𝗣𝗜𝗘𝗦𝗔 𝗟𝗨𝗡𝗜𝗜 𝗔𝗣𝗥𝗜𝗟𝗜𝗘
OUĂ DE DINOZAUR
Donație: Prof. Univ. Dr. Vlad Codrea, Universitatea Babeș - Bolyai, Cluj-Napoca
În primăvara anului 1999, o echipă de cercetători de la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca, coordonată de Prof. Univ. Dr. Vlad Codrea, a descoperit cuiburi cu ouă mari de dinozaur, de tip megaloolithide, în localitatea fosiliferă Totești-baraj (Bazinul Hațeg, România), pe Râul Mare. După un an, succesiunea a fost extinsă de Vlad Codrea, Cristina Fărcaș și Paul Dica și la Nălaț-Vad, pe același râu, în aval. Ansamblul celor două localități fosilifere s-a dovedit a fi cel mai bogat în cuiburi cu ouă de dinozaur din România, fiind totodată cele mai bogate în mamifere fosile din Cretacicul terminal (cca. 70 milioane de ani) descoperite vreodată în Europa. Fosile de vertebrate, precum hadrozauri, ankylozauri, teropozi, pterozauri, păsări, șopârle și amfibieni sunt asociate cu ouăle din sedimente, reflectând marea biodiversitate a Bazinului Hațeg în timpul Cretacicului terminal (Maastrichtian, 72-66 milioane ani vechime).
La Totești-baraj s-au recuperat peste 40 de ouă organizate în 11 cuiburi. Ouăle, care sunt mai mult sau mai puțin fracturate, deformate prin presiunea rocilor acoperitoare, au o formă subsferică, cu un diametru maxim cuprins între 14-16 cm. Acest material seamănă foarte mult cu cojile de ouă descrise anterior din bazinul Hațeg de la Tuștea și cu oo-specia franceză Megaloolithus siruguei, prin grosimea și modelul lor unitar, uneori neregulat.
Mediul de depunere a ouălor în acest sit a fost reprezentat de o luncă inundabilă, cu sedimente fine, afectate de procese pedogenetice. Există argumente conform cărora temperatura mai ridicată a solului din acele medii, determinată de geotermia declanșată de procese vulcanice, a favorizat eclozarea ouălor. Până în prezent, nu au fost găsiți embrioni sau oase de pui în sit.
În 1988, la Tuștea s-au găsit primele ouă de dinozaur din România, la 90 de ani după prima semnalare a oaselor de dinozaur din aceeași regiune, de către baronul Francisc (Ferencz, Franz) Nopcsa. Acesta a fost un aristocrat aventurier, savant geolog, paleontolog și albanolog, dintr-o familie cu rădăcini românești, ulterior maghiarizată. Este considerat fondator al paleobiologiei și a semnalat în Hațeg influența nanismului insular, demonstrând că izolarea pe o insulă poate influența evoluția și dimensiunea animalelor. În Cretacicul terminal, regiunea Hațegului era o insulă în Oceanul Tethys. Resursele limitate de hrană ale insulei au forțat speciile mari să se micșoreze de-a lungul generațiilor, pentru a supraviețui.
În 2004, toate aceste situri în care au fost descoperite resturi fosile ale unor viețuitoare din Cretacic, au fost incluse în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, iar din 2005, geoparcul a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor și în Rețeaua Globală (sub egida UNESCO). Este primul teritoriu din țară recunoscut de UNESCO pentru modul creativ de valorificare turistică, educațională și științifică a unui patrimoniu geologic și cultural deosebit.
Sursă:
Vlad Codrea, Thierry Smith, Paul Dica, Annelise Folie, Géraldine Garcia, Pascal Godefroit, Jimmy Van Itterbeeck - Dinosaur egg nests, mammals and other vertebrates from a new Maastrichtian site of the Hateg Basin (Romania)
Sursa informațiilor Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu