Învârtita în zona Făgărașului
În Țara Făgărașului șezătorile organizate pe grupe de vârstă și pe vecinătăți erau, pe lângă ocazii de muncă, și prilej de joc. Feciorii se ocupau de tocmirea muzicanților. În cadrul șezătorilor se exersau pașii de dans până la ieșirea la horă în sat. La hora satului primii erau feciorii „cei mari” care, chiuind în ritmul muzicii, se îndreptau spre locul stabilit. Până veneau fetele se jucau „fecioreasca” și „sârba.” Dansul începea cu plimbatul feciorilor în cerc, cu pași mărunți, legănați, ocazie cu care rosteau strigături. Când unul din feciori spunea „pe loc, pe loc!” era semn că se dă startul „ponturilor”, adică a bătăilor din cizme și din palme, executate cu multă siguranță, în ritm vioi. După fiecare pont se repetă dansul leganat și strigăturile.
În partea a doua a dansului, când melodiile deveneau mai repezi, se juca „Ardeleana”, iar după o scurtă pauză, feciorii invitau fetele la joc, pentru „Învârtita”. „Învârtita” jucată în pereche, iar uneori și de către un fecior și două fete, începea în pași mărunți, alternând cu pași mari, înainte și înapoi. În tot acest timp se rosteau strigături, iar la un moment dat, unul dintre dansatori anunța schimbarea jocului într-un dans mai alert, în cerc, cu partenerii situați față în față, ținându-se de umeri sau de talie.
Foto 1- Șezătoare în Vad, a doua jum. sec. XX, colecția Muzeului de Etnografie Brașov
Foto 2- Fete și feciori din Grid, prima jum. sec. XX, colecția Muzeului de Etnografie Brașov
Sursa informațiilor Muzeul de Etnografie Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu