Tell-ul eneolitic „Măgura Ţui” de la Ciolăneștii din Deal (jud. Teleorman)
Situl gumelnițean de la Ciolăneștii din Deal este situat în marginea de nord-est a satului, în lunca inundabilă. Are diametrul de cca. 40 m iar înălţimea de 3 m și aparține așezărilor de tip tell. Acestea au forma unor movile și s-au format în urma unor locuiri umane pe un spaţiu restrâns şi pe parcursul unei perioade lungi de timp.
Așezarea este menționată încă din răspunsurile Chestionarul arheologic popular pe care învăţătorii din oraşe şi sate le-au completat între anii 1871 şi 1874, la cererea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Este prezentată astfel: „Se mai află tot pe această proprietate şi măgura de la marginea comunei Ciolăneşti Deal, tot pe valea Câinelui, în partea dintre nord şi est, construită cu pământ, în formă de circumferinţă concentrică, care această măgură în linie curbă este de 120 st (stânjeni) pătraţi şi înaltă de 1½ st (stânjeni).” Cercetarea sa va cuprinde sondaje arheologice de salvare efectuate de către Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Silviu Sanie, Alexandru Marinescu (1964, 1965) şi săpături sistematice conduse de Anton Niţu şi Alexandru Marinescu, în 1966.
În urma săpăturilor s-a stabilit stratigrafia generală, demonstrându-se existenţa mai multor niveluri printre care două cu locuinţe incendiate, toate aparținând culturii Gumelnița (a doua jumătate a mileniul V î.Hr.).
În patrimoniul Muzeului Județean Teleorman se află circa 100 de vase ceramice întregi și întregibile (unele prezentate în sala Eneoliticul a Expoziției permanente de arheologie), unelte din piatră cioplită și șlefuită, greutăți pentru războiul vertical de țesut cât și plastică antropomorfă. Punctual, unele din ele au fost publicate de-a lungul anilor de către diferiți cercetători, intrând astfel în circuitul științific și făcând cunoscută așezarea. Remarcăm existența unei dălți din piatră, confecționată din jad alpin ce provine din munții Alpi (zona din nordul Italiei) și a unui sceptru din corn de cerb.
În prezent, situl este afectat de către diferite lucrări moderne şi de patru gospodării sătești care sunt poziționate pe el.
Sursa informațiilor Muzeul Județean Teleorman.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu