Ştiinţă pentru toţi: Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO

1. Arheologia și frumusețea ei!

Farmecul muncii în arheologie vine și din faptul că nu te poți plictisi niciodată. Mereu apare o descoperire care să îți solicite gândirea, logica, intuiția. Faci presupuneri, îți reconsideri unele păreri, dar ai mulțumirea că ai fost primul care scoate la lumină, după secole sau milenii, lucruri care vor spune o poveste uimitoare.
Eu am mai descoperit ceva! Nu (doar) obiecte. Ci faptul că atunci când lucrezi cu tineri care sunt pasionați de munca pe șantierul arheologic parcă și descoperirile devin mai interesante. Vladimir și Vlad au făcut greul. Eu doar mă prefăceam că fac ceva.
Dar am să vă mărturisesc cu alt prilej de ce lucram așa de atent. Adică județul Neamț are niște vestigii extrem de importante.

#archaeology #discoveries #heritage

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

2. Descoperiri arheologice importante la Alba Iulia: Structuri de locuire și străzi romane bine conservate în arealul în care se va construi noua autobază pentru autobuze și microbuze electrice de la Partoș

3. Engolpion de tip kievean, sec. XI-XII, descoperit în zona montană a Drumului Teleajenului.

Scanarea 3D a piesei a fost realizată în cadrul proiectului Identitatea Văii Teleajanului prin intermediul obiectelor arheologice. Conservarea si promovarea patrimoniului local ca parte a patrimoniului national – o strategie de digitizare, proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Sursa informațiilor Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

4. Vestigii romane în stare perfectă de conservare, printre care case, piațete și drumuri au fost descoperite la Alba Iulia, pe locul unei viitoare autobaze. Șantierul are aproape 5.000 de metri pătrați

5. Cel mai bogat oraș roman din provincia Dacia, descoperit la Alba Iulia. Arheologii îl numesc un sit de ”valoare universală”

6. #Apulum_Orașul_de_sub_oraș

I-am vizitat pe Radu și Cristi în orașul roman de lângă râul Mureș. Ne-am întâlnit într-o piațetă pavată cu dale mari din piatră, descoperită de ei în în colțul de nord-est al așezării antice, care, spre sfârșitul sec. al II-lea d. Hr., a atins cel mai înalt statut urban, cel de colonia (Colonia Aurelia Apulensis). Străzi, piațete, praguri de case și pardoseli păstrate aproape integral redau imaginea unui oraș roman prosper, cu o comunitate dinamică, ale cărei urme par încă vii. Cercetarea de aici se desfășoară pe o suprafață impresionantă fiind cea mai amplă investigație urbană romană realizată până acum la Apulum. Am avut senzația că nu vizitez un șantier arheologic, ci un oraș care mai ieri era plin de viață!
Îmi doresc, alături de colegii mei, ca aceste vestigii să fie protejate, conservate și valorificate cu responsabilitate, pentru a putea fi cunoscute și înțelese de publicul larg. Ele vorbesc atât despre civilizația romană, cât și despre prezentul în care comunitatea noastră – arheologi, specialiști în patrimoniu, autorități și locuitori – își asumă rolul de a păstra și transmite mai departe această moștenire. Patrimoniul arheologic poate deveni parte integrantă a vieții urbane actuale, nu este un obstacol, ci o resursă pentru dezvoltarea culturală și turistică a orașului modern.
Felicitări colegilor!

Sursa informațiilor Anca Timofan.

7. Cataramă de centură

Foto 1: Palatul Magna Curia, sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva (Foto și prelucrare computerizată: Ionuț Codrea).

Foto 2: Catarama după restaurare (Restaurator: Mihaela Beceanu) – (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Foto 3: Imagine din timpul cercetărilor locuinței meșterului de la Ardeu (Foto: Iosif Vasile Ferencz).

Foto 4: Catarame cu ,,limbă” de închidere descoperite în mediul dacic (După Aurel Rustoiu).

Foto 5: Femeie purtând un costum de tip peplos echipat cu cele două fibule și centura susținută de catarama din fier (Desen: Claudia Feti).

Muzeul din Deva este una dintre cele mai vechi instituții de profil din țară. A fost înființat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sediul central este organizat în jurul palatului Magna Curia, monument istoric care impune prin elemente arhitectonice şi stilistice, renascentiste şi baroce.
Pe parcursul unei perioade ce depășește un secol, muzeul devean a adunat colecții valoroase, care cuprind artefacte prețioase, monede, statui și inscripții din piatră, obiecte cu valoare etnografică și pentru științele naturii. Biblioteca adăpostește peste 30.000 de volume, iar colectivul actual al muzeului are atât experiența, cât și maturitatea pentru a desfășura activități la cel mai ridicat nivel profesional.
Începând din luna ianuarie am creat o rubrică lunară pe pagina noastră în cadrul căreia vă propunem să faceți cunoștință cu 12 artefacte mai puțin cunoscute și să aflați povestea fiecăruia, atât cât a putut să fie descifrată de arheologi. Am ales mediul on-line cu speranța că vom putea să venim în întâmpinarea interesului cât mai multor persoane.
În ultima săptămână a fiecărei luni veți face cunoștință cu un astfel de obiect, iar la începutul anului 2026, vom afla cum poveștile se completează pentru a contura secvențe din viața unei comunități.

10 - Cataramă de centură

Am prezentat în episodul anterior al seriei noastre două fibule care au fost descoperite împreună și am subliniat satisfacția pe care o produce descoperitorului asemenea obiecte. Piesa pe care o prezentăm cu acest prilej pare, cel puțin la prima vedere, banală: o verigă din fier. Verigi din fier sau din bronz se numără printre obiectele frecvent întâlnite în inventarele arheologice datând din epoca Regatului Dac. Pentru cele din bronz, am văzut într-un alt episod al relatării noastre că adeseori sunt descoperite și tipare în care erau turnate verigile. Dar prezența ei împreună cu cele două fibule despre care am scris luna trecută, în același context, și o privire atentă asupra detaliilor morfologice ale exemplarului, au avut darul să transforme un obiect banal într-un detaliu vestimentar important. Veriga era, de fapt, … un fragment dintr-o cataramă.
,,Cataramele și paftalele sunt piese componente ale unor centuri. În unele cazuri ele au fost descoperite împreună cu centurile cărora le-au fost destinate. În alte cazuri însă, mai ales când este vorba de centuri sau curele din piele, fără alte garnituri, cataramele și paftalele au fost descoperite izolat.”
Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.)
Tehnici, ateliere și produse de bronz, București, 1996, p. 117.
Să vedem ce detalii ne-au atras atenția:
Cataramă din fier (Fig. 2), având formă circulară, cu diametrul exterior de 37,9 mm și cel interior de 29,74 mm. Grosimea barei din care este realizată este de 5 mm. O îngroșare aflată pe diametrul exemplarului trădează faptul că a fost prevăzută cu ,,limbă” de închidere, însă elementul respectiv nu se mai păstrează.
,,Cataramele cu limbă sunt piese asemănătoare celor utilizate și astăzi, a căror morfologie nu s-a modificat esențial de-a lungul timpului, fiind simple și practice. Ele erau prinse fie direct pe cureaua de piele, fie erau fixate cu nituri prin intermediul unor garnituri metalice.”
Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î Chr. – I d. Chr.)
Tehnici, ateliere și produse de bronz, București, 1996, p. 117.
Avem deci, de-a face cu o cataramă, cu caracteristici foarte asemănătoare cu ale altor accesorii de acest fel descoperite în Dacia. Partea realizată din material organic, din piele sau din material textil, nu s-a păstrat. Însă descoperirea elementului metalic împreună cu cele două fibule din bronz ne ajută să completăm costumul purtat de o doamnă în cetatea de la Ardeu cu încă o piesă importantă. Iar aspectul banal care părea să descurajeze în momentul descoperirii pare să fi dispărut acum cu totul.
În episodul precedent am evidențiat absența mormintelor de inhumație în Dacia preromană, fapt care îngreunează reconstituirea portului în general. Totuși, printr-o cercetare atentă și minuțioasă, se pot reconstitui garnituri de port și pe baza inventarelor unor locuințe.
Pe baza informațiilor pe care le-am prezentat deja, putem să observăm că cele două fibule, alături de catarama pentru centură, ne ajută să schițăm detaliile unui veșmânt feminin, fixat pe ambii umeri (Foto 5) și prins la mijloc cu o centură, similar cu un peplos (lat. Stola).
Cele trei obiecte arheologice descrise atestă o situație rară între descoperirile din spațiul locuit în epoca Regatului Dac. Ele sunt accesorii vestimentare ale unui costum purtat de o femeie, la Ardeu, în urmă cu aproape 2000 de ani. Și vom vedea, în episodul care va urma, că aceluiași costum pot să îi fie asociate și alte obiecte, care ne pot oferi semnificații profunde.
Cu speranța că v-a plăcut povestea noastră de azi, vă așteptăm cu comentarii și sugestii pentru a îmbunătăți experiența noastră!
Expert în bunuri de patrimoniu cultural național mobil, Arheolog expert, Cercetător consacrat,
Dr. Iosif Vasile Ferencz, Secția Arheologie în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva

Sursa informațiilor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

8. 𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐜𝐮 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆, 𝐮𝐧 𝐚𝐧 ”𝐝𝐞 𝐩𝐮𝐬 𝐢̂𝐧 𝐫𝐚𝐦𝐚̆” 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐮𝐧𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐥 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐞𝐩𝐨𝐜𝐚̆ 𝐫𝐨𝐦𝐚𝐧𝐚̆, 𝐝𝐞 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐭𝐮𝐚𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐨𝐫𝐚𝐬̦ 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚.

După descoperirea Porții Praetoria a Castrului Roman Apulum, în Cetatea Alba Carolina, astăzi au fost făcute publice descoperirile arheologice făcute în zona Partoș. 𝑨𝒃𝒔𝒐𝒍𝒖𝒕 𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒂𝒄𝒖𝒍𝒐𝒂𝒔𝒆, 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒂𝒎𝒑𝒍𝒐𝒂𝒓𝒆 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒏𝒕̦𝒂̆!

Responsabilul științific al șantierului arheologic, Radu Ota (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia), a precizat că este vorba despre mai multe descoperiri care sunt 𝒖𝒏𝒊𝒄𝒂𝒕 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒆𝒑𝒐𝒄𝒂 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒂̆ 𝒑𝒆 𝒕𝒆𝒓𝒊𝒕𝒐𝒓𝒊𝒖𝒍 𝒇𝒐𝒔𝒕𝒆𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒗𝒊𝒏𝒄𝒊𝒊 𝑫𝒂𝒄𝒊𝒂.

”𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑒 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣 2 𝑘𝑚 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑎̆𝑙𝑎𝑙𝑡, 𝑐𝑒𝑒𝑎 𝑐𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑢𝑛 𝑢𝑛𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝐼𝑚𝑝𝑒𝑟𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛, 𝑖̂𝑛 𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑎̆, 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑖 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑒 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑝𝑖𝑎𝑡𝑒 𝑢𝑛𝑢𝑙 𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑎̆𝑙𝑎𝑙𝑡”, respectiv Municipium Septimium Apulense și Colonia Aurelia Apulensis.

Acesta din urmă este cel care și-a dezvăluit o parte dintre secrete în acest an. ”𝐴 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑜 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒 5.000 𝑚𝑝 𝑠̦𝑖 𝑎𝑢 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑒𝑙𝑖𝑡𝑒 14 𝑑𝑟𝑢𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑠̦𝑖 𝑝𝑖𝑎𝑡̦𝑒𝑡𝑒, 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑎𝑡𝑟𝑎̆ 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑜𝑑𝑖𝑛𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑑𝑒. 𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑡𝑜𝑡 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑙𝑎̆𝑑𝑖𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑒 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑒𝑝𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛𝑒. 𝐷𝑒𝑜𝑐𝑎𝑚𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑎𝑗𝑢𝑛𝑠 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑠𝑓𝑎̂𝑟𝑠̦𝑖𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑙 𝑑𝑜𝑖𝑙𝑒𝑎. 𝐴𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑖 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒𝑔𝑖, 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑟𝑎𝑟𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆, 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑠̦𝑎𝑛𝑡𝑖𝑒𝑟 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐, 𝑟𝑎𝑟 𝑔𝑎̆𝑠𝑒𝑠𝑡𝑖 𝑜 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒𝑎𝑔𝑎̆ (…) 𝑃𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑣𝑖𝑛𝑐𝑖𝑒𝑖 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎 𝑛𝑢 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑑𝑟𝑢𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑡𝑎̂𝑡 𝑑𝑒 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑝𝑎̆𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑒-𝑎𝑚 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑎 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 𝑖̂𝑛𝑐𝑜𝑎𝑐𝑒. 𝑆̦𝑖 𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡 𝑐𝑎̆ 𝑣𝑜𝑟 𝑚𝑒𝑟𝑖𝑡𝑎 𝑠̦𝑖 𝑣𝑜𝑟 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑓𝑖𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡𝑒”, a menționat Radu Ota.

”𝐴𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑖𝑖 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑝𝑎𝑟𝑡̦𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑛𝑜𝑟𝑑-𝑒𝑠𝑡 𝑎𝑙 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐶𝑜𝑙𝑜𝑛𝑖𝑎 𝐴𝑢𝑟𝑒𝑙𝑖𝑎 𝐴𝑝𝑢𝑙𝑒𝑛𝑠𝑖𝑠 (…) 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎, 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡, 𝑖𝑛𝑐𝑙𝑢𝑠𝑖𝑣 𝑖̂𝑛 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑔𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢, 𝑡𝑜𝑡 𝑓𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑚𝑜𝑛𝑢𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑠𝑐𝑢𝑙𝑝𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒, 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑡̦𝑖𝑖”, a completat arheologul, precizând că pe acest șantier au fost găsite două inscriptii păstrate intregral.

”𝐴 𝑓𝑜𝑠𝑡 𝑐𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑟𝑜𝑚𝑎𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝐷𝑎𝑐𝑖𝑎, 𝐶𝑜𝑙𝑜𝑛𝑖𝑎 𝐴𝑢𝑟𝑒𝑙𝑖𝑎 𝐴𝑝𝑢𝑙𝑒𝑛𝑠𝑖𝑠, 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝐶𝑟𝑖𝑠𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑠 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎̆ 𝑜 𝑖𝑛𝑠𝑐𝑟𝑖𝑝𝑖𝑡̦𝑖𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑖𝑖 252-253 𝑛𝑒 𝑎𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑛𝑡𝑎̆ 𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑢𝑖 𝑜𝑟𝑎𝑠̦ 𝑠̦𝑖 𝑠-𝑎 𝑎𝑑𝑎̆𝑢𝑔𝑎𝑡 𝑡𝑖𝑡𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑜𝑟𝑎𝑠̦𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑒𝑝𝑖𝑡𝑒𝑡 𝑑𝑒 𝐶𝑟𝑖𝑠𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑠 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑠𝑒𝑎𝑚𝑛𝑎̆ 𝑏𝑜𝑔𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑎𝑢𝑟. 𝐴𝑟𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎̆ 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑜 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑜𝑟𝑑𝑖𝑛𝑎𝑟𝑎̆”, a mai spus responsabilul științific.

De asemenea, au fost descoperite și alte obiecte, de exemplu sculpturi, care sunt foarte rare și foarte valoroase.
𝑫𝒊𝒏 𝒑𝒖𝒏𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒗𝒆𝒅𝒆𝒓𝒆 𝒂𝒍 𝒂𝒓𝒉𝒆𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒍𝒐𝒓, 𝒄𝒆𝒓𝒄𝒆𝒕𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒔𝒖𝒏𝒕 𝒅𝒐𝒂𝒓 𝒍𝒂 𝒊̂𝒏𝒄𝒆𝒑𝒖𝒕, 𝒂𝒔̦𝒂 𝒄𝒂̆ 𝒏𝒆 𝒂𝒔̦𝒕𝒆𝒑𝒕𝒂̆𝒎 𝒔𝒂̆ 𝒂𝒇𝒍𝒂̆𝒎 𝒕𝒐𝒕 𝒎𝒂𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒆 𝒅𝒆𝒕𝒂𝒍𝒊𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒄𝒖𝒎 𝒕𝒓𝒂̆𝒊𝒂𝒖 𝒓𝒐𝒎𝒂𝒏𝒊𝒊 𝒊̂𝒏 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒎 𝒏𝒐𝒊, 𝒂𝒔𝒕𝒂̆𝒛𝒊.
𝐄𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐮… 𝐯𝐚 𝐮𝐫𝐦𝐚.

Foto: Anca Timofan

#AlbaIulia #descoperiri #arheologice #Apulum #ColoniaAureliaApulensis

Sursa informațiilor Principia - Castrul Roman Apulum.

9. Descoperiri arheologice importante la Alba Iulia: Structuri de locuire și străzi romane bine conservate în arealul în care se va construi noua autobază pentru autobuze și microbuze electrice de la Partoș

Amănunte: https://tinyurl.com/346cf8kh

Sursa informațiilor Ziarul Unirea.

10. O autobază pentru autobuze electrice, se va construi pe un sit arheologic UNESCO

Sursa: Youtube Utilizator: CarolinaTV

11. Conferința de presă pe cel mai mare șantier arheologic din Alba Iulia

Sursa: Youtube Utilizator: Alba24.ro

12. Descoperire arheologică cu impact universal la Alba Iulia: Cel mai bogat oraș roman din Dacia

Sursa: Youtube Utilizator: Alba24.ro

13. Descoperiri arheologice importante în arealul în care va fi realizată noua autobază de la Partoș

Sursa: Youtube Utilizator: ziarul unirea

14. Vestigii unice în Dacia romană, descoperite de arheologi la Alba Iulia

15. Alba: Descoperiri unicat din epoca romană pe locul unde se intenționează construirea unei autobaze

Alba: Descoperiri unicat din epoca romană pe locul unde se intenționează construirea unei autobaze https://agerpres.ro/.../alba-descoperiri-unicat-din-epoca...

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES

Sursa informațiilor AGERPRES.

16. Alba: Descoperiri unicat din epoca romană pe locul unde se intenționează construirea unei autobaze

17. Antefix roman, sec. II p.Chr, descoperit în castrul roman de la Drajna de Sus.

Sursa informațiilor Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

18. Ansamblu de vase geto-dacice datate în sec. II–I î.Hr.

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, prezintă în luna noiembrie a.c. un nou exponat în cadrul ciclului expozițional „Exponatul Lunii”.
Pentru perioada 1-30 noiembrie este adus în atenția publicului un ansamblu de vase geto-dacice datate în sec. II–I î.Hr. Piesele reprezintă o descoperire întâmplătoare făcută pe data de 12 mai 2025 în satul Teleormanu (fostul sat Groseni), comuna Mârzănești, jud. Teleorman, cu ocazia unor lucrări de amenajare din cadrul unei gospodării particulare.
Repertoriul formelor este variat și bine reprezentativ pentru ceramica geto-dacă târzie din Câmpia Munteniei (sec. II–I î.Hr.). Depunerea reunește trei vase-borcan bitronconice cu butoni și benzi aplicate, două căni bitronconice cu toartă lată, o cățuie de mari dimensiuni, un vas cu două toarte supraînalțate, o fructieră cu picior scurt și un fragment de fructieră refolosit.
Descoperirea de la Teleormanu se înscrie într-un fenomen mai larg, bine documentat în Câmpia Munteniei, unde gropile cu vase întregi, apar frecvent în așezările geto-dace. Exemple similare provin din Zimnicea, Popești, Căscioarele și Ciolăneștii din Deal , aceasta din urmă cunoscută prin așa-numita „fântână ritualică”, interpretată ca loc de ofrandă.

Sursa informațiilor Muzeul Judeţean Teleorman.

19. Momentan pot spune că e ceva cu totul deosebit.

Pe măsură ce înaintăm cu cercetarea, revin cu detalii.

#archaeology #prehistory #grave

Sursa informațiilor Vasile Diaconu - archaeologist.

204. Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea X

Pe aceeași temă:

1. Opinii: Despre Monumentul Unirii și arheologia care nu s-a făcut în jurul lui

2. Opinii: Despre părțile rușinoase al arheologiei albaiuliene

3. Opinii: Despre arheologie, influență și patrimoniul care va dispărea

Ştiinţă pentru toţi

vineri, 31 octombrie 2025

Descoperiri arheologice din România - luna Octombrie 2025 - VIDEO - Partea XI

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Faceți căutări pe acest blog

Postări populare

Arhivă blog

Flag Counter

Translate

Etichete