Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 30 august 2023

Obiecte ceremoniale aparținând turcilor și tătarilor dobrogeni (expoziția temporară ”Dobrogea – multiculturalitate etnică”)

Comunitățile turcilor și tătarilor dobrogeni prezintă, în organizarea arhitecturii interioarelor, o diversitate de țesături și broderii cu rol decorativ, legate în special de desfășurarea ceremonialului nunții.
În expoziția organizată cu piese din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța, sunt prezentate ștergare de grindă de tip ”takta cawlîk” care se etalau în frize decorative și ”kîbîrîz” țesute în tehnica alesului cu tăieturi (”karamani”).
Broderia lucrată pe gherghef reprezintă o adevărată ”artă a acului”. Piese spectaculoase sunt ștergarul cu dublă față denumit ”yüzbez/”cüzbez” și batista de nuntă ”șewre”. Se remarcă materialele prețioase (mătasea, firul metalic lamelar), calitatea execuției și policromia exuberantă a compozițiilor.
Motivele decorative sunt inspirate de broderia urbană otomană sau extrem-orientală: vasul cu flori, chiparosul, laleaua, garoafa, vița-de-vie și ciorchinele de struguri.
În locuințele mai înstărite, cu prilejuri ceremoniale, erau prezente și vase de ceramică de Iznik (vestit centru de producție ototmană din Anatolia în secolele XIV-XVII). Ceramica este renumită prin formele elegante și ornamentele meticuloase ce combină elemente ototmane și chinezești.
Expoziția ”Dobrogea – multiculturalitate etnică” poate fi vizitată până pe 3 septembrie 2023.

Sursa informațiilor Muzeul de Artă Populară Constanța.

Expoziția „Ovidiu, la el acasă, la Tomis”

Vă aşteptăm la muzeu, pentru a ne redescoperi istoria!

Poetul Publius Ovidius Naso a fost exilat de împăratul Romei la Tomis. Venit din luxoasa capitală a Imperiului Roman, lui Ovidius nu i-a plăcut noua sa viață la Pontul Euxin. Ne-a lăsat mărturie Tristele și Ponticele, surse de informații despre realitățile și locuitorii Tomisului. Și, totuși, autohtonii l-au iubit și, de-a lungul timpului, i-au cinstit memoria.
Povestea lui Ovidiu și a nemuririi sale este prezentată în expoziția „Ovidiu, la el acasă, la Tomis”, realizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Consiliul Județean Constanța, în parteneriat cu Primăria Municipiului Constanța.
Vernisarea va avea loc joi, 31 august 2023, ora 11, în sala „Ovidiană” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Despre poetul Publius Ovidius Naso și recunoștința constănțenilor vor vorbi: dr. Lavinia Dumitrașcu, dr. Cristian Cealera și dr. Sorin Marcel Colesniuc.
Vă invităm să vizitați expoziția, care va fi deschisă până pe 14 septembrie 2023.
dr. Lavinia Dumitrașcu (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Ziua Porților Deschise în situl arheologic Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia

Ziua Porților Deschise în situl arheologic Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia

Sâmbătă, 2 septembrie 2023, între orele 09.00-17.00, sunteți invitați pe șantierul arheologic Grădiștea de Munte– Sarmizegetusa Regia, la evenimentul Ziua Porților Deschise.
Cu această ocazie, vor fi prezentate vizitatorilor monumentele antice, precum și rezultatele cercetărilor arheologice din acest an, în cadrul unor tururi ghidate.

#GrădișteadeMunte #ZiuaPorțilorDeschise #hunedoara #discoverhunedoara #romaniadepoveste #SarmizegetusaRegia #beautifulplacestovisit

Sursa informațiilor Administratia Sarmizegetusa Regia.

NOAPTEA MUZEELOR LA SATE 2 SEPTEMBRIE 2023

NOAPTEA MUZEELOR LA SATE 2 SEPTEMBRIE 2023

Cu ocazia primei ediții a evenimentului național Noaptea Muzeelor la Sate, vă invităm sâmbătă 2 septembrie să descoperiți trei spații culturale din județ!
Noi și voluntarii noștri dragi vă vom aștepta acolo să vă povestim tot felul de lucruri interesante despre viața lui Vasile Lucaciu și a lui George Pop de Băsești, precum și despre soarta martirilor de la Moisei.

#turismlamineacasa #noapteamuzeelor #noapteamuzeelorlasate #muzeelasate #casamemoriala #lucaciu #moisei #maramures #eveniment

Sursa informațiilor Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș.

Expoziție de plante carnivore

Grădina Botanică “Al. Borza” organizează în perioada 2 – 17 septembrie 2023 expoziție de plante carnivore.
Aceasta va avea loc în incinta Serelor Mici (în apropierea Grădinii japoneze) și va putea fi vizitată zilnic intre orele 09:00 – 18:00 (*)
În cadrul expoziției vor putea fi admirate specii de plante carnivore cu diferite tipuri de capcane (capcană de urși, urnă, hârtie de prins muște etc.) specializate pentru atragerea și capturarea prăzii.
* în datele de 4 și 11 septembrie, Serele Mari vor fi deschise.

Sursa informațiilor Grădina Botanică “Al. Borza”.

Trecut-au anii 2023

Dintotdeauna fotografiez „nimic”, banalul pe lângă care trecem zilnic și nu-l observăm. Aș putea să mă dau drept documentarist, cercetător aprofundat și perseverent al societății dar nu, fotografiile mele sunt despre „nimic”, am fotografiat că așa mi-a plăcut. Este adevărat că „nimicul” din momentul fotografierii s-a transformat peste ani în memoria vizuală a Bucureștiului – Andrei Bîrsan.
„Trecut-au anii 2023” continuă tradiția expozițiilor outdoor găzduite la începutul toamnei de Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București), expoziții gen „then and now” cu fotografiile lui Andrei Bîrsan din 2003 refăcute în zilele noastre de: Alexandru Iordan, Andrei Bîrsan, Andrei Pîslaru, Andreia Bîrsan, Antonio Gherdan, Camelia Stan, Cristian Malide, Dan Șendroiu, Daniel Mihai, Dragoș Oproiu, Eli Driu, Eliza Breajen, Florian Marin, Gabriel Cristea, Gabriela Mihăilă, Ioana Bănică, Ioan Herișanu, Lucia Spirea, Luciana Gingărașu, Mădălina Macovei, Mihaela Bîrsan, Mihai Petre, Oana Hagiescu, Paulina Șelaru, Radu Iacob, Răzvan Pașol, Sabin Prodan și Sorin Panait, care expun cu bucuria de a fotografia în zilele noastre. La realizarea expoziției a ajutat, ca de fiecare dată, Mihai Petre.
Vernisajul are loc cu ocazia Zilelor Bucureștiului, pe data de 14 septembrie 2023, ora 18.30, la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr 2)!
Oare s-a schimbat Bucureștiul în ultimii 20 de ani, de la începutul secolului XXI? Da, în bine, Da, în rău… vizitatorii sunt invitați să decidă care/cum s-a schimbat. În fotografiile vechi regăsim un București anterior intrării în Uniunea Europeană, cu multe mașini Dacia 1300 și moda anilor ‘90.
„Una dintre cele mai spectaculoase schimbări sunt la Grozăvești unde a dispărut fabrica de pâine Spicul (unde în studenție cumpăram noaptea pâine de la o fereastră) și a fost înlocuită de pasajul Basarab și clădirile Orhideea Towers.
Iar cea mai tristă este Piața Universității unde spațiul verde, atât cât era, a fost înlocuit de betoane, multe betoane care vara depășesc 60 grade... Nu înțeleg ura majorității primarilor față de spațiile verzi. Interesantă este evoluția morii Assan... Bucureștiul de acum 20 de ani era provincial față de cel actual. Am avut noroc cu Uniunea Europeană”, afirmă Andrei Bîrsan.
Expoziția „Trecut-au anii 2023” va fi pe gardul muzeului și poate fi vizitată gratuit 24/24, 7/7 în perioada 14 septembrie – 15 octombrie.
Ulterior, expoziția poate fi văzută online pe wwwbucurestiulmeudrag.ro

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

O nouă monedă comemorativă din Pakistan - 30.08.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Pakistan 100 rupees 2023 - 10th Anniversary of the China Pakistan Economic Corridor

New commemorative type:

"10th Anniversary of the China Pakistan Economic Corridor"

(news and image from Egon Conti and Pabitra Saha)

Sursa informațiilor aici.

O nouă monedă comemorativă din Pakistan - 30.08.2023

Utilizați butonul de Translate din dreapta pagini pentru traducere.

Pakistan 75 rupees 2022 - 75th Anniversary of USA & Pakistan Relations

New commemorative type:

"75th Anniversary of USA & Pakistan Relations"

(news and image from Egon Conti and Pabitra Saha)

Sursa informațiilor aici.

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

1. 𝐈𝐧𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐠𝐢𝐧𝐭, descoperit cu ocazia săpăturilor preventive efectuate la Zalău-Ortelec, punctul ”Cetate”, în campania 2023, ca inventar funerar (poziție secundară).

”Este confecționat dintr-o verigă simplă de argint, la mijloc fiind lățită prin martelare, formând astfel șatonul oval pe care este gravată prin incizie o siluetă feminină stilizată. Anoul cu secțiune semicirculară nu conține ornamente. Inelele sigilare sunt bine reprezentante pe aproape întreaga durată a Evului Mediu, se cunosc diferite tehnici de confecționare (de exemplu prin martelare, turnare etc.) și de ornamentare (incizie, emailare, gravare etc.). Ornamentarea șatoanelor poate să fie cu majuscule, cu blazoane, figurine zoomorfe, umane, geometrice, florale etc. Inelul de la Ortelec- Cetate se datează în perioada arpadiană (sec. XI-XIII)” - 𝐓𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐊𝐞𝐫𝐞𝐬𝐳𝐭𝐞𝐬, arheolog.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă - Zalău.

2. Noi cercetări arheologice sistematice la Sântion „Dealul Mănăstirii”. Au ieșit la iveală indicii privind dispunerea chiliilor călugărilor

3. Ducatul din aur, emis de împăratul Leopold I în anul 1685, descoperit la Zalău

4. Lucrările la terenul de sport al Scolii Gimnaziale „Vasile Goldiș” Alba Iulia întrerupte din cauza osemintelor unor soldați austro-ungari

5. Un Picasso medieval (sec. XV)

Sursa informațiilor Arheologie medievală în Târgoviște.

6. Ultimele zile pe șantierele arheologice aduc cele mai mari surprize! La situl Stăuceni-Holm documentăm gropile de stâlp care păstrează chiar și urme de lemn.

Studenții învață să deseneze profile și metoda de prelevare a probelor pentru datări și analize cu radiocarbon.

#muzeuljudeteanbotosani #arheologie #cucuteni #cercetare #stauceni2023

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

7. Arheologii târgovișteni au recuperat frescă medievală aparținând Bisericii Sf. Vineri a Curții Domnești

8. Arheologia înseamnă, în primul rând, muncă susținută pentru obținerea unor rezultate.

Uneori rezultatele apar, alteori nu sunt deloc mulțumitoare. Dar chiar și așa, orice efort merită.
Tumulii din județul Neamț sunt prea puțin cunoscuți și cu greu își lasă tainele sa iasă la lumină.
Cândva, vom ști mai multe.

#archaeology #tumulus #Neamț #science

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

9. Work in progress: nivelul identificat acum două zile pare a se contura sub forma unui complex cu multă arsură, ceramică și fragmente de cărămidă, care se află peste crepida incintei, fiind astfel posterior acesteia. Castrul roman Jidava

Peste acest nivel se observă o lentilă de pământ galben peste care a fost așezat agger-ul. Interpretarea preliminară ia în considerare că acest complex ar putea data din faza construcției zidului de incintă, în această zonă nefiind observată încă o dezafectare a agger-ului! Stay tune!

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

10. Această imagine este reprezentarea topografică a castrului mic de la Băneasa.

Este o vedere de tip DEM (digital elevation model), or, ceea ce se numeşte uzual "un model-teren". Este obţinut dintr-un zbor dronă, ca sub-produs al prelucrării fotogrametrice, cu rezoluţia de 13 cm. Deşi un "produs secondar" al ortofotogrametriei (nu intru în detalii tehnice), de multe ori el este mai expresiv decât fotografia orto însăşi (ce să vezi acolo? un teren arat, aparent drept ca masa).
Dimensiunea aparentă a fortificaţiei este de 63,5 x 42 m, fiind deci mult mai mică decât "castrul mare".
Ilustraţia redă cotele mai înalte cu nuanţe mai deschise. Măsurătoarea s-a făcut "pe val", uşor spre exterior, locul obişnuit de implantare a palisadei.
Aici nu s-au făcut niciodată cercetări arheologice propriu-zise, nici înainte de 2016, nici după, fiindcă nu am avut permisiunea. Vestea bună este că avem acceptul proprietarului să lucrăm acolo vara următoare.
În zonă s-au realizat însă detaliate cercetări de surpafaţă, cu cartarea descoperirilor, permiţând concluzia (fie şi provizorie) că acest castru este anterior celui mare. Motivul? Aşezarea civilă suprapune, în câteva puncte, castrul mic, ceea ce înseamnă că el era părăsit. Aşezarea civilă aparţine castrului mare (simplu - acolo locuiau familiile militarilor), iar acela datează în prima jumătate a sec. III. Castrul mic, cel mai probabil, datează de la începutul sec. II, din perioada războaielor daco-romane. Atunci s-a înfiinţat o rută logistică (de aprovizionare a armatei) care avea ca obiectiv final Ţara Bârsei, rută cunoscută astăzi drept Limes Transalutanus.
(Noţiunea de "limes" nu se poate aplica însă obiectivelor mai timpurii de anul 117 p.Chr., fiindcă sistemul de fortificare a graniţelor a fost iniţiat de Hadrian, după moartea lui Traian).
Nu este prima ridicare topografică în zonă; este a treia, din 2016 încoace. Putem astfel să apreciem că arăturile moderne, cu actualul instrumentar agricol (incomparabil cu cel din perioada comunistă sau din anii 90), produce degradarea rapidă a monumentului. Erodarea valului de incintă se observă în special pe latura vestică.
Cercetarea arheologică, fie şi sumară, a devenit deci urgentă.
Castrul mic se află în triunghiul format de castrul mare, movila mică şi drumul naţional. Dar despre astfel de lucruri - într-o postare ulterioară.

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

11. Munca pe șantierul arheologic de la Topolița s-a încheiat de ceva timp și am reușit o primă procesare a materialului arheologic.

A fost selecționat materialul care va fi inventariat, au fost selectate resturile ceramice care vor fi date la restaurare, iar resturile osteologice a fost puse separat pentru analize arheozoologice.
Urmează pregătirea unui raport de etapă și difuzarea unor rezultate preliminare.
Pentru că în anii viitori vor fi necesare și mai multe resurse (umane, financiare), vom avea nevoie, în primul rând, de vizibilitate, pentru ca publicul să conștiențizeze importanța muncii noastre și, de ce nu, să o sprijine.
Foto - Florin Ghimiș

#archaeology #excavation #prehistory #science #hardwork #blue

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

12. FRONTIERA ROMANĂ CA SIT UNESCO

A mai venit vorba pe aici, în trecere, despre UNESCO (cu aluzie la siturile istorice protejate). A venit vremea pentru niște detalii.
Protecția UNESCO se acordă unor locuri (este echivalentul românesc pentru „sit”) de relevanță istorică, considerate a fi importante pentru istoria umanității. Este gradul cel mai înalt de protecție care se poate oferi unui perimetru.
În România mai sunt astfel de obiective, precum cetățile dacice din Munții Șureanu (sau „Orăștiei”, dar această denumire geografică este greșită), mănăstirile din Nordul Moldovei, sau cetățile „țărănești” ( a se citi „săsești”) din Transilvania de sud.
În anii 1980 s-a lucrat la definirea unui concept nou, care sună ciudat chiar pentru unii arheologi, anume „situl liniar”. A fost necesar pentru a putea înregistra obiective mai speciale, precum Marele Zid Chinezesc, sau așa-numitul Zid al lui Hadrian (granița dintre Anglia și Scoția în vremea romanilor); motivul este, sper, evident: ele nu pot fi închise într-un „perimetru”, fiind foarte lungi, dar aproape fără grosime. Marele Zid Chinezesc are 21.000 km...
În 1987 ambele ansambluri au intrat în patrimoniul UNESCO. De atunci lucrurile s-au schimbat mult, cel puțin pentru frontierele romane. Între timp a intrat pe aceeași listă și Zidul lui Antoninus, respectiv o frontieră aflată și mai la nord de Zidul lui Hadrian, dar și tot limes-ul german (de la est spre vest: Raetia, Germania superior, Germania inferior).
Interesant este cum a evoluat și terminologia: nu mai vorbim despre „granița britanică” sau „granița germană”, ci despre o singură graniță: Granița Imperiului Roman.
Lucrurile nu s-au oprit aici. În ultimii 15 ani au depus dosarul (numit „Lista Tentativă”) țări precum Austria, Ungaria, Slovacia, iar Serbia, Bulgaria și România vor aplica pentru „Limesul Dunărean”. În fine, cu puțină vreme în urmă a formulat și România o Listă Tentativă pentru Limesul Dacic (deci fosta provincie romană).
Limesul Dacic este, la distanță, obiectivul cel mai mare și mai complex. Dacă granițele din UK au împreună vreo 200 de km lungime, limesul german are și el vreo 550 km, limesul dacic are cca 1500 de km (ilustrez cu harta Comisiei Naționale Limes din România). Credeți că este de bine? Nu tocmai. Avem o graniță de aproape 10 ori mai mare decât frontierele din Marea Britanie, dar de 100 de ori mai puțini arheologi, fonduri... Este ca și cum ai pune unui pitic în spinare o raniță de trei ori cât el...

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

13. BĂNEASA PE LISTA TENTATIVĂ

Am făcut o schiță a localizării principalelor obiective, care sunt în curs de înscriere în Lista Tentativă UNESCO.
Locul se află în lungul DN 65A, la jumătatea distanței între Roșiorii de Vede și Turnu Măgurele, la vest de șosea. La nord se află răscrucea care duce spre Salcia (sediul comunei) și, evident, în satul Băneasa. La vest de obiectiv avem Valea Călmățui – cel mai important reper hidrografic dintre Olt și Vedea. Castrul mare se află chiar pe muchia terasei care dă spre luncă, având protejată natural și o a doua latură, cea de sud, unde se află Rusca Fundaților.
Nu am să intru aici în detalii despre obiectivele enumerate; am să spun doar că perimetrările sunt ceva mai largi decât obiectivul propriu-zis, fiind un marcaj al zonei de protecție, care să includă șanțurile de apărare.
Castrul mic este probabil cea mai veche construcție romană din zonă, cel mai plauzibil de la începutul sec. al II-lea p.Chr., adică din vremea războaielor daco-romane. Deocamdată nu au fost posibile săpături în castru, pentru o datare mai certă, dar avem promisiuni pentru 2024. Tot ce am putut constata, până aici, este că așezarea civilă suprapune castrul mic în câteva puncte, ceea ce ne spune că garnizoana militară de acolo plecase de mult.
Drumul sud-nord a fost făcut, desigur, pentru această primă investiție romană în zonă. Drumul nu mai poate fi identificat (era de ARGILĂ, oricât s-ar mira unii), căzând victimă arăturilor; el ar trebui să treacă, teoretic, fie imediat la est, fie imediat la vest de castrul mic (a doua ipoteză este mai probabilă). În fine, există și posibilitatea ca drumul să treacă prin castru; magnetometria sugerează o singură întrerupere a șanțului de apărare, pe latura nordică (dar întreruperea nu există pe latura de sud). Discuția despre drumul din sec. II este importantă, fiindcă, cel mai probabil, el nu a fost construit în sec. III de la zero, ci a fost doar reparat.
Nici în așezarea civilă nu s-a făcut săpături. Perimetrarea am realizat-o prin cercetări sistematice de suprafață (cu cartarea rezultatelor), în arătura proaspătă, încă din 2015-2017. Așezarea civilă este, cel mai probabil, contemporană cu castrul mare, adică prima jumătate a sec. III.
Din zona nominalizată a intra sub protecție UNESCO se află și marcajul de graniță, aflat imediat la răsărit de actualul Drum Național. Conservarea sa este foarte slabă (poate cea mai rea din tot traseul dintre Dunăre și Vedea), dar este încă vizibil în unele fotografii aeriene. De ce? Paradoxal – fiindcă palisada nu a fost arsă, așa cum putem găsi în zeci de locuri, pe frontieră. Știți, nu? Palisada arsă dă... „cărămizi”, în care plugul se descurcă mai greu (eh..., plugurile comuniste, că cele capitaliste rad totul...).
Valul rămas în urma palisadei (valul este rezultatul efortului de a consolida „gardul”) a rămas mai sus decât locurile din jur. Acest fapt l-a transformat în șoseaua ideală a evului mediu. Numele de „Drumul lui Traian”, deși tehnic vorbind este greșit (nu este de la Traian, este de la Septimius Severus), este cert producție populară, ceea ce este fooooarte interesant. Nu insist – alt subiect...
Ce mai avem în zona nominalizată? Avem Movila Mare (așa figurează pe hărți), de 60 m diametru și 6 m înălțime, una dintre cele mai impozante din județ, dar sigur cea mai mare din zonă. Pe Movila Mare avem cota maximă (103,6 m) dintre Dunăre și Valea Urlui. Nu s-au făcut cercetări prin săpătură, deocamdată (mereu apar alte priorități și avem de împărțit trei paie la patru măgari...), dar ar fi fost imposibil ca romanii să nu fi sesizat avantajul poziției, care controlează peisajul pe zeci de kilometri, în jur. Acolo ar trebui să găsim rămășițele unui post de pază (nu neapărat „turn”, fiindcă nu ar fi fost necesar).
Mai avem Movila Mică, care a intrat oficial în familie în 2023. Cercetările geofizice de anul trecut au arătat lucruri foarte interesante... Nu a fost ce credeam noi (haha), dar ceea ce am găsit reprezintă, oricum, o informație utilă ansamblului. Movila, ca atare, este foarte veche, de pe la începuturile epocii bronzului, adică vreo 5000 de ani... În mantaua movilei funerare romanii au construit cuptoare, deservind așezarea civilă alăturată. Până aici știm un cuptor de pâine și un cuptor de var, din săpătură, dar mai sunt cel puțin alte 7 cuptoare, dispuse la fel, în jurul centrului. De ce acolo? Fiindcă cuptoarele se fac în pantă (este mai ușor..., dar nu mă apuc de demonstrații aici). Avem deci un nucleu de zonă „industrială”. Ar trebui să existe un alt nucleu, al castrului mare...
Ce nu avem pe schiță? Nu avem băile romane, care însă, negreșit, trebuie să fie lângă izvoare, fiindcă fără apă nu există băi... Deocamdată am eșuat în a le identifica, foarte probabil fiindcă sunt îngropate sub mai mulți metri de sol scurs pe pantă.
Și mai lipsește necropola... Undeva, în lungul drumului... (dacă am ști traseul exact...), ori la sud, ori la nord de așezarea civilă.

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

73. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

1.#ALTIP23 #Apulum Din seria "specialelor" descoperite în casa romană de la "Altip": o lingură mică din os, a cărei coadă se subțiază ușor spre capăt, numită "cochlearium" (pl. "cochlearia").

"Cochlea" însemna în latină "cochilie", considerându-se că acest tip de linguriță era folosit de romani pentru consumarea melcilor și a scoicilor. Confecționate din os, bronz, argint sau chiar din sticlă, lingurițele nu erau utilizate numai la masă, dar și în cosmetică sau medicină. "Cochelar" repezenta totodată măsura unei lingurițe. Lingurile mari se numeau "ligulae" (lat. sing. "ligula") și se foloseau atât la consumarea cât și la servirea mâncărurilor.
"ALTIP" este o cercetare arheologică preventivă care se desfășoară în partea de SE a sitului Apulum, în așezarea civilă a castrului legiunii a XIII-a Gemina / municipium Septimium Apulense, pe o suprafață de cca 3000 mp (anterior aici a funcționat tipografia Altip din Alba Iulia).

Sursa informațiilor Anca Timofan.

2. După mii de sârme,capace de bere, gloanțe, etc.....au apărut aceste minunate monede dacice!

Sursa informațiilor Urloi Daniel.

3. Cuptorul de var

Cuptorul de var
acum şi în versiune orto
vedere secţiune longitudinală
în stânga - cuptorul
în dreapta - groapa de serviciu
epocă romană

Sursa informațiilor Limes Transalutanus.

4. Uneori avem nevoie de o lingură. Din fericire azi am găsit chiar două. Bucuria zilei la șantierul cucutenian de la Stăuceni-Holm, jud. Botoşani.

#muzeuljudeteanbotosani #arheologie #cucuteni #cercetare #stauceni2023

Sursa informațiilor Muzeul Județean Botoșani.

5. Situl de la Păuleni-Ciuc, o bogăţie arheologică

6. 1973-2023. Jumătate de secol de cercetări arheologice la Pietroasa Mică "Gruiu Dării", com. Pietroasele.

Fost șantier școală pentru studenții Facultății de Istorie a Univ. București, în prezent unul dintre șantierele arheologice importante ale României.

Sursa informațiilor Costache Daniel.

7. După o perioadă de aproximativ 6 luni de când am intrat în breasla detectoriștilor în care am găsit multe sârme, cuie, conserve și tot felul de deșeuri feroase și neferoase, la o mică detecție într-o pădure frumoasă de lângă Tg Jiu, însoțit de prietena mea Andreea Calotă și fratele ei Darius Calota, Dumnezeu mi-a oferit șansa de a descoperi un frumos tezaur monetar compus din 185 de monede romane întregi, 5 fragmente de monede și mai multe fragmente ceramice.

Monedele au fost predate conform legii la DJC Gorj!

Mult succes tuturor detectoriștilor!

Sursa informațiilor Vasi Ivascu.

8. Vă salut! Cu ceva timp în urmă la o ieșire organizată între prieteni pot spune, dăm peste aceste monede.

În fapt, Szakacs Jozsef dă de ele iar eu, Kolozsvari Csaba și Campean Claudiu ne băgăm și noi în seamă scoțând încă câteva. Cu capul doar la daci,romani și alte preistorii nemaiîntâlnite nu le-am dat importanță pe moment. Am făcut 5 poze ne-am uitat pe net și acasă toată lumea! Ce aflam mai târziu! Monedele sunt denari din timpul regelui Kalman(Coloman) al Ungariei 1095-1116. Nu se cunoaște nici un tezaur cu astfel de monede pe teritoriul României, doar piese izolate. Vor fi tezaurizate, publicate și expuse cu siguranță. Morala: când fugi după doi iepuri posibil să dai de-un elefant!
PS: monedele au fost predate evident, făcând chiar unele valuri în anumite medii!!!

Sursa informațiilor Narcis-George Cartis.

9. Work in progress: nivel de incendiere la nivelul crepidei zidului de incintă, teoretic sub agger, dar în această zonă avem elemente care ne permit să susținem dezafectarea acestuia cândva după 235 p. Chr., pentru a face loc unui mic edificiu termal, construit din cărămidă! Castrul roman Jidova

Sursa informațiilor Florian Matei-Popescu.

10. Din tainele trecutului: Magia Statuetelor Antropomorfe din epoca fierului

Săpăturile din 2018 și 2020 ale Muzeului Național al Banatului ne-au oferit o călătorie fascinantă către „orizontului celtic" (secolele III-II î.Hr.) din câmpia Bănățeană. Pe lângă casele și atelierele meșteșugărești descoperite, am avut și șansa întâlnirii câtorva frânturi ale vieții spirituale din vechime. Imaginați-vă: trei statuete misterioase din lut cu rol... posibil magic!
Aceste enigmatice figurine, scoase la lumină în cercetări desfășurate la Topolovățu Mare și în cartierul Freidorf, ne pun imaginația la încercare. Oare erau jucării, simboluri sacre sau talismane magice? Câteva indicii primim din tratamentele la care erau supuse aceste piese, dar și din izvoarele antice care descriu practici oculte în care erau utilizate astfel de piese.
Se pare că magia era mult mai prezentă în trecut decât am fi crezut! Dar cine erau acești maeștri ai magiei care au adus aceste practici în Banat?
Aveți ocazia să descoperiți mai multe în articolul „Two new finds of clay antropomorphic figurines in late Iron Age context from southwestern Romania”, semnat de colegul nostru, dr. Andrei Georgescu.

Citiți întreaga poveste fascinantă aici: https://analelebanatului.ro/ro/view-article/500/
Desene realizate de Bogdan Calotă și Silviu Saftu.

#mnab #statueteantropomorfe #analelebanatului

Sursa informațiilor Muzeul Național al Banatului.

11. Șantierul arheologic Curtea Domnească Târgoviște - campania 2023

În cadrul actualei campanii a fost descoperit locul unde, în sec. al XIX-lea, a fost "depusă" fresca interioară a Bisericii Sfânta Vineri, ca urmare a unor importante refaceri ale sfântului lăcaș. Au fost recuperate, astfel, câteva sute de fragmente de frescă, multe datând din sec. al XVI-lea. După cum știm, biserica Sf. Vineri a Curții Domnești nu mai păstrează în interior fresca medievală, iar recuperarea fragmentelor ne dă șansa, astăzi, de a cunoaște o parte din frumusețea picturilor bisericii.
Recuperăm secvențe din trecutul cetății prin cercetare științifică!

Sursa informațiior Arheologie medievală în Târgoviște.

72. Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea V

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

miercuri, 30 august 2023

Obiecte ceremoniale aparținând turcilor și tătarilor dobrogeni (expoziția temporară ”Dobrogea – multiculturalitate etnică”)

Expoziția „Ovidiu, la el acasă, la Tomis”

Ziua Porților Deschise în situl arheologic Grădiștea de Munte-Sarmizegetusa Regia

NOAPTEA MUZEELOR LA SATE 2 SEPTEMBRIE 2023

Expoziție de plante carnivore

Trecut-au anii 2023

O nouă monedă comemorativă din Pakistan - 30.08.2023

O nouă monedă comemorativă din Pakistan - 30.08.2023

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VII

Descoperiri arheologice din România - luna August 2023 - VIDEO - Partea VI

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete