De sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel, în comunitățile transilvănene, avea loc un obicei săsesc, ce a fost preluat, în unele sate, și de români. Profitând că este plină vară, când câmpurile sunt pline de flori, iar copacii plini de fructe, oamenii au transformat această zi într-o sărbătoare de mulțumire pentru rodnicia și frumusețea naturii.
În ajun, fetele tinere mergeau să culeagă flori pe care le duceau în coșuri în curtea casei parohiale. În paralel, flăcăii se duceau în pădure să adune frunze de stejar. Se forma o coroană din trei cercuri mari de lemn, care se împodobeau cu flori și frunze. În centru se punea cel mai frumos buchet compus din flori de grădină (garoafe și mușcate), iar la cercuri se alegeau numai flori de câmp. Se adăugau ruzinci, când erau coapte, agrișe căpșune coapte, dar și bomboane care se împărțeau copiilor la finalul evenimentului. Fiecare școlăriță primea de acasă o cunună, făcută de mame, care se agățau în cuiele din coroană.
Coroana astfel împodobită se ducea la biserică și se urca pe un stâlp înalt, această treabă revenindu-i șefului flăcăilor. Astfel, după slujba de dimineață, toți sătenii schimbau hainele de biserică cu cele de dans și reveneau la lăcașul de cult. În acel moment, de sus, de sub coroană, flăcăul ținea un scurt discurs celor prezenți, prin care mulțumea lui Dumnezeu pentru grija și dărnicia Lui. Apoi, fanfara cânta și tinerii dansau polka și vals. Coroana se desfăcea pe înserat, iar florile, frunzele, fructele și bomboanele erau împărțite participanților.
În unele locuri exista obiceiul ca flăcăul care urca pe stâlpul înalt de lemn, până la coroană, să găsească acolo un pachețel cu mâncare și o sticlă de vin, pe care le lua drept trofeu.
Foto: Sărbătoarea Coroanei, arhiva Muzeului de Etnografie Brașov
#SfințiiPetrușiPavel #SărbătoareaCoroanei #MuzeuldeEtnografieBrașov #comunitățitransilvănene #tradiții #Transilvania #haișitulamuzeu
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu