BONDARUL UNGURESC (Bombus haematurus Kriechbaumer, 1870)

 

Deschiși permanent pentru cunoaștere!
EXPONATUL LUNII OCTOMBRIE
BONDARUL UNGURESC
(Bombus haematurus Kriechbaumer, 1870)
Bondarul unguresc (din germană, Ungarische hummel), Bombus haematurus a fost descris în anul 1870 de Joseph Kriechbaumer, entomolog german, curator și director al Muzeului de Istorie Naturală din München.
Bondarul se întâlnește în păduri umede de foioase, livezi și chiar în parcuri din sud-estul Europei și Orientul Apropiat. Arealul de distribuție al speciei se suprapune pe zona delimitată în vest de Slovenia, la est de Iran, în sud de Grecia, iar la nord de Slovacia și România.
Bombus haematurus este una dintre puținele specii a cărei răspândire este favorizată de efectele încălzirii globale. La începutul secolului XX specia era cunoscută numai în sud-estul Europei. Semnalările actuale arată că bondarul unguresc și-a extins constant arealul de distribuție, astfel că spre finalul secolului XXI va ajunge în Peninsula Scandinavă.
În România, în urmă cu un secol specia era cunoscută doar în sudul țării. În prezent, bondarul unguresc și-a extins arealul de distribuție spre nord, fiind întâlnit în marginea pădurilor de foioase din Moldova și Transilvania, la altitudini joase.
Femelele de Bombus haematurus colectează nectar și polen, îndeosebi de pe flori din familia salviei (Lamiaceae).
Bombus haematurus este categorisit ca specie cu risc scăzut (LC) în Lista Roșie a Albinelor din Europa (2014) de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Bondarii sunt insecte sociale care fondează colonii anuale. La nivel global se cunosc aproximativ 255 de specii, iar în România 41 de specii.
Bondarii sunt polenizatori importanți pentru numeroase plante de cultură (vinete, ardei, varză, morcov etc). Pe lângă rolul deosebit pe care-l au în polenizarea plantelor sălbatice, bondarii au devenit importanţi în polenizarea controlată a plantelor cu utilitate economică. Anumite specii de bondari sunt crescute astăzi în ferme speciale, unde se produc colonii, care mai apoi sunt comercializate pentru polenizarea plantelor de seră (tomate, vinete, castraveți, ardei etc).
Material realizat de dr. Bogdan Tomozii, muzeograf IA

 

Sursa informațiilor Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" Bacău.