Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO

1. Restituiri istorice – Patrimoniu rătăcit

Unele piese își regăsesc drumul spre istorie prin cercetare, restaurare și răbdarea celor care le redau povestea.

Marți, 2 iunie 2026, de la ora 10:00, la Palatul Magna Curia va avea loc vernisajul expoziției „Restituiri istorice – Patrimoniu rătăcit”, care aduce în atenția publicului artefacte restaurate în Laboratorul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva și recuperate de pe teritoriul județului Hunedoara.

Palatul Magna Curia, Deva

#RestituiriIstorice #PatrimoniuRatacit #MCDR #PalatulMagnaCuria #Deva #Hunedoara #Patrimoniu #Arheologie #Istorie #Expozitie #CulturaDezvolta

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

2. 𝐃𝐮𝐫𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐨𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚 𝐝𝐨𝐮𝐚 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞𝐚 𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐞𝐢

Suntem siguri că, de multe ori, ați auzit expresia „mamă este cea care te crește”, încetățenită, de altfel, în cultura noastră, însă cu siguranță că nu i-ați dat prea multă atenție. De Ziua Copilului, Muzeul de Arheologie și Istorie Națională dorește să vă reamintească faptul că toți copiii cresc cu dragoste și că cea mai mare iubire este cea purtată cei care ne dau viață și ne cresc și noi, copiii mici și mari, de ieri și de astăzi, le suntem recunoscători.

Vă propunem, așadar, o incursiune în lumea antică, prin intermediul unui cunoscut monument votiv, descoperit la Callatis și aflat în colecția Muzeului de Arheologie și Istorie Națională Constanța.
Pentru perioada antică, nu știm foarte multe despre relația dintre mame și copii, însă, cu siguranță, maternitatea era mai degrabă o activitate comună, iar mamele beneficiau de o rețea mai largă de sprijin din partea rudelor, a prietenelor de sex feminin sau a sclavilor casei. Familiile din clasa superioară aveau sclavi care contriuiau la îngrijirea și educația copiilor, iar grija pentru nou-născut sau pentru copilul mic era adesea delegată servitorilor ori sclavilor. Astfel, rutina primelor zile devenea un tipar în toate familiile. Copiii erau spălați, înfășați și apoi hrăniți la sân sau cu ajutorul unui recipient special, din ceramică sau sticlă, numit guttus, iar de la o anumită vârstă, erau hrăniți cu lingurița. Însă nu întotdeauna era posibil ca mama să-și alăpteze copilul. Pe de altă parte, în cazul femeilor din elita societății romane, eticheta impunea ca locul ei să fie luat de o sclavă sau de o femeie liberă angajată - doica de lapte ( nutrix, nutrices la plural) – care îl hrăna și îl îngrijea. Familiile care își permiteau această comoditate angajau, în mod ideal, o doică provenită din lumea greacă, tânără și cu un caracter bun. Caracterul doicii era foarte important, deoarece romanii credeau că acesta se transmite împreună cu laptele matern.
În casele romane, doica era una dintre cele mai prețuite persoane, având un loc important în economia relațiilor de familie. Chiar dacă era sclavă, recunoștința purtată de copilul pe care îl îngrijea o putea scoate din anonimat. Grăitor este un pasaj din opera scriitorului care spune în secolul I d.Chr, că „secundus est a matre nutricis dolor”, ceea ce se traduce prin: „durerea doicii este a doua doar după cea a mamei”.

De cele mai multe ori, relațiile dintre cei doi se încheiau doar odată cu marea trecere, iar numeroase exemplele de astfel de doici au devenit celebre datorită devotamentului lor. Un prim exemplu este Claudia Ecloge, o sclavă care a fost doica lui Lucius Domitius Ahenobarbus, sau așa cum îl cunoaște toată lumea, împăratul Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus. După sinuciderea acestuia, cele care s-au îngrijit de ridicarea corpului celui ajuns urât de toată lumea, de săvârșirea ritualurilor necesare și de așezarea cenușii lui în mormânt au fost doica sa și fosta iubită, Claudia Acte. Tot de la Roma se cunoaște și un altar funerar, datat în secolul al II-lea, care pomenește că cea pentru care este dedicat altarul este Volusia Tertulla, iar dedicantul și, prin urmare, persoana care a cumpărat monumentul este doica acesteia, Eutychia. Ea a așezat inscripția spre amintirea cele mai dulci fetițe. Volusia a murit la o vârstă fragedă, iar doica îi onora astfel amintirea.

Importanța doicilor în lumea romană, în care laptele matern făcea diferența pentru supraviețuirea copiilor, se reflectă și în cultul dedicat acestora, reprezentant prin diferite ipostaze iconografice. Una dintre ele este cultul dedicat zeităților numite Nutrices Augustae, cu rădăcini preromane și originar, sub această denumire, din Pannonia. În urmă cu aproximativ zece ani, erau cunoscute în jur de 40 de monumente dedicate acestora, în tot Imperiul Roman.

În orașul roman Poetovio, unde pare să fi fost centrul acestui cult, deoarece acolo sunt descoperite majoritate monumentelor asociate cu acestea, ele se află în fața multora dintre divinitățile din panteonul greco-roman. Nutrices Augustae sunt divinității din categoria zeităților protectoare ale nașterii, nou-născutului și a mamelor, dar și a familiei. În această calitate, ele sunt înfățișate întotdeauna în număr de trei, așezate și ținând în brațe copii mici, chiar nou-născuți, precum și ofrande de băutură și mâncare.

După cum se poate observa din cele de mai sus, o raritate arheologică pentru lumea romană este reprezentată de monumentul descoperit la Callatis, pe care figurează imaginea zeităților Nutrices Augustae, așa-numitele doici divine, deoarece monumente dedicate acestor divinități au fost descoperite rareori în alte provincii, în afara Pannoniei. Basorelieful a fost lucrat în calcar și poate fi datat, în contextul descoperirilor din Pannonia, la finalul secolului al II-lea și prima jumătate a secolului al III-lea.

Tuturor copiilor, de toate vârstele, vă dorim o zi minunată, pe care să o împărțiți cu părinții și cu cei care veghează să aveți o copilărie lipsită de griji!

𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢: „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝟏 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝐅𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐞 𝐌𝐚̆𝐧𝐮𝐬̗𝐢 𝐝𝐞 𝐏𝐢𝐞𝐥𝐞 𝐌𝐨𝐧𝐨𝐩𝐨𝐥 𝐚 𝐢̂𝐧𝐟𝐢𝐢𝐧𝐭̗𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐝𝐞𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞𝐬𝐟𝐚𝐜𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐧-𝐝𝐞𝐭𝐚𝐢𝐥 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐭̗𝐮𝐫𝐢 𝐟𝐢𝐱𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐂𝐚𝐬𝐚 𝐂𝐢𝐨𝐫𝐚𝐩𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐯𝐢𝐬 𝐚 𝐯𝐢𝐬 𝐝𝐞 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥 𝐆𝐫𝐚𝐧𝐝❞ (𝐳𝐢𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐃𝐚𝐜𝐢𝐚, 𝟏 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟑𝟐)

https://minac.ro/1-iunie-durerea-doicii-este-a-doua-doar.../

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

3. Turnul de epocă romană de la Muncel - Comoriţa, comuna Câțcău, jud Cluj: Cod RAN: 57332.03. Acesta se află la aproximativ 400 m nord-vest de localitate, pe panta sud-estică a unui deal.

Movila formată de ruinele turnului are în prezent o formă circulară, cu un diametru de aproximativ 8-10 m, fiind destul de aplatizată. Pe latura sudică se observă urmele şanţului, cu o lăţime de circa 2 m. Turnul are o bună perspectivă asupra văii Muncel, chiar până la vărsarea râului, precum şi asupra unei mari părţi a văii Someşului. În timpul unei cercetări arheologice restrânse realizată de I. Ferenczi, au fost găsite doar fragmente de ceramică romană şi chirpici. Cel mai probabil, localnicii au extras fundaţia de piatră. Recent lângă acesta a apărut o construcție sezonieră care sperăm să nu-i afecteze integritatea.

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

4. Castrul roman de la Titeşti - Dealul Cazanului - Titești, județul Vâlcea (Cod RAN: 172260.01; Cod LMI: VL-I-s-A-09587).

Castrul se află la confluenţa pârâului Barbului cu pârâul Titeşti, la 800 m vest de sat, pe panta de vest a Dealului Cazanului. La suprafaţă se poate observa o ridicătură de formă patrulateră şi contururile fostelor săpături arheologice. A fost descoperită doar o singură fază a castrului de piatră. Incinta măsoară 56,60 x 48,20 metri şi este construită în întregime din piatră cu mortar. Pe laturile scurte erau amplasate două porţi de dimensiuni diferite, fără turnuri. Porta Pretoria este situată la est. În interiorul fortificaţiei s-a descoperit o principia neobişnuit de mică (5,50 x 9,50 m).

Sursa informațiilor Valorificarea si Promovarea Limes-ului Roman Bistrita-Nasaud.

5. 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐁𝐫𝐚̆𝐝𝐞𝐬̦𝐭𝐢: 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬̦𝐢 𝐞𝐜𝐨𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐦𝐢 𝐚𝐩𝐮𝐬𝐞

Descoperit pe teritoriul localității Brădești, județul Dolj, acest tezaur, alcătuit din piese de podoabă din bronz, se conturează ca o mărturie subtilă a rafinamentului artistic din prima jumătate a secolului al V-lea î.Hr.

Din ansamblul inițial s-au păstrat 𝟗 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞, turnate în tipar și finisate manual, fiecare purtând amprenta gestului meșteșugarului. Aplice în formă de palmete duble, desfășurate într-un ritm vegetal stilizat, aplice în formă de albină — simboluri ale ordinii și armoniei — și aplice în formă de nasturi trilobați, de o simetrie echilibrată, compun un ansamblu coerent, destinat, cel mai probabil, ornamentării harnașamentului.

Dincolo de funcționalitatea lor, aceste obiecte sugerează statut, identitate și apartenență la un univers în care esteticul și simbolicul coexistau firesc. Astăzi, desprinse din contextul lor originar, ele continuă să vorbească prin tăcerea materiei, păstrând vie memoria unei epoci îndepărtate.

𝐂𝐞𝐥𝐞 𝟗 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐟𝐢 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐒𝐚𝐥𝐚 „𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐠𝐞𝐭𝐨-𝐝𝐚𝐜𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚”, 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭𝐞 „𝐑𝐞𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚̆ 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚”, 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐬𝐞𝐧𝐬.

𝐀𝐟𝐢𝐬̦/𝐓𝐞𝐱𝐭: Camelia Săvescu, referent de specialitate, Biroul de Marketing, Muzeul Olteniei.

𝑩𝒊𝒃𝒍𝒊𝒐𝒈𝒓𝒂𝒇𝒊𝒆: Dorel Bondoc, „𝑇𝑒𝑧𝑎𝑢𝑟𝑢𝑙 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖 𝐶𝑟𝑎𝑖𝑜𝑣𝑎. 𝐴𝑛𝑡𝑖𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎”, Editura Sitech, Craiova, 2007; R. G. Dumitrescu, D. Bondoc, F. Ridiche et al., „𝑅𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡̦𝑖𝑎 𝑀𝑢𝑧𝑒𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑒𝑖. 𝐶𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑔 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑒”, Craiova, 2013, pp. 52–54.

#MuzeulOlteniei #RedescoperăIstoria #TezaurulDeLaBrădești #Arheologie #IstorieVie #DescoperăTrecutul #Patrimoniu #Oltenia

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

6. 𝐍𝐮𝐜𝐞𝐬 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐧𝐪𝐮𝐞𝐫𝐞: 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐚̆𝐫𝐭̗𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐥𝐚̆𝐫𝐢𝐞

Se cunoaște faptul că, în Antichitate, cei mici foloseau nucile sau alte fructe rotunde drept jucării, fie pentru a arunca la țintă, fie pentru a construi, similar modului în care copiii moderni folosesc bilele sau cuburile. În Roma antică, expresia „lasă-ți nucile” (nuces relinquere) era utilizată pentru a arăta faptul că cineva crește, își punea deoparte jucăriile și lasă în urmă copilăria.

Vârsta adultă la romani era considerată a fi de 12 ani pentru fete și de 14 ani pentru băieți, ceea ce coincidea și cu vârsta căsătoriei, deși logodna putea avea loc la vârste mai fragede. La pubertate, băieții treceau printr-un ritual care marca tranziția către vârsta adultă. Ceremonia avea un caracter simbolic și implica scoaterea medalionului de tip bulla și a tunicii pe care copilul le purtase în copilărie, urmată de îmbrăcarea unei toga bărbătească. Apoi, însoțit de părinți și de familia extinsă, tânărul le depunea în mod ceremonial pe altarul zeilor.

În general, se consideră că un ritual asemănător exista și în cazul fetelor, odată cu atingerea vârstei adulte. Acestea își depuneau păpușa preferată pe altarul zeilor casei la împlinirea vârstei de 12 ani sau înaintea căsătoriei legitime.

Și de aici încolo începea viața de adult!..

𝑹𝒆𝒄𝒍𝒂𝒎𝒂 𝒛𝒊𝒍𝒆𝒊: „𝑩𝒊𝒄𝒊𝒄𝒍𝒆𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒔𝒆 𝑻𝒐𝒖𝒓 𝒅𝒆 𝑭𝒓𝒂𝒏𝒄𝒆 𝒔̗𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒔𝒆 – 𝒍𝒂 𝒁𝒆𝒏𝒊𝒕𝒉 𝒀𝒆𝒓𝒗𝒂𝒏𝒕 𝑩𝒆𝒚𝒂𝒛𝒅𝒋𝒊𝒂𝒏 – 𝒔𝒕𝒓. 𝑺̗𝒕𝒆𝒇𝒂𝒏 𝒄𝒆𝒍 𝑴𝒂𝒓𝒆 (𝑴𝒂𝒏𝒈𝒂𝒍𝒊𝒆𝒊) 48 – 𝑪𝒐𝒏𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕̗𝒂❞ (𝑫𝒂𝒄𝒊𝒂, 2 𝒊𝒖𝒏𝒊𝒆 1928)

https://minac.ro/2-iunie-nuces-relinquere-despartirea-de.../

#MINAC #copilarie #antichitate #Tomis #nuces #muzeu #istorie

Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

7. VAS COȘULEȚ CUCUTENIAN DE LA MĂRGINENI, JUD. BACĂU

Vasul coșuleț a fost descoperit în campania arheologică desfășurată în stațiunea cucuteniană de la Mărgineni-Cetățuia, județul Bacău, în vara anului 1973, cercetările au fost desfășurate de către Dan Monah.
Piesa are următoarele dimensiuni: înălțimea = 7, 9 cm; baza vasului, de forma unui dreptunghi cu laturile lungi ușor arcuite spre exterior, măsura 8/1, 5 cm; gura vasului, de asemenea, de forma unui dreptunghi cu laturile lungi arcuite în afară, are 4,5/10, 6 cm; grosimea pereților la buza vasului este de 0, 3 cm.

Piesa a fost identificată într-o locuință, nivelul Cucuteni A2, în apropierea cuptorului, unde se afla și un vas mare de provizii îngropat până la o treime sub nivelul platformei. Cercetătorul Dan Monah presupune utilizarea acestui vas pentru păstrarea apei.

Vasul coșuleț se află în patrimoniul Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău cu nr. de inventar 14.066, a fost datată în faza Cucuteni și prezintă următoarele caracteristici:
Este realizat din pastă fină, bine frământat, densă și arsă oxidant, în spărtură are culoarea gălbuie, prezintă pictură la exterior. De asemenea, vasul prezintă și ardere secundară, ca urmare a incendirii ulterioare a locuinței. Din această cauză, pictura a fost alterată, atât la interior cât și la exterior, unde peretele lateral-dreapta a fost vitrificat și are doar urme vagi de pictură. Învelișul-fond a avut de suferit fiind puternic înnegrit.

Piesa este în forma unui trunchi de prismă cu bază dreptunghiulară. Pereții laterali au forma unor trapeze răsturnate, iar pereții din față și spate sunt dreptunghiulari,dar puternic bombați spre exterior. Pe peretele din spate sunt plasate două proeminențe, sub forma unor tortițe perforate orizontal, folosite la susținerea vasului.

Pictura este tricromă, motivul principal este dat de două spirale orizontale îmbucate, rezervate din fondul brun al vasului. Motivul este reduplicat prin două spirale pictate cu alb păstos, separarea spiralelor se face cu o linie neagră îngustă.

Vasele-coșuleț reprezintă o ceramică categorie deosebită pentru Cultura Cucuteni și fac parte din cadrul grupei mari a recipientelor prismatice cu corpul în patru muchii. Ele imită recipiente din alte materiale precum cele din piele sau coajă de copac și au un posibil rol în ritualurile religioase, ceea ce justifică și prezența spiralei, semn ritual încărcat de semnificații religioase.

Bibliografie:
Dan Monah, Vase-coșuleț cucuteniene, Carpica, X, 1978, pp. 45-53.

Dr. Popovici Elena-Brîndușa

Sursa informațiilor Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

259. Descoperiri arheologice din România - luna Mai 2026 - VIDEO - Partea XI

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

miercuri, 3 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu