoasă clădire este casa romană de tip domus, reședința unei familii înstărite și influente din Apulum. Am denumit-o ”Casa lui Venus”, deoarece proprietarii amenajaseră aici un loc de cult (lararium) în care fusese așezată o statuetă votivă din bronz reprezentând-o pe Venus, zeița frumuseții și a dragostei.
După excavarea și expunerea sitului, acesta a intrat într-un proces ireversibil de transformare, cu viteze variabile, în funcție de tipul materialelor de construcție utilizate, cauza primordială a degradării acestuia este expunerea în mod constant în mediul ambiant, contactul permanent și direct cu factorii climatici exteriori. De aceea este necesară o intervenție cât mai grabnică de salvare, conservare și punere în valoare a acestor vestigii din Apulum. Valorificarea in situ a monumentelor de epocă romană prin conservare, restaurare și integrare este o direcție care trebuie asumată și urmată de către toți cei implicați în cercetarea și administrarea patrimoniului cultural național.

#Apulum_DomusThermae_LPM_UNESCO

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

6. Cuțit vechi de peste 4.000 de ani, din epoca bronzului, descoperit într-o zonă sacră a României. Cum s-a întâmplat

7. În toamna anului trecut, în baza unui protocol dintre Complexul Muzeal Național Neamț și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, a fost demarat un proiect intitulat ,,ForTum", prin care anumite situri arheologice din județul Neamț, respectiv o serie de fortificații și tumuli, au fost investigate prin metode geofizice, inclusiv LiDAR.

Rezultatele sunt deosebit de interesante și ne-au oferit o serie de date științifice foarte valoroase.
Datorită profesionalismului colegilor de la Geo Edu Lab, avem primele investigații LiDAR pentru patrimoniul arheologic imobil din județul Neamț.
Promovăm județul Neamț prin cercetare!

#archaeology #INFP #LiDAR #fortifications #tumulus #Neamț #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

8. Statuia unei zeițe din Roma Antică, descoperită la Alba Iulia, în timpul lucrărilor de mobilitate. Va fi expusă la muzeu

9. #Cercetări_arheologice 𝗖𝗼𝗽𝗶𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗶𝗺𝗶𝘁𝗶𝗿𝘂𝗹 𝗕𝗶𝘀𝗲𝗿𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗠𝗮𝘃𝗿𝗼𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶

O parte până acum necercetată din vechiul cimitir al Bisericii Mavrogheni a fost scoasă la lumină cu ocazia celor mai recente cercetări arheologice. Mormintele descoperite se remarcă prin prisma inventarului bogat, a datării neobișnuit de târzii, dar și prin faptul că defuncții erau în cea mai mare parte copii.
Biserica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni este singura construcție rămasă în picioare din amplul complex de clădiri ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către domnitorul Nicolae Mavrogheni. Pe lângă biserică, acesta cuprindea cimitirul, chiliile călugărilor, trei mori de vânt, reședința de vară a domnitorului, precum și visteria apelor ce alimenta casele boierești de pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei). Cimitirul a funcționat în jurul bisericii de la ridicarea acesteia în anul 1787 până în anul 1860, când s-a decis scoaterea cimitirelor parohiale în afara orașelor din motive de igienă publică. În ciuda acestui fapt, înmormântările în jurul bisericii au continuat să se practice vreme de câțiva ani în cazul persoanelor cu un statut socio-economic deosebit.
Cele mai recente cercetări arheologice efectuate pe terenul Bisericii Mavrogheni au scos la lumină opt complexe funerare aparținând unor copii. Majoritatea monedelor depuse în interiorul sicrielor au fost emise în anul 1867, cu câțiva ani după intrarea în vigoare a legii mormintelor. Inventarul bogat trădează apartenența defuncților la familii înstărite. Mormintele conțineau câte 2-5 monede, inele simple sau încrustate cu pietre semiprețioase și cercei. De asemenea, toți defuncții erau încălțați cu pantofi din piele, fapt remarcabil într-o perioadă în care mulți locuitori ai capitalei umblau desculți.

Radu Nicolae, muzeograf
Biroul Arheologie Preventivă și Sistematică, Secția Istorie #MMB
Text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - #MMB

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

10. Povestea statuii zeiței Hygia, descoperită la Alba Iulia: Găsită în 2023 în timpul reabilitării unei străzi. Unde o puteți vedea

11. „O altă situație o oferă fragmente care provin de la vase cu găuri mari, pe fund. Din mai multe fragmente mărunte s-au detectat cel puțin două realizări. Un fragment provine de la un Ø de circa 34 cm, unde gaura centrală a fost operată la Ø de 20 cm (301). Din alt vas ori vase separate (cu ardere diferită), la fundul cu Ø de circa 14 cm, orificiul central a avut Ø de 9,5 cm (302).

Este foarte greu de apreciat ca primul vas să fi fost o vas de grădină (ghiveci pentru flori), cum am putea admite că au fost următoarele. Ușor de conexat cu vase cu găuri mici, care nu au fost toate strecurători, ci și adevărate stropitori, pentru flori captive ori de grădină.
Deși au conturul general de oale, întrebuințarea lor practică rămâne speculativă. Un termen general, care le acoperă, ar putea fi acela de „vase pentru utilități tehnice”. Găurile permit cuplaje cu alte piese care pot fi hornuri de sobe ori componente de alambic (cert la Bistrița). Din păcate, literatura arheologică nu le-a publicat, fie că nu s-au mai găsit (?), fie că cei care au dat de ele au ezitat să emită ipoteze care să fie socotite fanteziste ori chiar ilare. Evident, exact ca și în situația altor găselnițe, cu pudori, nu ajungem nicăieri în interpretarea inventarelor medievale.”

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

12. „Supiera”? După sute de cești, zeci de farfurii, ulcioare ori străchini, nu ne întoarcem la „gloriosul” vas-borcan!

Cele mai multe provocări dau unicatele ori raritățile. „La un semn, deschisă-i calea...” pentru cine o mai face profesiune în România viitoare

Sursa informațiilor Adrian Andrei Rusu.

13. 2024 ianuarie 15 Film Hygia Apulum Exponatul lunii Ianuarie 2024

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

Exponatul lunii IANUARIE: Valori ale patrimoniului cultural al Daciei romane: statuia de cult a Hygiei de la Apulum Luni, 15 ianuarie, ora 11, la Muzeului Național al Unirii Alba Iulia cu ocazia Zilei Culturii Naționale, va fi vernisat exponatul lunii ianuarie, Statuia de cult a Hygiei de la Apulum. În primăvara anului 2023, cu ocazia unei supravegheri arheologice prilejuite de reabilitarea străzii Regimentul V Vânători din cartierul Partoș, sub care se află un important oraș al Daciei romane, colonia Aurelia Apulensis, a fost descoperită o statuie din marmură a Hygiei, zeița medicinei și a sănătății. Aceasta era așezată pe un mic postament în zona unei cella, sală centrală de cult a unui templu – asklepeion. Este însoțită de Hypnos, un zeu înaripat, adormit, așezat pe o stâncă, ce veghează bolnavii. Ca fiică a lui Aesculap, aceasta este redată în arta sculpturală alături de acesta ca o femeie frumoasă și atrăgătoare, ținând un mâini un șarpe pe care îl hrănește dintr-o farfurie sau o cupă. Ajunsă în laboratorul de restaurare al Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, statuia a beneficiat de o atenție deosebită din partea restauratoarei Sidonia Petronela Olea. După restaurare, zeița a participat la numeroase ședințe foto, a trecut prin scanarea 3D realizată de Călin Șuteu, și a fost vedeta unui film de prezentare realizat de Andrei Buta și Radu Ota. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Direcția Județeană pentru Cultură Alba. Vernisajul va fi transmis online pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia. Opera sculpturală va fi prezentată de dr. Radu Ota, dr. Sidonia Petronela Olea și Darius Groza.

14. 2024 ianuarie 15 film exponatul lunii vernisaj

Sursa: Youtube Utilizator: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

91. Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2023 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

sâmbătă, 27 ianuarie 2024

Transilvania - inima României - Film documentar DW - VIDEO

O nouă monedă comemorativă din China - 27.01.2024

O nouă monedă comemorativă din Gibraltar - 27.01.2024

Noi monede comemorative din Austria - 27.01.2024

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea III

vineri, 26 ianuarie 2024

Descoperiri arheologice din România - luna Ianuarie 2024 - VIDEO - Partea II

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete