Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO

1. Campanie de extragere controlată a artefactelor metalice din situl arheologic Crivina–Leopoldsberg

Campanie de extragere controlată a artefactelor metalice din situl arheologic Crivina–Leopoldsberg

În perioada 19–22 mai 2026, specialiști ai Muzeului Național al Banatului și ai Direcției Județene pentru Cultură Timiș au desfășurat o campanie de extragere controlată a artefactelor metalice din situl arheologic Crivina–Leopoldsberg, acțiune impusă de repetatele acte de braconaj arheologic înregistrate în ultimii ani.

Situl a fost descoperit în anul 2019 și inclus în Repertoriul Arheologic Național în același an. La scurt timp după înregistrarea sa oficială au fost însă identificate primele urme ale unor intervenții ilegale, realizate de către persoane care aveau în posesia lor detectoare de metale. Aceste fapte au fost raportate organelor competente. Astfel, în încercarea de a preveni distrugerea patrimoniului arheologic, Muzeul Național al Banatului și Direcția Județeană pentru Cultură au întreprins mai multe măsuri de protecție a sitului, printre care amintim amplasarea unui panou informativ în principalul punct de acces către sit pentru indicarea limitelor zonei protejate și informarea publicului cu privire la consecințele legale ale activităților de detecție neautorizate. De asemenea, au fost instalate mai multe camere de filmat. Din păcate, nici aceste măsuri nu au fost suficiente pentru a împiedica noi intervenții ilegale în sit. În anii care au urmat, camerele de supraveghere au surprins alte patru acțiuni de braconaj arheologic, toate fiind documentate și raportate autorităților competente. În prezent, sunt în curs de instrumentare mai multe dosare penale care vizează infracțiunile săvârșite în perimetrul sitului.

Ultimul episod de braconaj, produs în luna martie a acestui an, a determinat inițierea acestei „campanii de salvare”, prin care s-a urmărit recuperarea controlată a întregului material metalic feros și neferos aflat în primii 30 cm ai stratului de sol de pe terasa principală a așezării. Această măsură a fost considerată necesară pentru limitarea pierderilor de informație arheologică și pentru protejarea patrimoniului aflat încă în sit.

Toate descoperirile au fost localizate și cartate cu ajutorul stației totale, urmând ca datele obținute să fie corelate cu informațiile stratigrafice rezultate din cercetările arheologice anterioare, precum și cu rezultatele investigațiilor geofizice deja realizate în zonă. Analiza integrată a acestor date va contribui la o mai bună înțelegere a organizării și evoluției sitului.

Campania s-a desfășurat în baza Autorizației nr. 8/30.04.2026 pentru utilizarea detectorului de metale și a Autorizației de Cercetare Arheologică Sistematică nr. 83/27.02.2026, emise de Ministerul Culturii. Acțiunea a fost realizată și în cadrul proiectului de cercetare „Building context from different sources: a multimethod approach for assessing the Late Hallstatt hillfort settlements from southwestern Romania”, proiect care își propune integrarea datelor provenite din cercetări arheologice, investigații geofizice, analize spațiale și alte metode interdisciplinare pentru o mai bună înțelegere a așezărilor fortificate hallstattiene din sud-vestul României.

Demersul a fost coordonat de specialiști ai Muzeului Național al Banatului și ai Direcției Județene pentru Cultură Timiș și a beneficiat de sprijinul voluntar al lui Petru Bănățean-Dunea, Sergiu Daniel Ghigoarta, Alina Satmari și Irenka Văsăliuț, cărora le adresăm sincere mulțumiri pentru implicare și sprijin.

Sursa informațiilor Context Map.

2. Faceți cunoștință cu Affra de Salzburg (Altemberger)!

Cercetările arheologice din Catedrala Evanghelică din Sibiu au scos la lumină o piesă rară pe care se regăsește bustul unei femei nobiliare cu inscripția AFFRA - fiind posibil vorba despre soția lui Thomas Altemberger - același Altemberger care a dat numele Casei Altemberger - Muzeul de Istorie al Sibiului.

Astăzi, piesa a intrat în patrimoniul Muzeului Național Brukenthal.
Inspirat de această descoperire, colegul nostru Răzvan Malanca a realizat o randare AI - o încercare de „naturalizare” a portretului Affrei.

#brukenthalmuseum #istorie #CasaAltemberger #sibiuromania #sibiu

Sursa informațiilor Brukenthal National Museum / Muzeul Național Brukenthal.

3. Un inel de logofăt din Țara Românească

Un inel sigilar din secolul al XVI-lea, aflat astăzi în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, ne deschide o mică fereastră spre lumea elitei medievale din Țara Românească.

Piesa a fost descoperită în aprilie 2014, într-o zonă împădurită din județul Giurgiu, și impresionează prin masivitate, decor și inscripție. Inelul este realizat din argint, are un chaton înalt, de formă octogonală, și este decorat cu frunze de acant stilizate, gravate, spațiul liber dintre ele fiind umplut cu niello.

În centrul său, piesa păstrează o intalie antică romană din carneol, refolosită în epoca medievală, pe care este gravată o divinitate, posibil Mercur/Hermes sau Apollo. Refolosirea gemelor antice în bijuterii medievale este asociată în Europa occidentală cu interesul crescut pentru Antichitate încă din secolul al XII-lea, iar în secolele XV-XVI fenomenul se leagă și de gustul renascentist pentru lumea greco-romană. În Țara Românească, asemenea piese apar mai ales în contexte legate de elite: boieri, dregători sau persoane cu statut social ridicat.

Un detaliu deosebit de important și care conferă o valoare istorică deosebită acestei piese, este inscripția cu caractere chirilice, care indică numele proprietarului: „Acest inel îi aparține Logofătului Nicolae”. Deși identificarea exactă a acestuia nu poate fi stabilită cu certitudine, mai multe documente de secol XVI, menționează acest nume asociat titulaturii de logofăt, care este una dintre cele mai importante funcții din cadrul cancelariei domnești. În Țara Românească, logofătul se ocupa de acte, hrisoave, zapise, corespondență și, în funcție de rang, putea avea legătură cu păstrarea sau folosirea sigiliului domnesc.

Acest inel nu era doar un obiect de podoabă, arată că proprietarul nu era o persoană oarecare, ci un om cu funcție administrativă, alfabetizat, implicat în mediul oficial al domniei. De aceea, inelul sigilar cu numele și titlul lui funcționa nu doar ca bijuterie, ci și ca semn de identitate, autoritate și statut social.

#MNIR

Sursa informațiilor Muzeul Național de Istorie a României.

4. Opaiț roman decorat cu acvila imperială

Exponatul lunii iunie este un impresionant opaiț roman decorat cu acvila imperială, descoperit în anul 2023, pe strada Dimitrie Cantemir (situl Apulum, punctul „Altip”), unde s-a desfășurat o amplă cercetare arheologică preventivă. Opaițul are o lungime de aproape 20 cm și provine dintr-o casă romană din așezarea civilă a legiunii a XIII-a Gemina, fiind datat după mijlocul secolului al II-lea d. Hr. Discul rotund este frumos decorat cu o acvilă (aquila) redată frontal, cu aripile larg desfăcute, așezată pe un fulmen (fulgerul lui Iupiter), element care putea sugera, în același timp, bara transversală a stindardului militar pe care era fixată acvila legiunii. Pe baza lămpii descoperim un ciorchine de strugure, element care constituie o ștampilă anepigrafică, funcționând ca marcă figurată de olar sau de atelier. Asocierea acestor reprezentări pe același obiect creează un contrast interesant: partea vizibilă a opaițului, discul, este dominată de simbolurile autorității imperiale și ale puterii militare romane, în timp ce baza, ascunsă privirii, poartă reprezentarea unui ciorchine de strugure, motiv legat de cultul bahic, de viața domestică și de evadarea din rigorile zilnice.
Opaițul este expus de miercuri, 3 iunie, ora 11:00 și a fost prezentat de Anca Timofan, arheologă în cadrul muzeului.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

foto Rares Alex

Sursa informațiilor Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

5. Cultura Cucuteni atrage!

Este și motivul pentru care două studente ale Universității din Toulouse au venit într-un scurt stagiu de formare la instituția noastră.

Astăzi a fost prima zi de teren și am făcut o săpătură arheologică într-o așezare a culturii Cucuteni, din județul Neamț, pentru care avem și o scanare geofizică extrem de utilă.

Rezultatele sunt cel puțin interesante, iar cele două studente au fost foarte încântate de această experiență.

Este prima lor experiență cu vestigii atât de vechi și de interesante.

Spre finalul zilei a apărut și frumoasa surpriză: o statuetă fragmentară, masculină, care se întâlnește destul de rar în așezările cucuteniene.

Acest mic proiect a fost posibil pentru că mai multe persoane ne-au sprijinit financiar și le suntem recunoscători. Au devenit, în acest fel, sprijinitori ai patrimoniului național.

Cele două studente ne-au promis că vor deveni buni ambasadori în Franța pentru România și cultura Cucuteni.

#archaeology #prehistory #France #Toulouse #Neamț #research #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

6. „Mircea cel Bătrân și urmașii. O istorie a puterii” – Expoziție temporară organizată la Muzeul de Istorie Târgoviște

Perioadă de vizitare: 5 iunie - 30 septembrie 2026

Muzeul de Istorie Târgoviște, Calea Domnească, nr. 189

Expoziția „Mircea cel Bătrân și urmașii. O istorie a puterii” prezintă aspecte ale evoluției politice, militare, economice și culturale a Țării Românești la cumpăna secolele XIV-XV. Vizitatorii pot descoperi aspecte ale vieții cotidiene din cele două capitale, Argeș și Târgoviște, la care se adaugă tezaure monetare, arme, dar și obiecte de podoabă descoperite la Gogoșu (jud. Mehedinți), Olteni (jud. Teleorman), Curtea de Argeș (jud. Argeș), Retevoiești (jud. Argeș), Cetățeni (jud. Argeș) și Târgoviște.

În privința armelor, acestea provin, în mare parte, din județul Argeș, de la Podu Dâmboviței, Cetățeni, Cetatea Poienari, Șerbănești și Vlădești, la care se adaugă o spadă occidentală din secolul al XV-lea, descoperită în zona Bucureștiului.

În ceea ce privește masa monetară, remarcăm prezentarea unui fragment din tezaurul otoman de la Budești (jud. Vâlcea), precum și a unor exemplare mai rare, așa cum sunt ducatul de la Vlad I și cel cu efigie emis de Mihail I. De asemenea, menționăm prezența pisaniilor cetăților Turnu (Măgurele), atestând refacerea cetății după dezastrul cruciat de la Nicopole, și cea a cetății Dârstăr (Silistra), confirmând recucerirea acesteia de către Mircea.

Încheiem prezentarea sintetică a expoziției cu placa armorială atribuită lui Vlad Dracul, încastrată în turnul-clopotniță al mitropoliei de la Argeș. Dincolo de ordinul cavaleresc (Ordinul Dragonului), această placă transmite mesajul propriei identități heraldice, lăsând explicațiile asupra simbolisticii sale în seama istoriografiei.

Curator: Irina Cîrstina, muzeograf, Complexul Național Curtea Domnească Târgoviște

Organizator:
Complexul Muzeal Curtea Domnească, Tîrgoviște

Parteneri:
Muzeul Național de Istorie a României
Muzeul Municipiului București
Muzeul Municipal Curtea de Argeș
Consiliul Județean Dâmbovița

Sursa informațiilor Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu.

7. 𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐥𝐮𝐦𝐢 𝐚𝐩𝐮𝐬𝐞. 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐞𝐧𝐞𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐒𝐚̆𝐥𝐜𝐮𝐭̦𝐚

Muzeul Olteniei – 𝐒𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞-𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 vă invită să descoperiți una dintre cele mai fascinante lumi ale preistoriei din Oltenia.

Expoziția temporară „Povestea unei lumi apuse. Cultura eneolitică Sălcuța” aduce în fața publicului piese cu o valoare arheologică, artistică și simbolică deosebită, aflate în patrimoniul Muzeului Olteniei Craiova și descoperite în situri reprezentative precum 𝐒𝐚̆𝐥𝐜𝐮𝐭̦𝐚 - „𝐏𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐫𝐧𝐢𝐬̦𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢”, 𝐌𝐨𝐭̦𝐚̆𝐭̦𝐞𝐢, 𝐂𝐞𝐫𝐚̆𝐭 𝐬̦𝐢 𝐀𝐥𝐦𝐚̆𝐣𝐞𝐥.

Datată aproximativ între 𝟒𝟔𝟎𝟎/𝟒𝟓𝟓𝟎 – 𝟒𝟎𝟎𝟎 𝐚. 𝐂𝐡𝐫., cultura Sălcuța este una dintre cele mai importante manifestări ale eneoliticului din sud-vestul României, având nucleul în Oltenia și legături profunde cu lumea balcano-dunăreană.

Vizitatorii pot admira vase ceramice, figurine zoomorfe, idoli antropomorfi, ustensile din os și corn de animal, unelte din piatră, dar și un spectaculos 𝐭𝐨𝐩𝐨𝐫 𝐜𝐮 𝐛𝐫𝐚𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐫𝐮𝐜𝐞, 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐩𝐫𝐮 - metal definitoriu pentru această perioadă a preistoriei.

𝐏𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐬𝐢𝐭 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐚̂𝐧𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐂. 𝐒. 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚̆𝐞𝐬𝐜𝐮-𝐏𝐥𝐨𝐩𝐬̦𝐨𝐫, care a dus fragmentele ceramice descoperite profesorului său de istorie, Ștefan Ciuceanu, întemeietorul Muzeului Olteniei. De aici, cercetările de la Sălcuța aveau să devină un reper fundamental pentru arheologia preistorică din România.

Vă așteptăm să descoperiți o lume veche de peste șase milenii, aflată la granița dintre utilitar, artistic și simbolic.

Sursa informațiilor Muzeul Olteniei.

260. Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea I

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

LINK EXCHANGE

luni, 8 iunie 2026

Descoperiri arheologice din România - luna Iunie 2026 - VIDEO - Partea II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu