Ansamblul statuar 𝐅𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐚 𝐜𝐮 𝐏𝐨𝐧𝐭𝐨𝐬 este un minunat monument de marmură, emblematic şi reprezentativ pentru oraşul Tomis, modernul Constanţa. Este o sculptură lucrată în marmură albă, fină, cu o înălțime de 1,5 metri. Fortuna este reprezentată având, într-o mână, Cornul Abundenței, semn al bogăției și fertilității, simbol al bunăstării pe care o oferea cetății. În cealaltă mână, distrusă probabil încă din antichitate, este posibil să fi ținut un sceptru – postură în care a fost adesea reprezentată în statuile dedicate ei în antichitate. Zeița, Tyche, cum o numeau grecii, este, într-adevăr, larg reprezentată în lumea greco-romană. Nu același lucru se poate spune însă despre micul zeu ce apare alături de zeiță în ansamblul sculptural. Puține lucruri se știu despre această divinitate masculină misterioasă, practic necunoscută în afara vestului pontic. Foarte probabil, de la acest zeu enigmatic vine și numele antic al Mării Negre, numită de către greci Pontos Euxeinos, „Marea Ospitalieră”.
Această divinitate marină este, în fapt, una dintre cele mai vechi prezenţe ale mitologiei universale. Cultul său era venerat înaintea celebrului Neptun-Poseidon şi a frumoasei sale regine, Amfitrite. Pontos este un titan, un zeu preolimpian, fiu al zeiţei pământului, Gaia (Geea), şi al lui Aether, zeul aerului pur, în care trăiau doar nemuritorii. El este părintele a numeroase divinităţi marine, cum sunt Nereus - Bătrânul Mării - sau Thamas - marea înfuriată - , zei adorați în întreaga antichitate. În afara relaţiei sale incestuoase cu Gaia, Pontos a fost soţul zeiţei mării, Thalassa, mereu invocată de-a lungul mileniilor, în literatură și artă.
Personaj mitologic iubit de marinarii Pontului Euxin, bătrânul zeu preolimpian a pierdut cu timpul, pe nedrept, lupta pentru primul loc în posteritate, în faţa deja celebrului Neptun şi a devenit doar un zeu local, al Euxinului.
În reprezentarea de la Constanța, 𝐏𝐨𝐧𝐭𝐨𝐬 apare în stânga frumoasei zeiţe, ieşind nud dintr-un soclu de frunze de acant, ce pot fi interpretate şi ca valuri ale mării. Cu mâna dreaptă se sprijină de un trunchi de arbore, iar cu stânga ţine prora unei corăbii. Are părul şi barba cârlionţate şi ude, iar trupul său este musculos, aşa cum se cuvine unui zeu puternic şi preţuit. Poartă pe cap coroana murală, un zid de cetate cu o poartă având două intrări arcuite, mărginite de turnuri.
Această coroană demonstrează că el era 𝐩𝐫𝐨𝐭𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐓𝐨𝐦𝐢𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 antic (alături de Fortuna) şi că îşi avea, cu siguranţă, în oraş un templu maiestuos, unde era venerat de navigatori, comercianţi, soldaţi sau de simpli locuitori ai cetăţii. Ansamblul statuar ce îi reprezintă pe cei doi a fost realizat undeva spre sfârșitul secolului al II-lea p.Chr., poate la începutul celui de-al III-lea, în plină dominaţie romană în Dobrogea. La Tomis, lui Pontos i se aduceau zilnic ofrande, pentru ca el să vegheze binevoitor asupra destinelor marinarilor ce străbăteau valurile mării. Pontos avea grijă să le asigure ape liniştite, iar Fortuna le asigura Norocul în călătorii.
𝐑𝐞𝐜𝐥𝐚𝐦𝐚 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 – 𝐅𝐞𝐝𝐞𝐫𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐒𝐚̆𝐭𝐞𝐬̗𝐭𝐢, 𝐒𝐮𝐜𝐮𝐫𝐬𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚, 𝐒𝐭𝐫𝐚𝐝𝐚 𝐒̗𝐭𝐞𝐟𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐞 (𝐌𝐚𝐧𝐠𝐚𝐥𝐢𝐞𝐢) 𝐧𝐨.𝟒𝟏 – 𝐕𝐢𝐧𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐞𝐟𝐭𝐢𝐧 𝐜𝐚 𝐨𝐫𝐢𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐞 𝐦𝐚̆𝐫𝐟𝐮𝐫𝐢 𝐭̗𝐚̆𝐫𝐚̆𝐧𝐞𝐬̗𝐭𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐜𝐮𝐦 𝐬̗𝐢 𝐏𝐚̂𝐧𝐳𝐞𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐒𝐭𝐨𝐟𝐞, 𝐆𝐡𝐞𝐭𝐞, 𝐇𝐚𝐢𝐧𝐞 – 𝐓𝐨𝐭 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐦𝐛𝐫𝐚̆𝐜𝐚̆𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞 – 𝐂𝐨𝐯𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬̗𝐭𝐢. (𝐆𝐡𝐢𝐝𝐮𝐥 𝐢𝐥𝐮𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̗𝐚 𝐬̗𝐢 𝐓𝐞𝐤𝐢𝐫𝐠𝐡𝐢𝐨𝐥𝐮𝐥,𝟏𝟗𝟐𝟒)
Sursă foto: MINAC
#MINAC #2aprilie #calendaristoric #AstazilaConstanta #Fortuna #Pontos #tezaur #sculpturi #Tomis #muzeu #istorie #arheologie
Sursa informațiilor Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu