Serviciul de Astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan" din Bârlad va organiza expoziţia „Să atingem cerul!” dedicată zborurilor stratosferice. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 8 octombrie ora 1200, la Sediul Central al muzeului, str. Vasile Pârvan nr. 1. Activitatea este realizată în colaborare cu Agenţia Spaţială Română.
Invitat special: Aurel Chirilă - Astroclubul „Călin Popovici” Galați
Expoziţia promovează şi popularizează ştiinţele aerospaţiale în Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, aniversată anual, în perioada 4 - 10 octombrie.
Zborurile stratosferice se desfăşoară la altitudini între aproximativ 12 şi 50 Km, unde caracteristicile atmosferei favorabile zborului cu mijloace clasice (cum ar fi, densitatea aerului sau concentraţia oxigenului care întreţine arderea combustibilului) se reduc semnificativ.
Misiunea zborurilor stratosferice este de testare a echipamentelor necesare explorărilor spaţiale, culegere de informaţii despre compoziţia chimică a atmosferei, informaţii despre radiaţiile cosmice, captare de micrometeoriţi, teste de autonomie pentru vehiculele aeriene alimentate cu energie solară etc.
Istoria zborurilor spaţiale începe pe 4 octombrie 1957, dar secretele acestui domeniu se menţin şi azi, o problemă sensibilă fiind, în continuare, ieşirea din troposferă. O problemă stringentă, generată de zborurile spaţiale, şi care le periclitează, o constituie deşeurile spaţiale acumulate până azi, pentru care omenirea caută soluţii de colectare şi aducere pe Pământ.
Cele mai uzuale vehicule pentru zborul în stratosferă sunt:
Balonul cu hidrogen sau heliu - urcă până la altitudini mari în atmosferă, atinge, în mod obişnuit, altitudini în banda de 35 - 40 km, poate transporta o cantitate mare de echipamente.
Avionul fără pilot poate fi ridicat cu ajutorul unui balon cu hidrogen sau heliu, revenirea în punctul de plecare este realizată cu un sistem de zbor autonom.
Avionul rachetă fără pilot nu mai este ridicat cu balonul, ci cu ajutorul unui motor-rachetă, revenirea în punctul de plecare fiind asemănătoare avioanelor fără pilot lansate cu ajutorul baloanelor.
Racheta cu combustibil solid utilizează un amestec solid de oxidant şi combustibil (motoarele rachetă cu combustibil lichid utilizează oxidantul şi combustibilul sub formă de componente lichide).
UAV cu cocoaşa rotundă înmagazinează aer din atmosferă pe timpul urcării cu balonul cu heliu până la 30 Km altitudine şi, odată adus la sol, permite analiza chimică a coloanei de aer pe altitudini.
Rampa cu vehicul Delta - destinată demonstrării capabilităţii de zbor în troposferă şi stratosferă.
Motoarele cu combustibil solid - stadii diferite de proiectare-testare pentru motoarele de propulsie necesare avioanelor rachetă.
UAV electric - demonstrator pentru definitivarea schemei de zbor şi calibrarea electronicii pentru UAV stratosferic operaţional.
Nacelele sunt utilizate pentru captare de micrometeoriţi, captarea de radiaţii electromagnetice, testarea diferitelor caracteristici ale atmosferei.
Expoziţia va fi deschisă spre vizitare până pe 1 noiembrie 2022.
Coordonator activitate:
Dumitru Ciprian Vîntdevară
Şef Serviciu Astronomie - Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad
Web site: www.astrobarlad.wordpress.com
Facebook: www.facebook.com/astrobarlad
Sursa informațiilor Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu